4,988 matches
-
Amândouă popoarele sânt cu toate acestea istoricește cu mult mai însemnate decât evreii, în contra uneltirilor și perversității cărora așteptăm îndealtmintrelea o reacțiune în toată Europa. Aștemptăm moartea demagogiei și credem în ea. Până când un element care nu împărtășește ba din contră sub minează și urăște tradițiile și trecutul fiecărui din popoarele istorice ale Europei să aibă dreptul de-a le esploata un drept pe care nu-l răsplătesc prin nici o îndatorire pe care s-o simtă față cu societatea? Lucrul acesta
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
înaintea opiniei publice după șoapte, după calomnii acreditate prin repetarea papagalicească din partea celor ușori, nu însă în virtutea unor enunțări sau fapte determinate, cari pentru toată lumea rămân aceleași. Căci în aceste discuții nu e cestiunea de-a afla adevărul, ci din contra de-a acredita un neadevăr, nu de logică, ci de eristică; cestiunea e de a taxa pe adversar de ceea ce vrei să-l taxezi, potrivească-se epitetul sau nu. Aparența ține locul adevărului, înduplecarea locul convingerii. Unei asemenea maniere de-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
programă a lui, a aderat pe deplin; ce l-a autorizat dar pe guvern ca prin d. Boerescu să promită mai mult decât știe că va acorda majoritatea? Majoritatea nefiind legată întru nimic față cu guvernul, ci cu totul din contră, va respinge și de astă dată orice concesiune mai largă decât aceea făcută prin soluțiunea ei. D-aci se va naște o nouă criză ministerială, o remaniare, o cădere a guvernului. Guvernul următor va avea firește nevoie de o nouă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ca guvernul să se dezmintă pe sine însuși, pe partidul roșu și presa guvernamentală și să {EminescuOpX 323} admită un proiect despre care zicea că ridică asupra româniei furtuna intervențiunilor străine. Departe de a fi vorba de intervențiune, observăm din contră începutul unei reacțiuni în Europa întreagă, vedem că presa odinioară ostilă nouă pe zi ce merge scade tonul, pe zi ce merge recunoaște îndreptățirea noastră de a regula în deplină libertate și cumpănind, cu scumpătate toate interesele noastre naționale, cestiunea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
economică o importanță pentru chiar direcția culturii naționale. Plângerea noastră constantă, de până acum este că românii, în loc de a se deda la studii practice și pozitive, cari să-i poată susținea prin ele înșile fără razimul statului, s-aruncă din contra asupra ramurilor de știință speculativă, din cari dreptul ocupă linia primă. Urmarea acestei direcțiuni nesănătoase a culturei române este înmulțirea cu asupra de măsură a clasei advocaților și postulanților de toate tepele și colorile, clasă a cărei existență e în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ar fi în serviciul statului pentru a transporta gratis productele oamenilor și pe oameni, această cheltuială a visteriei ar fi mai mică decât cea pe care o are astăzi plătind anuitatea unui drum care nu transportă nimic gratis, ci din contra cu prețuri foarte mari. Când vede cineva această negustorie curat ca a lui Nastratin, nu se va îndoi că roșii trebuie s-o fi făcut. Numai ei, cari nu știu carte, ei cari idee n-au nici de importanța unui
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dobânzi ar fi fost de mult înapoiate. Aceste sânt lucruri elementare, pe cari le pricepe oricine, și sânt o dovadă că un om de caracter precum și un om cu cultură adevărată compensează pe deplin societatea care-l susține; pe când, din contră, daca organizarea societății e slabă și favorizează ridicarea în sus a Pătărlăgenilor și Seruriilor de toate tepele, pierderile sânt colosale pe toate tărâmurile. Greșelile de calcul ale d-lui Brătianu costă pe popor zeci de milioane; sudoarea acestui popor se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
însemnați membri ai opoziției se duseseră, a propus prelungirea ședinței până la terminarea cestiunii. Astfel, la 10 ceasuri noaptea, ca și când ar fi dat tătarii, s-a terminat votarea unei legi care, privită în sine, nu avea nevoie de grabă, ci din contra de-o lungă și minuțioasă discuțiune. {EminescuOpX 363} Mirată de-o asemenea procedură de codru, opoziția în momentul votării legii a părăsit sala, de vreme ce față cu faptul pur și simplu al majorității prin număr nu mai rămânea nici o discuție când
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
