2,717 matches
-
a vrea” la persoana a III-a singular a indicativului prezent la toate persoanele ("va") + conjunctivul prezent (vezi mai jos): "va s-căntu" „voi cânta”. Viitorul anterior se formează cu "va" + conjunctivul perfect compus: "va s-am căntată" „voi fi cântat”. Conjunctivul are patru timpuri: prezent, imperfect, perfect și perfect compus. Se folosește cu conjuncția să, cu variantele se, si și s-. La conjunctiv prezent, conjugarea I, persoana a III-a nu diferă de cea de la indicativ prezent:. Conjunctiv imperfect: "s-căntam". Conjunctiv
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
voi cânta”. Viitorul anterior se formează cu "va" + conjunctivul perfect compus: "va s-am căntată" „voi fi cântat”. Conjunctivul are patru timpuri: prezent, imperfect, perfect și perfect compus. Se folosește cu conjuncția să, cu variantele se, si și s-. La conjunctiv prezent, conjugarea I, persoana a III-a nu diferă de cea de la indicativ prezent:. Conjunctiv imperfect: "s-căntam". Conjunctiv perfect compus: "s-am căntată". Conjunctiv mai mult ca perfect: "s-aveam căntată". Condiționalul-optativ prezent este sintetic: Condiționalul-optativ perfect se formează cel
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
voi fi cântat”. Conjunctivul are patru timpuri: prezent, imperfect, perfect și perfect compus. Se folosește cu conjuncția să, cu variantele se, si și s-. La conjunctiv prezent, conjugarea I, persoana a III-a nu diferă de cea de la indicativ prezent:. Conjunctiv imperfect: "s-căntam". Conjunctiv perfect compus: "s-am căntată". Conjunctiv mai mult ca perfect: "s-aveam căntată". Condiționalul-optativ prezent este sintetic: Condiționalul-optativ perfect se formează cel mai adesea din imperfectul verbului "voi" la forma unică "vrea" + condiționalul prezent: "vrea s-căntarim" „aș
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
Conjunctivul are patru timpuri: prezent, imperfect, perfect și perfect compus. Se folosește cu conjuncția să, cu variantele se, si și s-. La conjunctiv prezent, conjugarea I, persoana a III-a nu diferă de cea de la indicativ prezent:. Conjunctiv imperfect: "s-căntam". Conjunctiv perfect compus: "s-am căntată". Conjunctiv mai mult ca perfect: "s-aveam căntată". Condiționalul-optativ prezent este sintetic: Condiționalul-optativ perfect se formează cel mai adesea din imperfectul verbului "voi" la forma unică "vrea" + condiționalul prezent: "vrea s-căntarim" „aș fi cântat”. La
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
perfect și perfect compus. Se folosește cu conjuncția să, cu variantele se, si și s-. La conjunctiv prezent, conjugarea I, persoana a III-a nu diferă de cea de la indicativ prezent:. Conjunctiv imperfect: "s-căntam". Conjunctiv perfect compus: "s-am căntată". Conjunctiv mai mult ca perfect: "s-aveam căntată". Condiționalul-optativ prezent este sintetic: Condiționalul-optativ perfect se formează cel mai adesea din imperfectul verbului "voi" la forma unică "vrea" + condiționalul prezent: "vrea s-căntarim" „aș fi cântat”. La imperativ, în afară de formele de persoana a
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
formele de persoana a II-a asemănătoare cu cele din română (imperativul propriu-zis), mai sunt forme și pentru persoana I, cu conjuncția "as", din greacă, iar la persoana a III-a, pe lângă conjuncția s(ă) se mai folosește și las + conjunctiv prezent. Infinitivul scurt nefiind folosit, imperativul negativ la persoana a II-a singular are aceeași formă ca imperativul pozitiv: "nu căntă!" „nu cânta!” La infinitiv se păstrează numai forma lungă: La gerunziu, sufixelor asemănătoare cu cele din română li se
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
