3,305 matches
-
unei sume de bani. În epocă recepta era transferabilă putând stinge datorii. 609 Definiția dată de Victor Slăvescu monedei fiduciare este următoarea: "Moneda de hârtie fiduciară este aceea pusă de regulă în circulație de o bancă de emisiune în anumite condițiuni și este plătibilă în monedă metalică la prima cerere a celui ce o deține". De fapt, așa cum vom vedea, această definiție poate induce în eroare, pentru că ulterior, în text autorul asimilează monedei fiduciare și cele două forme de bancnotă-convertibilă și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
1184 "Repartizarea mijloacelor de consumație este doar o urmare a repartizării condițiilor de producție respective. Iar această din urmă repartizare formează una din caracteristicile modului de producție însuși. Modul de producție capitalist, de pildă este întemeiat pe faptul că că condițiunile material ale producției sunt atribuite unor ne-muncitori sub formă de proprietate asupra capitalului și proprietate funciară, pe când masa este doar proprietară a condițiunii subiective a producției, a forței de muncă. Din această repartizare a elementelor producției rezultă în mod
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
modului de producție însuși. Modul de producție capitalist, de pildă este întemeiat pe faptul că că condițiunile material ale producției sunt atribuite unor ne-muncitori sub formă de proprietate asupra capitalului și proprietate funciară, pe când masa este doar proprietară a condițiunii subiective a producției, a forței de muncă. Din această repartizare a elementelor producției rezultă în mod firesc repartizarea actuală a mijloacelor de consum.Tot astfel va rezulta în mod firesc o repartizare a mijloacelor de consumație diferită de cea actuală
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
a producției, a forței de muncă. Din această repartizare a elementelor producției rezultă în mod firesc repartizarea actuală a mijloacelor de consum.Tot astfel va rezulta în mod firesc o repartizare a mijloacelor de consumație diferită de cea actuală, atunci când condițiunile material ale producției vor fi proprietatea colectivă a muncitorilor înșiși". Karl Marx, Critica Programului de la Gotha, Editura PMR, București, 1948, p. 34. 1185 Ibidem, p. 33. 1186 Ibidem. 1187 Ibidem. 1188 Karl Marx, Critica Programului de la Gotha, Editura PMR, București
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
la tribuna Senatului declara: „Atunci când 300.000 de baionete se află pe teritoriul nostru, și oricare ar fi răspunderea materială ce va rezulta din votul D-voastră, eu resping cu toate puterile răspunderea morală a unui act făcut În asemenea condițiuni, și oricât de slab ar fi glasul meu, sunt sigur că În aceste priviri el va răzbate dintr-un unghi al țării În altul”. A văzut În discursul regelui un „lung țipăt de disperare prin care se zicea țărei că
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
să conteste capacitatea succesorală a străinilor deoarece ”nu s-a găsit nici o legislație care să fi Încercat măcar, de a contesta capacitatea succesorală a străinilor”. Carp aducea ca exemplu cazul Angliei unde, de la 1870 „orice străin poate poseda.....cu singura condițiune să nu aparție unei țări care e În dușmănie cu Anglia”. Nici legislațiunea din Suedia care Împiedica pe străini de a poseda, nu a putut să legifereze contra capacitații succesorale a străinilor; ci a zis: „ai dreptul de a moșteni
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
spera că, căutările și exploatările miniere vor lua, cu Încetul, avântul pe care-l dorim și pe care Îl putem cu siguranță aștepta... Se vorbește Întruna de crearea și Încurajarea unei industrii naționale dar.... puțini Își dau seama de adevăratele condițiuni În care ea poate prospera. Trei sunt factorii fără de care progresul nu trece din câmpul steril al aspirațiunilor În câmpul fertil al realizărilor: materia primă abundentă, combustibilul, și forța motrice ieftină (mașini și lucrători perfecționați)”. Carp a prezentat greutățile pe
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
pe țărani În posibilitatea de a contribui la exploatarea minei care se află sub terenul lor”. În redactarea legii Carp a ținut seama de principiile incluse În codul civil, aducând ca argumente „dăm proprietarului suprafeței toate drepturile cu o singură condițiune, ca societatea să aibă garanția că, dându-i lui acest drept, mina va putea fi exploatată; și am refuzat de a recunoaște proprietarului un drept absolut al cărui rezultat n-ar fi fost nici mai mult, nici mai puțin decât
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
