5,945 matches
-
unui studiu detaliat despre cazul Penkovsky, MI6 „se temea că un semnal de avertizare transmis prin intermediul sistemului de radiolocație DISTANT poate să fie interpretat greșit sau să conducă la ostilități, dacă nu este evaluat și supravegheat cu atenție”. Marea Britanie era convinsă că orice avertizare ar trebui să fie mai întâi procesată de Comisia Mixtă pentru Activitatea de Informații (JIC), forul britanic superior de evaluare a informațiilor, înainte de a ajunge la factorii de decizie politici. Potrivit unui reprezentant MI6 de la Washington, „un
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
ai vieții, slăbit și bolnav, țintuit de o paralizie parțială, duce o viață retrasă, la moșia Ghergani. Concepția politică a lui G. asimilează ideile lui Ion Câmpineanu, fapt evident încă din suita de articole publicate în Correspondance de Bucarest. Turcofil convins, el se lasă cucerit de perspectiva unificării Principatelor sub suzeranitate turcească, dezavuând totodată (în broșuri redactate în franțuzește) ingerințele țarismului în Țările Române. În 1835, la Paris, servindu-se de niște note ale unchiului său I. Câmpineanu, publică, sub inițialele
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
de bogăție și acces la putere și prestigiu, iar unele grupuri sociale au avut în permanență perspectiva unei vieți mai bune. Pe baza propriei lor evaluări, conform sondajelor de opinie, în România a existat continuu o masă de populație (25-40%) convinsă că va trăi mai bine în viitorul imediat. Singurul moment când acest grup s-a redus dramatic a fost în ultimii doi ani ai guvernării CDR-PD-UDMR (1999-2000): mișcări sociale de amploare se anunțau prin mineriada din 1999, cu sprijin important
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
România, ea a luat forma unei doctrine politice a „rămășițelor” culturale, ideologice și atitudinale ale fostei societăți burgheze care se prelungeau în comunism și împiedicau populația să acționeze potrivit valorilor și ideologiei oficiale. Motivul pentru care comuniștii - teoretic, cei mai convinși de determinarea ideilor de către realitatea socio-economică - propovăduiau o teorie a supraviețuirii „mentalităților” dincolo de orice suport social material era dat de nevoia de a distribui „vinovățiile” în societate în detrimentul populației și nu în detrimentul politicienilor. Insuficienta schimbare a realităților - instituții economice, sociale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
1851), unde sunt puși față în față un june franțuzit, abia întors din străinătate, cu ifose cosmopolite, și bătrânul său părinte, păzitor al vechilor și bunelor obiceiuri, amintește de Iorgu de la Sadagura a lui V. Alecsandri. H. este un antibonjurist convins, suspicios și ricanator în fața unor semne de înnoire. Un fel de cânticel comic ar fi Serdarul Iliușu. Tombatera câne roșu (1871), unde, la fel ca la Alecsandri, sunt luate în răspăr falsul patriotism, demagogia, parlamentarismul. În teatrul istoric, rezultatele sunt
HALEPLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287399_a_288728]
-
de eseuri Milliarium (I-II, 1936-1941), Pentru clasicism. Fapte. Idei. Oameni. 1926-1936 (1937) și Caete clasice (1941), el are în vedere și un public mai larg, pe care caută să-l deprindă cu frumusețile unei lumi vechi, dar nu apuse. Convins că disciplina clasică nu se reduce la dimensiunea ei științifică, ci implică în egală măsură valențe estetice, etice și formative, fiind esențială pentru alcătuirea unui spirit armonios, H. încearcă să remedieze ceea ce consideră a fi una dintre carențele culturii române
HERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
fugii masive a populației din RDG spre Germania de Vest, funcționarii CC primiseră misiunea de a merge să apere linia partidului În Întreprinderi și instituții. Herbert B. a trebuit să se ducă la Jenă. Personal, el era de multă vreme convins că deschiderea frontierei În anii ’70 ar fi atenuat fluxul plecărilor. În octombrie-noiembrie 1989, ȘED constituise grupuri care trebuiau să se deplaseze la nivel regional pentru a Încerca „să stabilizeze” partidul, „să-l țină Împreună”, operație care a eșuat, fiind
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
al câmpului literar francez, sau chiar al unuia dintre sub-câmpurile sale heteronome. Dacă s-a putut vorbi de literatură română că o «colonie a literaturii franceze», acesta se datorează faptului că influențele puteau fi identificate chiar și la cei mai convinși autohtoniști (precum adrepții români ai lui Mauras În anii ’30, de pildă). Este imposibil În același timp de gândit funcționarea spațiului românesc că un «contra-câmp» și aceasta din pricina că luările de poziție cele mai «puriste» provin de la scriitori care ocupă
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