asupra drepturilor evreilor. După consultări nouă se votă la 26 ianuarie 1790 o lege asupra "evreilor de la sudul Franței". Evreii ziși spanioli - les juifs connus en France sous le nom de juifs portugais, espagnols et avignonais - dobândiră drept elecloral activ. Contra evreilor germani ai Franței însă rămase în vigoare rezerva de la 24 decemvrie 1789, deși ideea egalităței stăpânea atunci toate capetele; ei dobândiră egalitatea abia prin Constituția de la 3 septemvrie 1791. Din acestea rezultă că francejii cunoșteau bine deosebirea ce exista
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a inspirat. Dar, după cum zice chiar "Telegraful", manoperile sunt vechi și poporul român de atâtea veacuri viețuiește neclintit păstrîndu-și limba și moravurile. Cât pentru acele "așchii uscate", gata a-și renega limba și naționalitatea, să nu îi plângem, ci din contră, asemenea spartanilor, să ne îmbrăcăm eu haine de sărbătoare, căci am scăpat de Pausania. Reacțiunea nu întru târziu va începe și legătura va cădea de pe ochii asupritorilor! Vijelia mugește împrejurul stîncei care cu nepăsare ține capul sus, disprețuind sforțurile ei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
atât presa guvernamentală cât și înaltele sfere ale roșiilor dibuiau prin întuneric și-și pierduseră capul. Țara nu voia să dea nimic, ea era uimită de acest amestec în suveranitatea ei interioară, necontestată nici în vremile lui Pasvanoglu. Guvernul, din contra [î]și făcuse, în înțelegere cu străinii, vreo șapte-opt așa-numite categorii, pe cari puteau intra în dragă voie toți evreii. Atât era de mare spaima generală, atât de amar devenise tonul jurnalisticei, atât de agitate erau spiritele încît garda
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
palavre și mistificațiuni grosolane câte s-au debitat de cătră plebea postulanților în cei din urmă patrusprezece ani. Dar lucrurile nu ce opresc aci. Pe când independența reală, proclamată de Vodă Cuza, în loc de-a costa un ban roșu, adusese din contră, în urma numeroaselor acte de suveranitate înlăuntru, imense foloase materiale și morale statului, precum: secularizarea a o a cincea parte din pământul României, sporirea armatei, împroprietărirea clasei celei mai numeroase și mai importante a țării, autonomia bisericii naționale, paralizarea puterii consulilor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lecții de limba franceză, Sofia de limba italiană. Ușor se poate presupune că le merge cât se poate de rău. În Franța ei au fost condamnați in contumacian, el la moarte, ea la muncă silnică pe viață. Mandat de estrădare contra lor există asemenea. Lucrul cel greu al agentului polițienesc este să constate prin iscălituri identitatea care o și constată din partea lui. Ei află de aceasta și vor să fugă, iar pentru a-l plăti drumul Sofia-și vinde părul. Pentru
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fapt de perfidie și de inichitate. Dacă voiați înfrățire trebuia să trimiteți pe foștii miniștri înaintea Curței de Casațiune, ca să spulbere ineptele voastre acuzațiuni. Întru aceasta, Prințul A. Știrbey și d. Rosetti v-au dat o lecțiune în Cameră votând contra moțiunei de retragere a acuzațiunei. Acest singur fapt ajunge pentru a arăta cum înțeleg bărbații cu inima și cu simțirea demnităței pretinsul vostru act de înfrățire. [2 februarie 1878] ["REPUTATUL NOSTRU ARTIST... "] Reputatul nostru artist, d. Grigorescu, care a urmărit
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
arabi durează după tradiție, din cele cinci iepe ale lui Mohamed; în realitate însă e mai veche. Dar Mohamed, în contrast cu ovreii, pe cari legea-i oprea de a avea călărime (5 Moisi, 17 16, Jes. 2 7), a făcut din contra din cultura calului o prescriere religioasă. Rasa spaniolă, îmbunătățită prin cai arabi, a căzut iar sub Carol V prin cultura catârilor. În zilele războiului de 30 de ani cultura spaniolă veni în Germania, mai cu seamă în Mecklenburg, Friesland, în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mai poate prinde nimic de el. Știți însă ce este azi monopolul? "Romînul" de la 10 curent ne răspunde: "monopolul tutunurilor este, fără îndoială, cel mai echitabil din toate impozitele indirecte; el nu izbește un obiect de prima necesitate, ci din contra un rău obicei, un fel de viciu". Acest viciu trecea odată drept mucenic. Astfel de ex. st. marele mucenic Mărculescu își tăbăcise gâtul cu tutunul Regiei, pentru a da învățături sărmanei omeniri ce otrăvuri cată să întrebuințeze contra anghinei. Își
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
omeniri ce otrăvuri cată să întrebuințeze contra anghinei. Își răstignise beregata pe altarul omenirii. Un viitor martirologiu al tutulor candidaților academiei de înțelepți de la Mărcuța va păstra cu gratitudine numele tuturor acelor ilustrațiuni cari au vorbit pe atuncea în " Romînul" contra monopolului. Va să zică fumatul era sub conservatori un martiriu, o virtute par excellence, sub liberali a devenit un rău obicei, un viciu, iar fumătorii trebuie să-și spășească păcatele, căci tot "Romînul" zice că acești vicioși n-au nici un drept să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