mi-au permis îmbunătățirea primei variante a acestei cărți. Țin să mulțumesc și sunt recunoscător colectivului redacțional al Editurii Institutul European, și în mod special Doamnei redactor Evagrina Dîrțu și tehnoredactor Mihaela Mârza care s-au ocupat de editarea în condițiuni deosebite a acestui volum, acceptând multiplele modificări care au apărut pe parcursul publicării lui. Îi mulțumesc, de asemeni, Doamnei Elenea Uzier pentru efortul de a ține sub permanent control editarea acestei lucrări și pentru sprijinul colaborării depășind dificultățile create de distanța
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
opozanți: Guvernul rusesc a făcut cunoscut în vremea din urmă, prin mijlocirea consulilor săi din Țara Românească și din Moldova, că tinerii născuți în Principate vor fi admiși să urmeze cursurile de Drept ținute la Facultatea împărătească din Petersburg, „cu condițiunea ca să fie nobili”, să aibă certificate de bună purtare și să fie în stare de a achita cheltuielile de studii, care vor fi cu desăvârșire pe seama lor. Aici (în București), guvernul s-a mulțumit să insereze această notificare în ziarul
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
precis, la următoarele puncte (menționate de A. Fătu). ,,a) Dacă administrațiunile acestei stabilimente se conduce după prescripțiunile regulamentare. b) Dacă D-nii Medici respectivelor își făcu visitele lor regulate la timpului și oarele reglementare. c) Dacă tratamentul alienaților se face în condițiunile și regulile stabilite. d) Dacă alienații ce sunt internați actualmente sunt primiți după toate regulile cu actele medicale constatoare bolilor de care sufăr fiecare în special și care din acești bolnavi nu vor fi primiți în astă regulă să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
știm care sunt condițiile cerute pentru un bun păzitor de șanțuri, în tot cazul din experiența făcută, căci până acum în 5 luni am vedut 5 din acești gardiști succedându-se în ospiciu, mă cred autorizat a conchide că aceste condițiuni sunt departe de a fi identice cu acele ce se cer unui bun infirmier de ospiciu"). În continuare, raportul menționează abaterile lor, pentru care a fost silit să facă raport de îndepărtare: "unul pentru beție, un al doilea pentru maltratarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
întreaga învățătorime intră în partidul democrat al unirii. Li s-a răspuns din partea noastră în chipul următor: dacă dv. sunteți convinși, că programa partidului nostru e bună și în conformitate cu vederile politice ale dvs., intrați în Partidul Democrat al Unirii fără condițiuni.” ... târgul nefiind încheiat, „astăzi Tribuna dumnealor - căci această Tribună nu este, nu poate fi a învățătorimii române din Bucovina - ne aruncă cele mai îndrăznețe insulte.”... Ulterior, la alegerile din luna mai 1920, rezultatele pentru Senat au fost următoarele: în orașul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
transhumanță în Țările Române (17821797) pag. 3048. În baza documentelor publicate de dl. Ion I. Nistor în vol. XIX, partea I din colecția Hurmuzaki sub titlul „Corespondență diplomatică și rapoartele consulare austriece 17821797”, București 1922, autorul studiază migrațiunile păstorești și condițiunile lor de desfășurare din acel răstimp, migrațiuni atât de importante pentru istoria și dezvoltarea neamului nostru. C. Brătescu, Pecinezii, Pagini de istorie medievală de Georgios, Kedrenos, p.145-154. Sunt traduse din cronograful bizantin Georgios Kedrenos acele pagini relative la pecinezi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu cel mai mare depozit de: articole grafice, ustensilii, cerneluri negre și colorate, clei de valuri, pânză de legătorie, sârmă, tot felul de mașini pentru tipografii și fabrici de cartonaje. Specialitate în instalațiuni complete în timpul cel mai scurt și în condițiunile cele mai avantajoase” - spune reclama revistei. Era popularizată și activitatea altor firme colaboratoare - Fabrica Patria de confecțiuni de hârtie și carton de la Iași, strada Păcurari nr.73 bis, de exemplu. Archiva grafică era singura publicație de acest gen și era
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să cuprindă "reprezentări de piese cu caracter patriotic, declamațiuni și narațiuni eroice"132. Directivele de la minister specificau: "în fiecare comună, comitetul ce se va forma are libertatea să organizeze serbarea și să alcătuiască programul cum crede că este mai potrivit cu condițiunile locale. Dacă voește să dea o serbare în localul școalei sau în alt local va proceda astfel. Caracterul serbărei să fie însă patriotic fără a jicni sentimentele populației neromânești cum e de pildă în Transilvania, Banat sau Basarabia [...]"133. Semnificația
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