un volum individual, Poeme (1973), urmat de La vaduri de vreme (1974), Trecere înaltă (1976), Vama de aur (1977), Pe aripi (1987). Versurile îmbină patriarhalul, limpiditatea și lentoarea discursului cu deschiderile spre modernitate. Poetul nu se teme de utilizarea limbajului comun, convins că inculcarea unor sensuri profunde îl poate revitaliza. Tematica aleasă ține de erotică, dar și de meditația asupra trecerii timpului, efemeritatea ființei umane fiind de cele mai multe ori privită - ca la Lucian Blaga - cu un resemnat dramatism, chiar cu o anumită
REZUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289281_a_290610]
-
și climate (1971) etc. „Mitul utilului” este radiografiat critic în virtutea ideii că „utilul nu are valoare și sens decât în măsura în care servește inutilului”, gratuitului. Concomitent, autorul apără șansele de supraviețuire și funcțiile vitale ale filosofiei și ale artei în fața asaltului științei, convins fiind că „atitudinea de la care pornește știința «creează» realitate calitativ alta decât cea estetică, morală sau filosofică” și că „științific este să nu ai nici un fel de superstiție, nici chiar pe cea a științei”. După R., trăsătura definitorie a unei
ROSCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
număra printre organizatorii actului de la 11 februarie 1866. În 1864 publicase la Paris broșura, nesemnată, Relation authentique du coup d’état du prince Couza, potrivnică domnitorului. În noul guvern îi revine iarăși funcția de ministru al Cultelor (februarie-iulie 1866). Republican convins, de orientare liberală, nu se împacă nici cu guvernarea lui Carol I și, pentru răsturnarea de la putere a grupării conservatoare, se implică în așa-numita coaliție de la Mazar-Pașa (1875-1876). Primar al capitalei, apoi, la 1876, președinte al Camerei, R. are
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
ar fi Îndrăznit să o admită, aveau cu toții acea convingere tipic americană că În această țară totul poate fi realizat dacă vom crede suficient și vom fi Îndeajuns de hotărâți să schimbăm lucrurile. Tinerii din Europa erau mult mai puțin convinși că orice ar fi făcut putea duce la schimbare. Politica lor era motivată mai mult de sfidare decât de reformă. Acum, după mai mult de treizeci de ani, lucrurile s-au schimbat. Multe dintre ideile pe care le-am avut
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
viață speranța că așa ceva li se poate Întâmpla și lor, că tot ceea ce le trebuie e doar puțin noroc. Între timp, milioane de privitori pot să trăiască visul american prin substituire, urmărindu-i pe cei, puțin mai norocoși, care izbutesc, convinși că visul este Încă În viață și că le va veni și lor rândul. Mulți critici sociali ar putea argumenta că ceea ce milioane de americani Îmbrățișează nu este visul american, ci fantezia americană. Autenticul vis american combină credința În Dumnezeu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
americanii, nu dăm prea multă atenție la ce se Întâmplă În Europa. În general, preferăm să ne Îndreptăm atenția către est - spre Japonia și tigrii economici din sud-estul Asiei. În ultimul timp, oamenii de afaceri americani privesc și spre China, convinși că datorită vastelor ei resurse fizice și umane, nivelului de educație și ambiției, aceasta va fi probabil următoarea superputere economică. În timp ce noi, americanii, continuăm să privim spre economiile țărilor din Asia și de la Pacific pentru a descoperii semne ale intensificării
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
externă, ar fi fost considerată dură și despotică. Etosul burghez s-a dovedit eficient. Fiecare a Învățat să echilibreze nou-câștigata autonomie și independență cu responsabilitățile sociale autoimpuse. În America, spre deosebire de Europa, procesul de integrare a rămas legat de rădăcinile religioase. Convinși că ei erau cu adevărat poporul ales, americanii au fost mult mai dispuși să echilibreze nou-câștigata autonomie cu o ascultare colectivă a unei autorități superioare și nu cu responsabilități personale față de celelalte ființe umane. Pentru americani, un comportament, care includea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
lumea oferită de Condorcet. Milioane de europeni disperați s-au dezrădăcinat și au fugit spre America În speranța unei vieți mai bune. Dintre cei care au rămas, mulți au găsit atractivă critica socialistă a capitalismului și mulți au devenit adepți convinși. Sindicatele europene, asociațiile cooperative și partidele politice socialiste au câștigat un suport crescând În rândul clasei muncitoare În toate țările Europei În secolul al XIX-lea și la Începutul secolului XX. Ideea unui stat al bunăstării a fost acceptată În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
nedreptății în privilegiile albilor și în dezavantajarea minorităților, precum și hotărârea de a combate orice fel de rasism și discriminare etnică. 5) Această tendință capătă un conținut mai bogat și crește în intensitate în stadiul autonomiei. Acum indivizii albi devin multiculturaliști convinși, identitatea lor etnică este nonrasistă și se încearcă abolirea oricărei forme de agresiune și discriminare. Între stadiile menționate, atât în cazul grupurilor minoritare, cât și al celui majoritar, nu există, desigur, granițe bine delimitate, ele întrepătrunzându-se pe suprafețe întinse
