5,110 matches
-
a trei rapoarte, și anume: raportul dintre active în străinătate și total active, raportul dintre vânzări în străinătate și total vânzări, raportul dintre angajați în străinătate și total angajați. Topul primelor 10 CTN-uri în funcție de indicele transnaționalității nu include nici o corporație din SUA și Japonia (vezi tabelul 1.2), lucru perfect explicabil având în vedere că, de fapt, indicele transnaționalității realizează comparația dintre piața de origine a corporației și piața sa globală. De aceea, este normal ca indicele transnaționalității să fie
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
total angajați. Topul primelor 10 CTN-uri în funcție de indicele transnaționalității nu include nici o corporație din SUA și Japonia (vezi tabelul 1.2), lucru perfect explicabil având în vedere că, de fapt, indicele transnaționalității realizează comparația dintre piața de origine a corporației și piața sa globală. De aceea, este normal ca indicele transnaționalității să fie mai mare pentru CTN-urile a căror piață de origine este de dimensiuni mici sau medii. Tabelul 1.2 - Primele 10 corporații transnaționale ne-financiare, după indicele
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
dintre piața de origine a corporației și piața sa globală. De aceea, este normal ca indicele transnaționalității să fie mai mare pentru CTN-urile a căror piață de origine este de dimensiuni mici sau medii. Tabelul 1.2 - Primele 10 corporații transnaționale ne-financiare, după indicele transnaționalității (ITN) (2003) Sursa: UNCTAD (2005) Desigur, un astfel de indice are riscurile sale metodologice. Faptul că nu regăsim nici o corporație americană în acest top, și că din primele 10 corporații după mărimea activelor (tabelul
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
piață de origine este de dimensiuni mici sau medii. Tabelul 1.2 - Primele 10 corporații transnaționale ne-financiare, după indicele transnaționalității (ITN) (2003) Sursa: UNCTAD (2005) Desigur, un astfel de indice are riscurile sale metodologice. Faptul că nu regăsim nici o corporație americană în acest top, și că din primele 10 corporații după mărimea activelor (tabelul 1.1) doar două figurează și aici, ridică semne de întrebare. În ceea ce privește transnaționalele din domeniul financiar, topul acestora este dominat de o corporație americană (Citigroup), șapte
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
1.2 - Primele 10 corporații transnaționale ne-financiare, după indicele transnaționalității (ITN) (2003) Sursa: UNCTAD (2005) Desigur, un astfel de indice are riscurile sale metodologice. Faptul că nu regăsim nici o corporație americană în acest top, și că din primele 10 corporații după mărimea activelor (tabelul 1.1) doar două figurează și aici, ridică semne de întrebare. În ceea ce privește transnaționalele din domeniul financiar, topul acestora este dominat de o corporație americană (Citigroup), șapte corporații europene (UBS, Allianz, Crédit Agricole, HSBC, Deutsche Bank, BNP
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
nu regăsim nici o corporație americană în acest top, și că din primele 10 corporații după mărimea activelor (tabelul 1.1) doar două figurează și aici, ridică semne de întrebare. În ceea ce privește transnaționalele din domeniul financiar, topul acestora este dominat de o corporație americană (Citigroup), șapte corporații europene (UBS, Allianz, Crédit Agricole, HSBC, Deutsche Bank, BNP Paribas, ING) și două japoneze (Mizuho, Mitsubishi Tokyo Financial Group). Dar aceste corporații financiare au particularități care le deosebesc, într-o măsură importantă, de corporațiile ne-financiare
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
americană în acest top, și că din primele 10 corporații după mărimea activelor (tabelul 1.1) doar două figurează și aici, ridică semne de întrebare. În ceea ce privește transnaționalele din domeniul financiar, topul acestora este dominat de o corporație americană (Citigroup), șapte corporații europene (UBS, Allianz, Crédit Agricole, HSBC, Deutsche Bank, BNP Paribas, ING) și două japoneze (Mizuho, Mitsubishi Tokyo Financial Group). Dar aceste corporații financiare au particularități care le deosebesc, într-o măsură importantă, de corporațiile ne-financiare, și în mare parte
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
semne de întrebare. În ceea ce privește transnaționalele din domeniul financiar, topul acestora este dominat de o corporație americană (Citigroup), șapte corporații europene (UBS, Allianz, Crédit Agricole, HSBC, Deutsche Bank, BNP Paribas, ING) și două japoneze (Mizuho, Mitsubishi Tokyo Financial Group). Dar aceste corporații financiare au particularități care le deosebesc, într-o măsură importantă, de corporațiile ne-financiare, și în mare parte nu vor face obiectul studiului nostru. UNCTAD face totodată și un clasament separat al transnaționalelor din țările în curs de dezvoltare. Chiar
