3,256 matches
-
cedat caietul negru, rugându-i să-mi îngăduie cel puțin tipărirea introducerii de față. Așa s-a tipărit „Bagaj” și țin să se știe că paternitatea titlului îmi aparține în întregime. Vina că mă cheamă Ramses cade desigur întreagă pe craniul calcinat al tatii care de cincisprezece ani îl mișcă mereu spre stânga și spre dreapta, ori de câte ori vreun cutremur clatină pământul. Colivia de oase a pieptului său, în care a bătut o inimă cu toate virtuțile și slăbiciunile omenești, azi e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
un vagon de marfă un coșciug croit din lemn de brad, cu blănile nevopsite și nici măcar date la rindea, din care răzbea un miros pătrunzător de carne friptă. Aplecat să privească prin mica ferestruică a capacului țintuit, am zărit un craniu cenușiu, cu fața pământie și urechile topite. Așa, cu ochii aceia scurși, sub dârele albe ale sprâncenelor arse, adânc arcuite și cu buzele prăjite ce se străduiau parcă să spună cum s-a întâmplat nenorocirea, mumia hidoasă nu mai semăna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
cuvintele și câinele. - Ce dorești mata?! Încercai să articulez în delirul agoniei. Nu mă mai durea nimic, când ochii mei văzură Moartea. Era o doamnă binișor îmbrăcată în rochie de mătase cenușie, decoltată, cu mâneci lungi și umerii bufanți. Pe craniu purta, cochet, tricornul negru, cu pompon, al Zittei. Moartea făcu doi pași spre patul din care nu mă voi ridica niciodată singur și oasele genunchilor ei scârțâiră. - Cred că ați greșit adresa, doamnă, încercai inutil să mă exprim. Aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
drugul de fier va deschide apoi capacul iadului de foc, să sfărâme ciolanele înnegrite, insuficient carbonizate. El va găsi mădularele piticului, înfipt ca un uriaș păduche lat în colivia oaselor mele. Îl va recunoaște după forma de dovleac micuț a craniului și după piciorușele lui de Mickey Mouse. Cu drugul de fier să-i piseze oscioarele. Praf să se aleagă de el! Pensiunea doamnei Pipersberg Descoperit, pentru salut, închin această carte lui Ferdinand Sinidis, lui și numai lui. H. Bonciu Fr.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
cu câte un dinte strâmb și galben. Când are de spus ceva, își dezlipește buzele, ca să întindă între ele o ață de scuipat. De când nu ne-am văzut, ciuperca din spatele urechii i s-a mărit cât țelina și supurează. Un craniu pleșuv, lațe blonde la ceafă, un ochi bulbucat și celălalt pătat de albeață, completează fizicul amicului meu. Zaharia nu e prost. Amarnic poate să se mai înșele cineva care judecă omul după înfățișare. El rumegă cuvântul îndelung și-l rostește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
pe drum, cu ghetele stropite de noroi. Mă opresc la vreo răspântie, cu ochii țintiți pe caimacul noroios, împroșcat de un vehicul pe manșeta pantalonului. Azvârl printre dinți apa adunată sub limbă în chipul hâd al unei dezolări catastrofale: în craniul bine conturat de rumegușul cenușiu al gândurilor mele. E o hârcă pe care o pălmuiesc cu sete, deși mă plimb fără grabă, cu mâinile înnodate pe șezut. Când însă mă iau cu ea la trântă, desprind brațele din josul șalelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
lăsată să dorm. - „S-a dus?”, făcu Herma, speriată, încercând ca de obicei să-și pocnească degetele: „Bine”, a mai zis surioara mea îmbrăcându-și ciorapul, „mă duc să-mi pârâi oasele”. Nu cred să-i fi rămas vreunul netrosnit: craniul, fălcile și nasul, bazinul: peste tot au trecut roțile locomotivei. „Nora vorbea domol. Nu izbuteam întotdeauna să desprind vreun tâlc din graiul ei lipsit de nuanțe. Privirea ei stranie și dezolată nu găsea niciodată obiectul potrivit de care să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
mai scumpă pentru mine, dintre toate localitățile din jurul Vienei, stăruie de mult o trainică bisericuță, cu zidurile cuprinzătoare de taine ferecate. Eram acolo într-o minunată dimineață de august, și priveam printre drugii ruginiți, în groapa de sub clopotniță, movila de cranii omenești, încremenită acolo, de veacuri, în haotică neorânduială. Prietenul meu m-a ajuns din urmă: „Was suchen Sie da?”. Și sublinie cu putere cuvântul „Sie”, ca să-și exprime și mai mult uimirea de a mă revedea în această localitate necunoscută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