arabă au marcă pentru persoană (prima, a doua, a treia), gen și [[număr (gramatică)|număr]]. Se conjugă după două mari [[paradigmă|paradigme]] (denumite "îndeplinit" și "neîndeplinit"); două [[diateză (gramatică)|diateze]] (activă și pasivă) și cinci moduri la neîndeplinit: indicativ, imperativ, conjunctiv, jusiv sau apocopat și energic. Are de asemenea doua tipuri de participiu (activ și pasiv) și un nume de acțiune (a nu se confunda cu infinitivul). Îndeplinitul și neîndeplinitul se referă, în general, la [[aspect]]ul verbal, dar unii autori
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
și genul într-un singur [[morfem]], în vreme ce neîndeplinitul sau "forma cu prefixe" se construiește folosind o combinație de prefixe (pentru persoană) și sufixe (pentru gen și număr). Celelalte moduri, fără imperativ, sunt marcate prin sufixe: /u/ pentru indicativ, /a/ pentru conjunctiv, vocala zero pentru apocopat și /an/ pentru modul energic. Imperativul preia terminațiile apocopatului, dar fără prefixe. Pasivul este marcat prin schimbarea [[vocală|vocalelor]] în interiorul [[verb]]ului: "šariba" (a bea) - "šuriba" (a fost băut). [[Substantiv]]ele din araba literară au Construcția
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
format cu "a vrea" al lui "a fi", plus participiul verbului cu sens plin: voi/oi fi cântat", vei/ai fi văzut", vă/o fi bătut", vom/om fi zis", veți/ați fi iubit", vor/or fi coborât". La modul conjunctiv se folosește o formă redusă, unica pentru toate persoanele, a conjunctivului prezent al auxiliarului "a fi", pentru a obtine: La modul condițional, "a fi" formează: La modul prezumtiv, auxiliarul "a fi" participa la formarea ambelor timpuri. La perfectul infinitiv se
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
cu sens plin: voi/oi fi cântat", vei/ai fi văzut", vă/o fi bătut", vom/om fi zis", veți/ați fi iubit", vor/or fi coborât". La modul conjunctiv se folosește o formă redusă, unica pentru toate persoanele, a conjunctivului prezent al auxiliarului "a fi", pentru a obtine: La modul condițional, "a fi" formează: La modul prezumtiv, auxiliarul "a fi" participa la formarea ambelor timpuri. La perfectul infinitiv se folosește că auxiliar infinitivul prezent al lui "a fi". "A fi
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
sufix personal posesiv. În unele limbi sunt suficiente desinențele, chiar dacă există și desinențe zero, pentru a indica persoana verbului. Astfel este de exemplu limba română, în care acest lucru este valabil pentru toate modurile personale, la toate timpurile, în afară de perfectul conjunctiv. Aceeași trăsătură o au și limbile slave, de exemplu cele din diasistemul slav de centru-sud (sârba, croata etc.), sau limba maghiară. În alte limbi, formele personale ale verbelor au evoluat scurtându-se, astfel încât numărul desinențelor s-a redus și au
Persoană (gramatică) () [Corola-website/Science/317546_a_318875]
-
emite numeroase prelungiri (pseudopode), care dau la examinarea cu microscopul electronic un aspect de meduză cu prelungiri subțiri și dantelate. Macrofagele aflate în țesuturi au un metabolism mai activ decât monocitele. Macrofagele sunt răspândite difuz în organism, la nivelul țesuturilor conjunctive și în apropierea membranelor bazale ale vaselor sanguine de dimensiuni reduse. Se găsesc în număr mare în zonele unde există un aflux important de antigene: țesut pulmonar, ficat, splină și ganglioni limfatici. Macrofagele au funcții numeroase și complexe, sunt implicate
Macrofag () [Corola-website/Science/317723_a_319052]
-
gramatici ale limbii române se întâlnesc ca verbe modale "a avea", "a da", "a fi", "a putea", "a sta", "a trebui", "a veni", "a vrea", "se cade", "se cuvine", "se pare" etc.. Aceste verbe sunt urmate de un verb la conjunctiv, infinitiv, participiu sau supin. După unii lingviști formează singure predicatul verbal al propoziției, atunci când se află la un mod personal, dar după alții alcătuiesc împreună cu verbul care le urmează un predicat verbal compus. Exemple: am a scrie/de scris", dă