publicum europaeum, concretizata în anexarea, în timp de pace, a unui teritoriu aparținând altui stat, Europa nu a reacționat în nici un fel. Tot așa cum nu a reacționat nici la continuele provocări ale Ecaterinei a II-a de după această dată. Din contră, diplomația franceză a fost cea care a depus toate diligentele pentru a se evita o nouă confruntare militară între Rusia și Imperiul Otoman 18. Iar atunci când a determinat Poartă să declare război Rusiei, rezultatele au fost de-a dreptul dezastruoase
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
transpunere a lor în practică. Pe de altă parte, pacea de la Iași mai dezvăluia și faptul că, din cauza propriilor planuri de modificare a "hârtii politice" a Peninsulei Balcanice, Imperiul Habsburgilor Austrieci nu putea constitui un punct de sprijin, ci, din contră, o piedică în calea înaintării Rusiei către Constantinopol și Strâmtori 41. Iată, așadar, o succinta trecere în revistă a parametrilor în care a evoluat problemă orientala în ultimul sfert al secolului al XVIII-lea și a unora din conexiunile ei
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
tratatele de la Breslau (Wroclaw), Dresda, Hubertsburg și de la Teschen 5. Cel de al treilea inseră angajamentul celor doi monarhi "de garantir et de défendre tous leș états, provinces et domaines héréditaires qu'elles possèdent actuellement de part et d'autre contre leș attaques de quelque puissance que ce soit"6. În sfârșit, cel de al optulea articol exprimă, fără echivoc, hotărârea părților contractante de a menține și apăra status-quo-ul existent atunci în Germania 7. Conștienți, desigur, că nu ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
a putut ignoră nici în contextul altor clauze ale actului în discuție. Cea mai evidentă confirmare o constituie articolul secret al Tratatului, conform căruia Franța accepta că, în cazul războiului sau cu Anglia, "ne requiera point de la Sublime Porte Ottomanne contre l'Angleterre leș secours stipulés dans le Traité d'Alliance conclu ce jour" (s. Ven.C.)17. Clauză care, adăugată la cea inserata în articolul nouă, conform căreia "leș deux hautes Pârtie, contractantes exceptent du présent traité toutes leș Puissances
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
pe otomani "que leș sentimens de la France envers l'Empire Ottoman, etaient inalterables; qu'Elle ne demandoit pas mieux, que de cimenter l'amitié et leș anciennes liaisons entre leș deux Etats; que l'expedition de Bonaparte n'etoit dirigé contre aucune des possessions du Grand Seigneur; que l'armement etoit destiné pour l'Egypte, que l'on regardoit comme une province independante; que l'on n'en vouloit qu'aux Beys du pays, coupables de rebellion envers le Sultan et
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
sur tous leș griefs qui existoient à leur charge, la France donnera de nouvelles marques de Son attachement au bonheur du Peuple Ottoman, Son bon ami; que l'Expedition avoit encore pour objet de se frayer le chemin aux Îndes contre leș possession des Anglais; que la prudence exigeoit de ne pas avancer avânt de bien assurer funeste planuri în legătură cu soarta Imperiului Otoman. Anume, ca francezii nu urmăreau doar ocuparea Egiptului, ci și de a ataca principalele insule otomane din Arhipelag
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
consolideze pozițiile în sistemul politic continental. Ideea a fost clar exprimată de Raymond Verninac de Sainte-Maure care, la 5 mai 1795, îi dezvăluia lui Ignatius Mouradgea d'Ohsson proiectul Republicii Franceze "à relever leș Polonois et a former une ligue contre la 37 Cf., idem, Problema poloneză în propagandă misiunii diplomatice a Franței la Istanbul (1794-1795), în vol. "România. A Crossroads of Europe", Edited by Kurt W. Treptow, The Center for Romanian Studies, Iași, Oxford, Palm Beach, Portland, 2002, p. 57-59
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
un'affare, che forse finirebbe con la perdita per la Svezia di tutta la Finlanda" (s. Ven.C.)47. Pe de altă parte, Ecaterina a II-a nu intenționa, atunci, să înceapă un nou război cu Imperiul Otoman, ci, din contră, "di mantenersi în Pace colla Porta, e che tutte le sue applicazioni siano rivolte a sistemare gli affari della Polonia, i quali non molto avvanzano colla Corte di Berlino, e sono sempre divertiti da successivi Corrieri" (s. Ven.C.)48
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]