mână, iar cu cealaltă susținu partea din spate a capului blond. — Hei... Îi făcu semn fotografului să se apropie. — Fă o poză aici. Ceafa a suferit o lovitură puternică. Degetele i se mișcară, examinând părul chiar deasupra locului În care craniul atingea gâtul. — Nu a fost un obiect bont, ci lat, cu două laturi. — Cum ar fi colțul unei mese? Întrebă Logan, neplăcându-i direcția În care se Îndreptau lucrurile. — Nu, trebuie să fi fost ascuțit și solid, ca marginea unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Îndreptau lucrurile. — Nu, trebuie să fi fost ascuțit și solid, ca marginea unui șemineu sau o cărămidă. — A fost asta cauza morții? — Dacă faptul că a băut Înălbitor nu a ucis-o... Nu pot să mă pronunț până nu deschid craniul. Era un fierăstrău pentru oase chiar pe căruciorul de lângă masă. Logan nu voia să privească ce urma să se Întâmple În continuare. Naiba să-l ia pe inspectorul Insch cu fiică-sa cu tot. El ar fi trebuit să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
trase de scalp ca de o șosetă. Logan Închise ochii, Încercând să nu audă sunetul făcut de pielea care se separa de structura de mușchi de dedesubt: ca și cum ai rupe partea de sus a unei salate. Lăsând să se vadă craniul. Sunetul asemănător cu scrâșnitul din dinți al fierăstrăului reverbera În camera faianțată, iar stomacul lui Logan fremăta. Și În tot acest timp, Isobel era foarte detașată, expozeul ei netrădând nici o emoție. Dintr-odată fu bucuros că nu se mai vedeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
din tura de seară mai aveau Încă o oră. Aerul era rece și curat, cu doar o urmă imperceptibilă de gaze din trafic: care era oricum preferabilă mirosului de oase arse. Niciodată nu-și va mai dori să vadă interiorul craniului unui copil. Strâmbându-se, deschise capacul tubului cu calmante și luă Încă una. Lovitura din seara trecută Încă Îi provoca dureri de stomac. Trăgând În piept o ultimă gură de aer proaspăt, Logan se Înfioră și se Îndreptă către mica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
În jurul unei piste. Logan fu surprins să vadă acolo un pensionar. Credea că le e prea frică să iasă singuri. Apoi omul Își luă ochii de pe televizor pentru a-i examina pe nou-veniți. Avea tatuaje pe tot gâtul: flăcări și cranii, iar ochiul drept acoperit cu albeață și orb. Logan simți că e tras de mînecă, iar agenta Watson Îi șuieră În ureche: — Ăla nu e... Dar bătrânul le-o luă Înainte strigând: — Domnule McLeod! Au venit niște nenorociți de la poliție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
dinți, Logan desfăcu femoarul. Capul și umerii care apărură din sac erau aceiași din fotografia prinsă pe peretele lui Logan. Doar că mortul era mult mai Încrețit, de parcă cineva ar fi tras jos fața din creștetul capului ca să poată deschide craniul cu un ferăstrău de oase și să scoată creierul. Pielea era ca de ceară și palidă, iar niște vânătăi roșii profunde marcau locurile În care sângele se adunase și se coagulase. Mai avea o vânătaie pe tâmpla stângă. În poză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
ca lumea. Logan privi capul respingător, orbitele goale, gura care atârna deschisă, dinții ieșind În afară din gingiile micșorate. Părul Îi era aproape imposibil de distins de blana animalelor adunate În jurul corpului. O pereche de cleștișori roz erau prinși de craniul putred. Agrafe Barbie. — E fată. Logan se ridică În picioare. Nu mai putea suporta așa ceva. — Hai, doctore. Declară decesul și lasă asta pe seama medicului patolog. Doctorul clătină din cap cu tristețe. — Mda. Poate ai dreptate. Biata micuță... Logan stătu afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
dimineață de sâmbătă. Inspectorul era deja acolo, așezat la biroul său, arătând doar puțin mai rozaliu decât de obicei. Lorna Henderson murise În urma unei traume produse prin lovire. Coastele rupte Îi striviseră plămânul stâng, impactul de la tâmpla stângă Îi zdrobise craniul, iar cel de la partea din spate terminase treaba. Fractura de la picior era deschisă, chiar deasupra genunchiului. O fetiță de patru ani, omorâtă În bătaie. Hoitarul chiar sărise calul. Crezi că scoatem ceva de la el? Întrebă Logan, Întorcând cu fața În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
să respire doar pe gură. Știm că fata a murit datorită unei traume produse prin lovire... Normal că așa a murit! se răsti Isobel. Ți-am notat chestia asta În raportul de autopsie. Fracturile de la partea frontală și dorsală a craniului trebuie să fi provocat leziuni cerebrale ample și apoi moartea. — Știu, spuse Logan, scoțând radiografiile din dosarul cazului și ridicându-le la lumină. Vezi asta? Spuse arătând către coaste. — Coaste rupte, Îl privi nervoasă Isobel. M-ai scos de la teatru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
