7,334 matches
-
trebuit să fie educația) pentru a se rezolva problema eșecului școlar al elevilor. Jurisprudența a sesizat însă, încă de atunci, deficiențe de interpretare a "discriminării pozitive" și a criticat puterea locală pentru că nu a folosit cum trebuie marja de manevră creată, că nu a luat măsurile necesare pentru a (re)stabili egalitatea unde aceasta era grav compromisă. În plus, se spunea chiar de atunci, că discriminările pozitive considerate la un moment dat justificate puteau să nu mai existe ulterior în locul unde
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Se împărtășește într-o comuniune personală. De ultima au parte numai cei vrednici. Cel ce se împărtășește de El în acest sens devine subiect conștient al lucrării Lui sau împreună-subiect cu Duhul al acestei lucrări. El nu mai e simplu creat, menținut în existență, cârmuit ca un obiect. Împărtășirea este relație personală, este comuniune. (n.s. 61, p. 392-393) footnote>. Nu Se împărtășește în aceași unică măsură, ci Își împarte lucrarea după măsura credinței”. (Sf. Grigorie Palama, Despre împărtășirea dumnezeiască, cap. 17
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cu respect și cu iubire, aceasta nu i se deschide. Ea nu poate fi cucerită prin agresiunea analizelor, ca obiectele, ci prin realizarea comuniunii bilaterale, prin revelația benevolă de la persoană la persoană. Pe când domeniul cunoașterii e îngrădit de legile naturii create, supuse experimentelor și analizelor, dar prin aceasta e un domeniu limitat, domeniul credinței e îngrădit de libertatea persoanei, dar când aceasta vrea să-l comunice, el se vădește nelimitat. Acest domeniu explică apoi și raționalitatea naturii create. De aceea credința
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
de legile naturii create, supuse experimentelor și analizelor, dar prin aceasta e un domeniu limitat, domeniul credinței e îngrădit de libertatea persoanei, dar când aceasta vrea să-l comunice, el se vădește nelimitat. Acest domeniu explică apoi și raționalitatea naturii create. De aceea credința înmoaie, sau covârșește legile cunoașterii naturii. Cunoaște cele cuprinse în cadrul legilor de pe o poziție superioară legilor. Desigur că aceasta e un anumit sens al cunoașterii, pentru că în alt sens și cunoașterea conținutului persoanei și al Persoanei supreme
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
adunată fără cercetare și fără folosirea metodelor. Și de aceea, ne îndoim de adevărul ei<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Sensul acestei propoziții e multiplu: a) adevărul e un domeniu esențial de care depinde ceea ce se cuprinde în cadrul legilor naturii create. Și pentru că prin cunoaștere și deci prin metodele ei sesizăm numai partea din urmă, ne îndoim de celălalt domeniu, al adevărului; b) chiar în faptul că pornim la aflarea adevărului din natură, prin metode, pornim de la îndoială; c) ne îndoim
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
1998, p. 26. 308 Pentru Karl R. Popper, individualismul metodologic este "doctrina ce susține că trebuie să înțelegem toate fenomenele colective ca parte a acțiunilor, interacțiunilor, scopurilor, speranțelor și gândurilor tuturor oamenilor în mod individual și ca parte a tradițiilor create și păstrate de indivizi" (Mizeria istoricismului, Editura ALL, București, 1996, pp. 16-22). În teoria socială și politică, o astfel de perspectivă "susține că un sistem social nu este mai mult decât un ansamblu de indivizi. Pe scurt, întregul este suma
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
The Darkness of God: Negativity in Christian mysticism, Cambridge University Press, 1995, p. 20. footnote>. Se pot face aceste presupuneri Și afirmații în principal datorită rolului lui Dumnezeu ca Și Creator al Universului. Pentru că oamenii sunt capabili să perceapă lucrurile create Și perceptibile, ei pot face anumite afirmații limitate asupra Creatorului acelor lucruri. Aceste afirmații stau la baza unui cadru teologic catafatic. Un aspect care trebuie luat în considerare pe parcursul discuției asupra teologiei catafatice este concepția neoplatonistă asupra cunoașterii. Sfântul Dionisie
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
a mai constitui grăuntele de nisip care jenează angrenajele, pentru a deveni unul dintre regulatoarele și motoarele mașinii (economice și sociale n. n.)”10. Așadar, În opinia economiștilor moderni, impozitul reprezintă, prin conținutul său economic, atât procese de redistribuire a produsului creat și relații economice Între persoane fizice și juridice, pe de o parte și stat, pe de altă parte, cât și un mijloc de influențare (de către stat) asupra activității economice și sociale. 9 Hoanță N., op.cit., p. 152 10 A se
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
ideea de justiție fiscală care devine tot mai cuprinzătoare, ea referindu-se nu numai la faptul că toți cetățenii trebuie să plătească impozite, ci și la modul cum acestea sunt plătite. Până la primul război mondial, ponderea veniturilor fiscale În produsul creat s-a menținut În toate țările la valori reduse, nedepășind 15% din bogăția produsă. Astfel, Înaintea primului război mondial, statul german preleva, În medie, 10% din venitul anual al unui cetățean, În timp ce statul francez preleva 15%80. Această situație se