un corp conservator și ponderator între Tron și Adunare. Pentru a răspunde la acest scop, trebuie ca atât alegătorii cât și aleșii să aibă o avere teritorială însemnată și un număr oarecare de senatori trebuie să fie numiți, cu anume condițiuni de admisibilitate, direct de către domn. Acest drept îl au și suveranii din Englitera, care este țara cea mai constituțională. Pentru aceste cuvinte vă propunem, domnilor, următoarele modificațiuni la secțiunea II-a din Constituțiune, care tratează despre Senat: «Articolul 68. Membrii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Liviu Maiorescu, eu propusei atunci un rămășag, afirmând cu [deplină] certitudine că nu este nici o galimatie pe fața pământului, în proză sau în versuri, pe care Convorbirile literare să nu se grăbească a le primi în sânul lor, cu singura condițiune esențială ca să nu cuprindă nimic românesc. Drept probă luai condeiul și improvizai pe loc următoarea frivolitate rimată: eu și ea (Din Gablitz) Ca o liră fără sunet, Ca un fulger fără tunet, Ca un râu fără murmur, Ca o pasere
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fără nici o perspectivă decât profesiunea artei mele, forțat să lucrez ca om, dator să perseverez ca artist, am obținut dreptul de a juca în Tea trul cel Mare, în limitele regulamentului promulgat de minister și aprobat de domnitor. În aceste condițiuni, lipsit de mijloace suficiente, pe lângă 85. Afișul este reprodus după TRC., an. IX, nr. 891, 11/23 februarie 1871, p. 3. Spectacolul acesta, în limba franceză - și altele asemănătoare - au fost organizate de diletanți din înalta societate ,,în profitul țăranilor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
metaluri prețioase și monete de aur și argint. 6) În fine a face avansuri în compt curent sau pe termene scurte pe depu neri de efecte publice naționale, scrisuri funciare sau alte valori garantate de stat, în marginile și după condițiunile ce se vor fixa etc. Banca va face și serviciul de casier al statului fără vreo indemnizație. Banca va putea emite bilete la purtător garantate prin numerar în cantitate de o treime. Biletele emise nu vor putea fi mai mici
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ziua inaugurării, fixată de mai multe ori, fusese întotdeauna amânată. În public circulau mai multe versiuni: ba că guvernul nu îndrăznea să se împotrivească Turciei, care se opune categoric, ba că aliajul din care era turnat blocul nu era în condițiunile contractului, ba că Austro-Ungaria a opus un veto la sărbătorirea eroului care cucerise Transilvania. Nimic pozitiv nu se știa, dar versiunile se succedau. O mână nevăzută opera tineretul, era mâna partidului liberal. Tineretul universitar n-a putut fi atras în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
tot sfinția sa avea dreptate. Cu alegerea de la Colegiul al 2-lea a început teroarea în București, teroare care a culminat apoi în alegerea de la Colegiul al 3-lea. Alegerile Colegiului al doilea trebuiau să se facă cu totul în alte condițiuni de libertate, fiindcă guvernului îi trebuia o revanșă strălucită. Dar revanșa nu putea fi luată decât cu mari presiuni și cu o extraordinară violență, fiindcă spiritul liberal era atât de puternic, încât pătrunsese chiar în rândurile partidului conservator de la cârmă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
printre altele fiind acuzat de faptul că a luat „el însuși“ 1645 de lei din paragraful milelor al anului 1873 cu ordonanța nr. 21 din aprilie 1874, „pentru a-i da d-lor Slavici și Eminescu, acestuia din urmă «cu condițiune de a-i înapoia»“ (TEL., an. VI, 21 iulie 1875, p. 4) etc., acuzațiile fiind susținute de argumente con vingătoare numai în ceea ce privește acțiunea de „influențare“ a alegerilor. Pe lista inițială figurau însă nouă acuzați, Constantin Bacalbașa omițându-l pe Nicolae
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
315 ulterior. Brătianu - care venise însoțit de ministrul de Război, colonelul Slăniceanu - s-a purtat cu demnitate și nu a tranzacționat nici o clipă asupra integrității teritoriului național românesc; la amenințările cancelarului țarist, prințul Gorceakov: „România tre buie să permită fără condițiuni trecerea trupelor ruse pe teritoriul său; altfel Rusia se va raporta la tratatele după care Moldova și Valahia fac parte integrantă din teritoriul turcesc și va înainta fără nici o considerațiune“, el a răspuns cu fermitate că „oastea română se va
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dezastru: armata centrală rusească, care era armata principală, ar fi fost nimicită. În fața acestei catastrofe, țarul Alexandru adresează prințului Carol telegrama istorică prin care-i cere să alerge în ajutorul cauzei creștinătății, ori pe unde ar voi și în orice condițiuni.112 Colonelul Gheorghe Manu, care comanda una din divizii în apropiere de Zimnicea, primind ordinul ca să treacă Dunărea, ordin venit de la cartierul general rusesc, a refuzat să se execute, declarând, cu bună dreptate, că fiind ofițer român, nu poate primi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]