În raportul de autopsie! Cât timp trebuie să petrecem cu chestia asta? Ai zis că ai dovezi noi! Logan respiră adânc și puse radiografiile cap la cap astfel Încât să formeze scheletul complet al unui copil. Fracturi de șold, picior, coaste, craniu fracturat. Imaginea avea mai puțin de patru picioare În Înălțime. Înghenunchiind, Logan ținu imaginea scheletului astfel ca picioarele să atingă podeaua. — Priviți coastele, spuse el, priviți ce departe sunt de pământ. Detectivul Insch și Isobel priviră. Nici unul nu părea impresionat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
e șoldul. Răsuci imaginea de la brâu, ridicând-o pe măsură ce răsucea jumătatea de sus În sensul acelor de ceasornic. Costele au lovit marginea de sus a radiatorului. Mișcă din nou radiografia fetei, plecându-i puternic capul spre dreapta. Partea stângă a craniului se izbește de capotă. Mașina frânează. Trase de radiografie drept În sus și o roti Înapoi către podeaua morgii. Se lovește de caldarâm, piciorul drept se rupe. Partea din spate a capului se afundă când se izbește jos. Întinse radiografiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
și agenta Watson cu confirmarea că nasul nu-i era spart, mesajul le fu livrat de sergentul de serviciu: Logan trebuia să se prezinte În biroul inspectorului. În clipa aceea. Inspectorul stătea cu spatele la ușă, cu mâinile Împreunate la spate, cu craniul chel sclipind În lumina ce cădea de deasupra atunci când Logan intră. Insch privea afară pe fereastră la zăpada care cădea hotărât. — Ce mama naibii ai impresia că faci? Îl Întrebă. Logan Își frecă din nou gâtul și-i spuse că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
-i mort. Fotograful privi În jos la pata roșu-aprins și apoi la Logan. Nu Încă, În orice caz. Astfel ajunsese Logan la Infirmieria Regală Aberdeen pentru a doua oară În ziua aceea. Bernard Duncan Philips fusese internat cu fractură de craniu, coaste rupte, brațe rupte, un picior rupt, degete fracturate și leziuni interne care se datorau faptului că o persoană călcase repetat pe stomacul său. Fusese dus direct În sala de operații, dar treaba fusese făcută până la capăt de data aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
cheltuise toți banii de mită până atunci. Trecu la amenințări. Apoi trebuise să plece rapid din oraș. — L-a Împins pe cel care se ocupa de urbanism sub un autobuz, spuse Insch. E la Infirmeria Regală Aberdeen, cu fractură de craniu și de pelvis. O să moară. Cameron nu-și ridică privirea, continuându-și povestea. — După o săptămână, Geordie se-ntoarse. Zicea că șeful lui vrea să știe ce se-ntâmplase cu toți banii. Nu-i avea și niște tipi trimiși de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
expresie ciudat de calmă și senină. Mama lui se poticni, apucându-se de pernele prea pline ca să se sprijine, iar Martin păși În spatele ei, și duse În jos fierul Într-un arc nimicitor. Se lovi de partea din spate a craniului ei, iar femeia căzu ca un sac plin de cartofi. Watson simți cum i se umflă gâtul. Tremurând, Își strivi din nou degetul mare de tastele telefonului. Mâna tremurătoare a doamnei Strichen căzu În spatele canapelei. Fiul ei ținea fierul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
era unicul absolvent de la St. Regis, care avea să se Înscrie la universitatea respectivă. Yale Își câștigase o aură și o strălucire romantică din poveștile care circulau la Minneapolis și de la băieții de la St. Regis’ care fuseseră „selectați pentru frăția « Craniul și oasele»“, dar pe Amory Princeton Îl atrăgea cel mai mult, cu atmosfera sa de lumini și culori strălucitoare și cu reputația ademenitoare de cel mai plăcut country club din America. Umbrite și micșorate de amenințătoarele examene de la colegiu, zilele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
balerine” care „refuza absolut să se bărbierească de două ori pe zi, dracu’ s-o ia!“. Exista un moment absolut strălucit În Ha, Ha, Hortense!. O veche tradiție princetoniană cere ca oricând un student de la Yale, membru al faimoasei organizații „Craniul și oasele“, aude menționându-se numele sacru, să părăsească imediat Încăperea. Tot o tradiție este și faptul că membrii au invariabil un succes deosebit În cariera ulterioară, adunând o grămadă de bani, de voturi, de certificate de trezorerie sau de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]