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de o corporație americană (Citigroup), șapte corporații europene (UBS, Allianz, Crédit Agricole, HSBC, Deutsche Bank, BNP Paribas, ING) și două japoneze (Mizuho, Mitsubishi Tokyo Financial Group). Dar aceste corporații financiare au particularități care le deosebesc, într-o măsură importantă, de corporațiile ne-financiare, și în mare parte nu vor face obiectul studiului nostru. UNCTAD face totodată și un clasament separat al transnaționalelor din țările în curs de dezvoltare. Chiar și literatura de specialitate se referă în ultimul timp la fenomenul „transnaționalelor
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
în curs de dezvoltare. Chiar și literatura de specialitate se referă în ultimul timp la fenomenul „transnaționalelor din țările Lumii a Treia”. Nu agreez însă aceste separări. De altfel, și din tabelul 1.3 putem observa că topul primelor 10 corporații din țările în curs de dezvoltare seamănă mult cu topul primelor 10 corporații din toată lumea în privința gradului de concentrare după domeniul de activitate: corporațiile din industria echipamentelor electrice și electronice, telecomunicații și industria țițeiului reprezintă 60%, respectiv 70% din aceste
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
timp la fenomenul „transnaționalelor din țările Lumii a Treia”. Nu agreez însă aceste separări. De altfel, și din tabelul 1.3 putem observa că topul primelor 10 corporații din țările în curs de dezvoltare seamănă mult cu topul primelor 10 corporații din toată lumea în privința gradului de concentrare după domeniul de activitate: corporațiile din industria echipamentelor electrice și electronice, telecomunicații și industria țițeiului reprezintă 60%, respectiv 70% din aceste topuri. În plus, această împărțire alimentează o confuzie născută din însăși definirea prea
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
însă aceste separări. De altfel, și din tabelul 1.3 putem observa că topul primelor 10 corporații din țările în curs de dezvoltare seamănă mult cu topul primelor 10 corporații din toată lumea în privința gradului de concentrare după domeniul de activitate: corporațiile din industria echipamentelor electrice și electronice, telecomunicații și industria țițeiului reprezintă 60%, respectiv 70% din aceste topuri. În plus, această împărțire alimentează o confuzie născută din însăși definirea prea simplistă pe care UNCTAD o dă corporațiilor transnaționale. Pe de o
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
după domeniul de activitate: corporațiile din industria echipamentelor electrice și electronice, telecomunicații și industria țițeiului reprezintă 60%, respectiv 70% din aceste topuri. În plus, această împărțire alimentează o confuzie născută din însăși definirea prea simplistă pe care UNCTAD o dă corporațiilor transnaționale. Pe de o parte, în țările în curs de dezvoltare și în tranziție 12 există CTN-uri perfect comparabile cu cele din țările dezvoltate, atât din punctul de vedere al indicelui transnaționalității, cât și prin prisma promovării conștiente a
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
dintre firmele pe care UNCTAD le clasifică drept CTN-uri sunt (după cum am mai subliniat) doar în prima fază a procesului de transnaționalizare și nimic nu ne îndreptățește să credem că vor depăși această etapă. Tabelul 1.3 - Primele 10 corporații transnaționale ne-financiare din țările în curs de dezvoltare, după volumul activelor în străinătate (2003) Sursa: UNCTAD (2005) Criticând această perspectivă exagerat de globalizatoare, prin care avem zeci de mii de corporații transnaționale cu sute de mii de filiale, putem
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
depăși această etapă. Tabelul 1.3 - Primele 10 corporații transnaționale ne-financiare din țările în curs de dezvoltare, după volumul activelor în străinătate (2003) Sursa: UNCTAD (2005) Criticând această perspectivă exagerat de globalizatoare, prin care avem zeci de mii de corporații transnaționale cu sute de mii de filiale, putem ajunge să fim tentați de argumentele lui Rugman (2005), care susține că, practic, avem de-a face cu un număr foarte restrâns de corporații cu adevărat globale, în timp ce restul sunt variante de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
globalizatoare, prin care avem zeci de mii de corporații transnaționale cu sute de mii de filiale, putem ajunge să fim tentați de argumentele lui Rugman (2005), care susține că, practic, avem de-a face cu un număr foarte restrâns de corporații cu adevărat globale, în timp ce restul sunt variante de corporații regionale. Plecând de la premisa că avem trei regiuni mari care contează în economia mondială - faimoasa triadă SUA, Europa și Asia dominată de Japonia -, Rugman împarte corporațiile astfel: • corporații globale: au în
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
transnaționale cu sute de mii de filiale, putem ajunge să fim tentați de argumentele lui Rugman (2005), care susține că, practic, avem de-a face cu un număr foarte restrâns de corporații cu adevărat globale, în timp ce restul sunt variante de corporații regionale. Plecând de la premisa că avem trei regiuni mari care contează în economia mondială - faimoasa triadă SUA, Europa și Asia dominată de Japonia -, Rugman împarte corporațiile astfel: • corporații globale: au în fiecare dintre cele 3 regiuni cel puțin 20%, dar