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
pornind de la conținutul său economic, În varianta modernă, 87 Filip Gh., Finanțe publice, Ed. Junimea, Iași, 2002 88 Citat după Filip Gh. (coord.),Finanțe, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2001, p. 206 96 acesta reprezintă, atât procese de redistribuire a produsului creat și relații economice Între persoane fizice și juridice, pe de o parte și stat, pe de altă parte, cât și un mijloc de influențare (de către stat) asupra activității economice și sociale. De altfel, În contextul doctrinar modern, analizele macroeconomice privind
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Înseamnă că și acoperirea costurilor acestora are loc la nivelul persoanelor fizice și juridice pe seama veniturilor lor private. Există, deci, o anume corelație de luat În considerare, aceea dintre mărimea utilităților publice asigurate prin intermediul statului și mărimea prelevărilor din produsul creat, În primul rând a celor fiscale, pentru acoperirea costurilor acestor utilități sociale, ceea ce presupune și corelația Între cheltuielile private suportate din veniturile personale și cele finanțate de la bugetul public și suportate de contribuabili prin impozitele plătite, iar aceasta din urmă
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
unor mecanisme concepute pentru cotracararea fenomenelor dereglatoare din economie, respectiv pentru corectarea eșecurilor pieței și stimularea factorilor propulsori ai dezvoltării societății. Dacă avem În vedere cea mai reprezentativă categorie a impozitelor, aceea pe venit, impozitul apare parte integrantă din produsul creat, respectiv constituie venitul național sau produsul intern brut reprezentat prin oferta totală de produse și servicii, destinate să acopere, echilibrat, cererea totală solvabilă de consum și investiții, situație redată generic prin ecuațiile de forma 136: Y = D + I (3.1
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
consum (privat și public); I - cererea agregată de bunuri de investiții private și publice; D - cererea agregată (privată și publică) pentru consum și investiții la nivelul economiei naționale. Este evident că, În măsura În care statul ca participant la repartiția și consumul produsului creat Își Însușește prin redistribuire partea din PIB cunoscută sub denumirea de impozit, acesta se regăsește ca dimensiune valorică, atât a ofertei, cât și a cererii, respectiv ca venit 136 Filip Gh., Finanțe publice, Ed. Univ. „Al. I. Cuza” Iași, 2006
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
directe (T); relația 3.12 reflectă sensibilitatea sistemului de impozite care pune În evidență evoluția prelevărilor fiscale directe, determinată de evoluția bazelor de impunere (Y) și rata marginală (t) de impunere a venitului; Conform relațiilor anterioare, oferta reprezentată de produsul creat, echivalent cu venitul global (Y), se poate prezenta În funcție de ansamblul variabilelor endogene și exogene din relația care reflectă echilibrul dintre oferta și cererea agregată la un moment dat. Astfel, dacă se Înlocuiește C cu funcția consumului, respectiv valoarea sa din
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
mai mari) și impozitele Încasate (mai mici), de forma G-T (ce semnifică un deficit bugetar), poate fi acoperită, În contextul adoptării unor politici financiare expansioniste (de reducere a impozitelor și creștere a cheltuielilor bugetare), ce implică finanțarea deficitului bugetar creat, fie din Împrumuturi, fie prin emisiunea suplimentară de monedă-semn, deși există riscul de a provoca sau amplifica inflația. Cea de a doua alternativă mizează pe promovarea unei politici monetare (expansioniste) axată pe creșterea anticipată a ofertei de monedă-semn, menită să
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de la partenerii de afaceri etc., ceea ce poate conduce la scăderea ratelor de lichiditate, solvabilitate și profitabilitate. Situația Întreprinderii se prezintă asemănător și În cazul ratelor de echilibru financiar. Dacă aceasta are de plată TVA, Înseamnă că va putea folosi disponibilitățile create și să renunțe la credite. Aceasta va conduce la creșterea ratei autonomiei financiare, ratei de finanțare a stocurilor și scăderea ratei datoriilor, după cum În caz contrar are loc o scădere a acestor rate. În procesul transformărilor impuse de integrarea europeană
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
consideră a fi deosebit de reprezentativă curba lui A. Laffer, din care rezultă necesitatea menținerii În limite moderate ale cotelor de impozitare a veniturilor persoanelor fizice și juridice și a unui optim al nivelului fiscalității În condiții de creștere a produsului creat, ceea ce implică și un anumit prag (maxim) al ratei fiscalității. În acest sens, Arthur Laffer a demonstrat, prin construirea curbei care Îi poartă numele, legătura dintre rata fiscalității și mărimea Încasărilor fiscale (utilizabile pentru finanțarea de cheltuieli publice). Este de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