Verb modal () [Corola-website/Science/317827_a_319156]
-
infinitiv. Exemple: În limba franceză, verbele modale se construiesc în general cu infinitivul, uneori cu subjonctivul. Exemple: În limba sârbă, verbele modale sunt urmate de verb la infinitiv sau de conjuncția "da" + verb la indicativ prezent, această construcție fiind corespunzătoare conjunctivului românesc. De multe ori cele două construcții sunt echivalente sintactic. Exemple: În limba maghiară, verbele modale se construiesc cu infinitivul. Exemple:
Verb modal () [Corola-website/Science/317827_a_319156]
-
care formează o glugă ce acoperă chelicerele. Pe părțile laterale ale prosomei există glande odorifere, având rol de protecție. La Cyphophthalmi aceste glande de situează pe vârful unui con, numit ozofor. Mușchii prosomei sunt fixați de endosternite, strat de țesut conjunctiv similar cartilajului, care acționează ca un schelet intern. La unii opilioni ("Phalangium", "Odiellus", și "Leiobunum") acest strat conține depozite de calciu. <br> "Chelicerele" sunt compuse din trei articole, se termină cu clești mici ce participă la fărâmițarea hranei. "Pedipalpii" sunt
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
treia de singular. Nu s-au găsit atestări care ar confirma existența timpurilor compuse în limba galică. Ca și în limba latină, perfectul și imperfectul au avut formele sintetice. Astfel s-a exprimat și diateza pasivă. A existat și modul conjunctiv, des folosit în inscripții. Formele verbului "a fi" păstrate arată niște iregularități, o trăsătură comună a limbilor indo-europene. Deși nu se știe mult de declinarea lor, s-au păstrat până în ziua de azi mai multe numerale cardinale și ordinale. Toate
Limba galică () [Corola-website/Science/316656_a_317985]
-
și enunțarea propoziției. Alte particularități o pun pe limba galeză în similitudine mare cu limba latină: Subordonarea în prepoziții este marcată cu ajutorul particulei clitice "jo", care este folosită în locul pronumelor relative ("ce", "cine", ș.a.m.d.) și conjuncției care introduce conjunctivul în limba română ("să"). "Jo" a fost atașat la primul verb de la propoziție subordonată. Pronumele de complement și pronumele disjunctive apar numai în forma unor infixe. Corpusul galic, compus din 843 inscripții pe bronz, pe plomb, pe piatră, pe unelte
Limba galică () [Corola-website/Science/316656_a_317985]
-
alunecă tendonul capului lung al mușchiului biceps brahial ("Caput longum musculi bicipitis brachii") însoțit de bursa sinovială bicipitală și de o ramură ascendentă a arterei circumflexe humerale anterioară ("Arteria circumflexa humeri anterior"). Șanțul intertubercular este transformat în canal de fibre conjunctive dispuse transversal. Sub tuberculul mare și tuberculul mic, la nivelul unirii epifizei proximale cu corpul (diafiza) humerusului se află o porțiune îngustată - colul chirurgical ("Collum chirurgicum humeri") - unde se întâlnesc cele mai frecvente fracturi ale humerusului. Nervul axilar ("Nervus axillaris
Humerus () [Corola-website/Science/316813_a_318142]
-
destinate viscerelor pelvine și organelor genitale) și plexurile pelvine autonome (plexul hipogastric superior și plexul hipogastric inferior) - intricate cu cele precedente. Plexul hipogastric superior este format din fibre toracolombare simpatice (responsabile de ejaculare la bărbat) și e situat în țesutul conjunctiv extraperitoneal, anterior de bifurcația aortei și de vena iliacă comună stângă, în dreptul vertebrei L5 și promontoriului (1) ; are o formă de triunghi cu vârful cranial, iar din unghiurile inferioare se desprind nervii hipogastrici (drept și stâng) (56). O rețea filamentoasă