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
un număr foarte restrâns de corporații cu adevărat globale, în timp ce restul sunt variante de corporații regionale. Plecând de la premisa că avem trei regiuni mari care contează în economia mondială - faimoasa triadă SUA, Europa și Asia dominată de Japonia -, Rugman împarte corporațiile astfel: • corporații globale: au în fiecare dintre cele 3 regiuni cel puțin 20%, dar nu mai mult de 50% din vânzările totale; • corporații biregionale: au în două regiuni câte cel puțin 20% din vânzările totale, iar în regiunea de origine
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
foarte restrâns de corporații cu adevărat globale, în timp ce restul sunt variante de corporații regionale. Plecând de la premisa că avem trei regiuni mari care contează în economia mondială - faimoasa triadă SUA, Europa și Asia dominată de Japonia -, Rugman împarte corporațiile astfel: • corporații globale: au în fiecare dintre cele 3 regiuni cel puțin 20%, dar nu mai mult de 50% din vânzările totale; • corporații biregionale: au în două regiuni câte cel puțin 20% din vânzările totale, iar în regiunea de origine - mai puțin
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
mari care contează în economia mondială - faimoasa triadă SUA, Europa și Asia dominată de Japonia -, Rugman împarte corporațiile astfel: • corporații globale: au în fiecare dintre cele 3 regiuni cel puțin 20%, dar nu mai mult de 50% din vânzările totale; • corporații biregionale: au în două regiuni câte cel puțin 20% din vânzările totale, iar în regiunea de origine - mai puțin de 50% din vânzările totale; • corporații orientate către regiunea de origine: au peste 50% din vânzările totale în regiunea din care
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
cele 3 regiuni cel puțin 20%, dar nu mai mult de 50% din vânzările totale; • corporații biregionale: au în două regiuni câte cel puțin 20% din vânzările totale, iar în regiunea de origine - mai puțin de 50% din vânzările totale; • corporații orientate către regiunea de origine: au peste 50% din vânzările totale în regiunea din care provin; • corporații orientate către regiunea-gazdă: au peste 50% din vânzările totale în una dintre regiunile-gazdă (alta decât cea din care provin). După această clasificare arbitrară
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
au în două regiuni câte cel puțin 20% din vânzările totale, iar în regiunea de origine - mai puțin de 50% din vânzările totale; • corporații orientate către regiunea de origine: au peste 50% din vânzările totale în regiunea din care provin; • corporații orientate către regiunea-gazdă: au peste 50% din vânzările totale în una dintre regiunile-gazdă (alta decât cea din care provin). După această clasificare arbitrară, din primele 500 de corporații din lume (conform topului realizat de revista Forbes), Rugman identifică doar 9
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
origine: au peste 50% din vânzările totale în regiunea din care provin; • corporații orientate către regiunea-gazdă: au peste 50% din vânzările totale în una dintre regiunile-gazdă (alta decât cea din care provin). După această clasificare arbitrară, din primele 500 de corporații din lume (conform topului realizat de revista Forbes), Rugman identifică doar 9 corporații globale, și anume: IBM, Sony, Philips, Nokia, Intel, Canon, Coca-Cola, Flextronics și LVMH13. Restul sunt biregionale (inclusiv McDonald’s, British Petroleum, Unilever, Roche), orientate către regiunea-gazdă sau
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
orientate către regiunea-gazdă: au peste 50% din vânzările totale în una dintre regiunile-gazdă (alta decât cea din care provin). După această clasificare arbitrară, din primele 500 de corporații din lume (conform topului realizat de revista Forbes), Rugman identifică doar 9 corporații globale, și anume: IBM, Sony, Philips, Nokia, Intel, Canon, Coca-Cola, Flextronics și LVMH13. Restul sunt biregionale (inclusiv McDonald’s, British Petroleum, Unilever, Roche), orientate către regiunea-gazdă sau, cele mai multe, orientate către regiunea de origine (inclusiv Wal-Mart, General Motors, Ford). Personal, nu
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
această abordare, pentru că se rezumă la o singură latură a internaționalizării firmei, și anume volumul vânzărilor în străinătate. Nu sunt luate în considerare volumul activelor în străinătate și, cel mai important, numărul de angajați în străinătate. Chiar dacă, să zicem, o corporație are doar 1% din vânzările globale în Asia de Sud-Est, dacă realizează acolo trei sferturi din producție, trebuie să recunoaștem că are un impact și asupra acelei economii locale sau regionale în care operează (chiar dacă nu vinde sau vinde puțin acolo). Tabelul
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]