publice devine inevitabilă ca tendință generală și dobândește un caracter durabil, În timp. Față de pozițiile conturate În teoria și practica fiscalității, apreciem că există anumite premise obiective, alături de circumstanțe de ordin subiectiv, care pot condiționa proporțiile redistribuirii fiscale a produsului creat și contura nivelul optim al fiscalității. Ne raliem, În acest context, unei teze formulate Încă Înainte de al doilea război mondial de către germanul E. Sax și italianul A. De Viti de Marco, care au considerat că nivelul optim al cheltuielilor publice
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
funcționarea sistemului de impozite promovat prin politici fiscale proprii fondate pe suveranitatea națională deplină, În condițiile apartenenței la uniuni de state sau organizații internaționale de tip guvernamental. Totodată, statul este, În diverse proporții, producător și, mai ales, distribuitor de produs creat, la nivel de colectivitate statală. Această ipostază este concretizată prin crearea și funcționarea instituțiilor și Întreprinderilor publice (de serviciile de transport, etc.), inclusiv prin implicarea sa În sistemul financiar și bancar. De altfel, rolul de redistribuitor al PIB, respectiv al
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
cu Ștefan Issărescu (2), prințesa Margareta cu Radu Duda, prințesa Elena cu Robin-Medforth-Mills, prințesa Irina cu John Kreuger și prințesa Maria cu Kazimir Mystkowski. Evident, în toate cazurile, toți acești commoners (soți sau soții) au primit înalte titluri nobiliare, unele create ad hoc (e.g. Sophia Chotek von Chotkowa a devenit ducesă de Hohenberg, Natalya Sergeyevna a fost numită prințesă Bassanow, Claudine Rhedey a devenit contesă de Hohenstein, Lola Montes a fost numită contesă de Lansfeld, Wallis Simpson a devenit ducesă de
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
fi ajutat și suplimentat prin contracția mușchilor expiratori). Așadar, în inspir volumul cutiei toracice crește și presiunea intrapulmonară scade (conform legilor gazelor). Dacă accesul aerului atmosferic este permis la nivel glotic, acesta pătrunde în plămân datorită diferenței de presiune astfel create. Fenomenul se produce invers în expir: volumul cutiei toracice scade și presiunea intrapulmonară crește, determinând flux de aer dinspre alveole spre exterior. 18.4.1. Inspirul Din punct de vedere al activității mușchilor repiratori inspirul este întotdeauna un proces activ
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
bogat pe Dumnezeu - Cuvântul înnoi înșine unul în altul”<footnote Dumitru Stăniloae, Studii de teologie dogmatică ortodoxă, Craiova, 1991, p. 235. footnote>. După Dionisie Aeropagitul „Dumnezeucel transcendent și mai presus de ființă a adus la existență toate for-mele de existență creată, pentru a le ține și urca pe toate (...) într-ocomunicare neconfundată între ele”<footnote Ibidem, p. 238-239. footnote>. Așa cum aflăm din Sfântul Maxim Mărturisitorul, „Dumnezeunu este ființă în sens de ființă pur și simplu sau de ființă determinată în oarecare fel
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ființa fiindului” (Sein des Seienden). În înțelegerea Sfântului Grigore Palama (De cun. nat., cap. 74),Ființa prin prezență (lucrare) capătă expresie astfel: „Ființa și lucrarea dumnezeiască fiind pretutindeni de față în chip nedespărțit, lucrarea lui Dumnezeu începe în noi cei creați, fiindcă ea se și împarteîn chip neîmpărțit, cum zic cuvântătorii de Dumnezeu, firea dumnezeiască rămânând, după ei, cu totul neîmpărțită”<footnote Ibidem, p. 469. footnote>.În tâlcuirea Părintelui Stăniloae, acestea înseamnă: „Lucrarea dumnezeiască se împarte neîmpărțit, cum se împarte glasul
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
se opune la ceea ce începe să existe, acesta din urmă ne-existând înainte de începutul lui, nu cum se opun noțiunile fără principiu și provenit din altul. Așadar, în cugetarea ariană, nenăscutși născut opunându-se în chip necesar ca necreat și creat, născut șicreat Fiind sinonime, rezultă că nu pot fi doi necreați, două prin-cipii, după cum nu pot fi doi infiniți sau doi Dumnezei. Astfel, orice naștere sau generare, nu numai cea umană, este, după Arie,un început.Pentru Arie, Dumnezeu cel
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
divină și Iisus Hristos, Cuvântul întrupat, nueste Dumnezeu, nu mai poate avea loc mântuirea reală, nemaifiindo lucrare teandrică, ci una mai mult umană și doar de ordin moral(ca exemplu), nu ontologic.Mai departe, cum n-au rost două spirite create, Logosul creat șiun spirit uman, în aceeași persoană, în Iisus Hristos, arienii afirmăîn Iisus Hristos lipsa sufletului uman - pregătind astfel pe apoli-nariști -, socotindu-L ca având numai trup, fără suflet . Din cauza aceasta, arienii atribuiau direct Cuvântului cunoașterea mărginită și toate
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]