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
se va folosi pentru anastomoză). Prima zonă de risc de la nivelul pelvisului este la nivelul planului posterior al disecției; la acest nivel există riscul lezării nervilor hipogastrici, care conțin fibre pur simpatice (59, 82). Disecția corectă se face în țesutul conjunctiv lax imediat în afara fasciei mezorectale; nervii hipogastrici sunt situați imediat în afara acestui plan și pot fi lezați dacă planul nu este riguros respectat, dacă se practică o disecția boantă sau dacă sângerarea nu este riguros controlată și ca urmare nu
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
a verbelor potențiale. Se formează cu sufixul "-hat/-het" de la verbe de orice diateză. Acest tip de verb corespunde în primul rând construcției românești cu verbul „a putea” cu sensul „a-i fi permis” sau „a avea posibilitatea” + verb la conjunctiv sau la infinitiv: "Még várhatok" „Mai pot să aștept”, "Nem engedhetlek elmenni" „Nu te pot lăsa să pleci”. Verbul potențial mai poate exprima și probabilitatea sau verosimilitatea, corespunzând verbului românesc la modul prezumtiv: "Eshetett tegnap" „O fi plouat ieri”. Când
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
van" „a fi” la condițional prezent (forma invariabilă "volna") și indicativul trecut al verbului conjugat: O parte din valorile condiționalului sunt aceleași în maghiară și în română. Acesta poate exprima: Alte valori se exprimă cu condiționalul în maghiară, dar cu conjunctivul în română: Marca acestui mod este "j", iar desinențele personale sunt: Vocalele de legătură folosite la imperativ (cu roșu): Observații: Formele care în gramaticile limbii române sunt numite moduri nepersonale sau nepredicative, în gramaticile limbii maghiare nu sunt considerate moduri
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
Predicat dublu poate fi și cel verbal, și cel nominal. Predicat dublu verbal este considerată, de exemplu, construcția "el kell menjünk" „trebuie să plecăm”, având aceeași structură ca în română: verbul "kell" „trebuie” folosit impersonal + verb la imperativ (cu valoarea conjunctivului din română). Este o construcție din maghiara dialectală din Transilvania, adoptată de limba comună, în care este mai frecvent sinonimul ei sintactic "el kell mennünk", propoziție unde predicatul este "kell", "mennünk" fiind subiectul, exprimat prin infinitiv cu sufix posesiv care
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
ne zavarja a füst" „S-a așezat pe balcon, ca să nu-l/n-o deranjeze fumul”; "Megfésülködött, nehogy rendetlennek találják" „S-a pieptănat, ca să nu fie considerat(ă) neglijent(ă)”. Predicatul acestei subordonate este la modul imperativ cu valoarea corespunzătoare conjunctivului românesc. Dacă subiectul principalei este același cu al propoziției de scop, aceasta poate fi transformată în complement de scop exprimat prin verb la infinitiv: "Azért mentem a piacra, hogy vásároljak" „M-am dus la piață ca să fac cumpărături” → "Vásárolni mentem
Fraza în limba maghiară () [Corola-website/Science/316287_a_317616]
-
îndeplini substantivul, fiind folosit cu prepoziții în cazul unor complemente: Construcțiile cu prepozițiile "în" sau "la" + infinitivul sunt mai greoaie decât cele cu infinitivul lung al verbului, precedat de aceste prepoziții. După "înainte de" este recomandabilă folosirea infinitivului și nu a conjunctivului: "Înainte de sosirea trenului" (infinitiv lung) sau "înainte de a sosi trenul" (infinitiv scurt) și nu "înainte să sosească trenul" (conjunctiv). Din cauza cvasidispariției formelor și a construcțiilor verbale cu infinitivul lung, numeroase gramatici consideră că formele cu terminația "-re" constituie derivate substantivale
Infinitiv () [Corola-website/Science/316318_a_317647]