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
eficient? Commarmond si Exiga (2003) observă că o prezentare de succes trebuie să urmărească ca audiența să fie: - interesată - deoarece în prezentare vorbitorul le povestește lucruri din viața lor; - impresionată - deoarece situația prezentată trebuie să o emoționeze în vreun fel; - convinsă - pentru că soluția oferită, propunerea făcută vine să le liniștească temerile ori să le îndeplinească dorințele (stârnite chiar de prezentarea înșăși); - gata de acțiune - deoarece această propunere este realistă și ușor de pus în practică, aducătoare de beneficii. Acum încercați să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
definite drept cele mai frecvente greșeli într-o negociere: - sindromul „sensului unic” apare atunci când negociatorii au decis deja, înainte ca negocierile să înceapă, care sunt realitățile cazului în discuție și care sunt soluțiile ce se impun. Ei intră în negociere convinși că cealaltă parte va accepta soluțiile lor; - sindromul „câștig-pierdere” apare atunci când negociatorii consideră discuțiile ca fiind un concurs sau o bătălie în care neapărat o parte trebuie să câștige, iar una să piardă; în conflictele de idei ce apar în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a multora dintre voi, e drept că au atârnat puțin mai greu în balanța și "criteriile personale", și nu puteam să nu fiu puțin părtinitoare față de orașul meu...dar fiecare avem dreptul de a avea un oraș favorit, și sunt convinsă că nu în puține cazuri orașul favorit coincide cu urbea natală! "Comoara", precum în "Alchimistul" lui Paulo Coelho este de fapt "acasă"...Sunt convinsă că alegerea mea nu o să coincidă neaparat cu alegerea voastră, dragii mei cititori, dar sper fiți
CEL MAI FRUMOS ORAȘ DIN LUME!! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381295_a_382624]
-
părtinitoare față de orașul meu...dar fiecare avem dreptul de a avea un oraș favorit, și sunt convinsă că nu în puține cazuri orașul favorit coincide cu urbea natală! "Comoara", precum în "Alchimistul" lui Paulo Coelho este de fapt "acasă"...Sunt convinsă că alegerea mea nu o să coincidă neaparat cu alegerea voastră, dragii mei cititori, dar sper fiți blânzi și nu mă criticați prea aspru:) Referință Bibliografică: Cel mai frumos oraș din lume!! / Mara Circiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1764
CEL MAI FRUMOS ORAȘ DIN LUME!! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381295_a_382624]
-
ajunge să se pocăiască - din contra, el renunță la dreptate și la propriul adevăr (care nu întotdeauna se confundă....) în numele Partidului, se lasă judecat într-un proces-marionetă, în fața unei mulțimi de oameni ai muncii pătrunși de ura de clasă și convinși că în fața lor se scrie istoria. Ieșind din vis (coșmarul care-l bîntuise ani întregi îl părăsește pe Rubașov în închisoare), eroul renunță la solidar-impersonalul noi pentru a se lăsa în seama a ceea ce el numește ficțiunea gramaticală: necunoscuta pînă
Utopii trădate by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14993_a_16318]
-
ulterior dat la topit drept represalii pentru că, în septembrie 1968, profitând de o invitație la un colocviu de poezie ce urma să aibă loc în Belgia, K. luase decizia, sub șocul invadării Cehoslovaciei, dar și - mai lucid decât mulți alții - convins că nimic nu se va schimba în România, să nu se mai întoarcă în țară. Are șansa de a fi sprijinit de personalități precum Pierre Emmanuel sau Vintilă Horia. După un scurt interludiu spaniol se stabilește definitiv în Franța, la
KIROPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
Logofeția Dreptății. Își dă aportul în „comisia pravilelor” la traducerea Codului Calimah (1833-1835). Profesor de drept la Academia Mihăileană (1841-1847), ca și prietenul său Eftimie Murgu, a primit, în Moldova, și ranguri: paharnic, căminar, ban și, la 1848, agă. Unionist convins, a devenit ministru al Dreptății (1860-1861) în cabinetul lui M. Kogălniceanu. B. continuă, în mare parte, spiritul iluminist al Școlii Ardelene, prin preocupările sale culturale, istorice și pedagogice. Admirator al lui Petru Maior, îi editează, împreună cu Iordachi Mălinescu, la Buda
BOJINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285799_a_287128]
-
totalitarismului și revenirea la „drepturile omului”. Luat de curentul care nu iartă pe nimeni, am fost în mijlocul „viiturii” și fără să știe prea multă lume, miam notat, ca un observator cinstit, tot ceea ce am văzut. Am fost și am rămas convins că literatura care rămâne este una de natură documentară, un fel de radiografie a societății prin care călătoream. Cine să o facă, dacă nu noi cei care duceam în cârcă tot balastul ideologic al diferitelor curente politice?” Așa ne-am
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]