4,796 matches
-
făcut compromisuri cu puterea comunistă pentru a obține o serie de privilegii atât pentru cler cât și, de ce nu, și pentru enoriași. Apelul la factori de tip istoric face dificilă formularea unei ipoteze referitoare la influența acestuia asupra gradului de credibilitate al bisericii. Datele empirice ne arată că, mai degrabă, prevalează percepția pozitivă cu privire la trecutul recent al bisericii, românii neluând în considerare aspectele discutabile din activitatea bisericii. Biserica are însă de câștigat din punctul de vedere al credibilității nu numai din
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
asupra gradului de credibilitate al bisericii. Datele empirice ne arată că, mai degrabă, prevalează percepția pozitivă cu privire la trecutul recent al bisericii, românii neluând în considerare aspectele discutabile din activitatea bisericii. Biserica are însă de câștigat din punctul de vedere al credibilității nu numai din ceea ce a făcut, ci și din ceea ce nu a făcut în ultimele decade. Stan și Turcescu (2000) pun încrederea foarte mare de care se bucură biserica pe seama neimplicării acestei instituții în transformările sociale și economice care au
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
de autoritate. Autorul vorbește despre un complex autoritar care apare în situații de schimbare rapidă ce duce la insecuritate existențială. În contextul unei societăți cu riscuri sociale crescute oamenii au tendința să se subordoneze unei autorități protectoare, căreia îi acordă credibilitate maximă. O observație similară face și Sandu (1999) care explica încrederea ridicată a românilor în biserică printr-o nevoie crescută de stabilitate. Cu alte cuvinte, încrederea în biserică este mare în România perioadei de tranziție pentru că oamenii caută protecție și
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
comprehensiv de date la nivel european, furnizate de către Studiul Valorilor Europene (EVS). Testarea efectului combinat al factorilor de ordin individual și macrosocial asupra încrederii în biserică a fost făcută prin intermediul unei serii de regresii multi-nivel, care pun în evidență cauzele credibilității foarte ridicate de care se bucură biserica în societatea românească. Modelele au fost rulate pe baza de date EVS 1999 / 2000, completata cu o serie de indicatori de ordin macro social. Variabila dependentă, încrederea în biserică a fost măsurată prin
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
determinanții) de ordin individual am inclus satisfacția fața de guvernarea țării, măsurată pe o scala de la 1 la 10, unde 1 indică insatisfacție și 10 satisfacție față de guvernare, pentru a testa ipoteza efectul insatisfacției față de alte instituții asupra gradului de credibilitate al bisericii. De asemenea, am testat efectul unor indicatori ai statusului socio-demografic, cu impact asupra încrederii în biserică, cum ar fi vârsta, venitul familiei și apartenența la sexul feminin. Efectul educației a fost testat prin includerea în seria variabilelor independente
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
pe de o parte, nivelul foarte ridicat al acesteia, iar pe de altă parte, ne relevă constanța in timp a acesteia. Biserica se bucură de încrederea a peste 80% dintre români, în perioada 1996 2005, iar ponderea celor care acordă credibilitate maximă instituției variază foarte puțin în timp. În Figura 5-1 se observă o creșterea de 12% a încrederii în biserică între 1993 și 1996, după care procentul rămâne aproape constant pe toată perioada avută în vedere, variind între 82% și
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
alte instituții, constatăm că societatea românească se încadrează într-un patern specific societăților post-comuniste, despre care aminteam anterior. Astfel, Biserica și armata, instituții ale ordinii tradiționale, se bucură de un capital de încredere foarte mare, în timp ce restul instituțiilor au o credibilitate mult mai scăzută. Conform datelor din Figura 5-2, peste 80% din populația are încredere în biserica și armata, în timp ce mass-media și organizațiile non-guvernamentale se bucură de încrederea a 40 50% dintre români, în 2005. Restul instituțiilor sunt investite cu încredere
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
la nivel european se constată că România se detașează, de fapt de celelalte state ex-comuniste în ceea ce privește încrederea în biserică, alcătuind un grup distinct alături de Portugalia, Malta și Republica Moldova în 1999/ 2000, însă Portugalia și Malta acordă un grad sporit de credibilitate atât parlamentului cât și sindicatelor. România se caracterizează prin încredere foarte mare în biserică și scăzută în instituții politice și civice, fiind la polul opus unor societăți precum Olanda, Suedia, Danemarca, Luxemburg sau Germania, unde încrederea în biserică este foarte
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
putere în societatea poloneză (Korbonski, 2000). Datele culese în 2005 (vezi WVS 2005) indică un nivel al încrederii în biserică de 70% în Polonia, adică similar cu cel din România în 1993. Se poate spune că între 1990 și 2000 credibilitatea Bisericii Poloneze a scăzut cu aproximativ 20%, apoi nivelul încrederii menținându-se constant. Deși trendul a fost unul descrescător, comparativ cu alte state europene, în Polonia Biserica este încă o instituție investită cu încrederea populației. În ceea ce privește încrederea în sindicate și
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
asupra încrederii în biserică. Deci, se poate afirma că încrederea în biserică este mai ridicată în societățile cu nivel de dezvoltare socială mai redusă. Interacțiunea dintre indicatorii nivelului de dezvoltare socială și religiozitate nu este semnificativă, însă efectul religiozității asupra credibilității instituției religioase crește atunci când controlăm pentru aceste interacțiuni. Practic, în toate societățile analizate religiozitatea constituie un factor important pentru nivelul de încredere în biserică. Rezultatele analizei indică la nivel individual un efect pozitiv al orientării către dreapta politică asupra credibilității
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
credibilității instituției religioase crește atunci când controlăm pentru aceste interacțiuni. Practic, în toate societățile analizate religiozitatea constituie un factor important pentru nivelul de încredere în biserică. Rezultatele analizei indică la nivel individual un efect pozitiv al orientării către dreapta politică asupra credibilității bisericii, însă controlând pentru gradul de dezvoltare socială a societății relația se schimbă. Astfel, în societățile bogate orientarea ideologică spre dreapta determină creșterea încrederii în biserică, în timp ce în societățile slab dezvoltate social orientarea către stânga politică duce la creșterea încrederii
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
dezvoltare mai redusă evaluarea negativă a guvernării se asociază cu încrederea în biserică. Și în acest caz este vorba despre diferențele dintre societățile estice și cele vestice. În democrațiile consolidate instituțiile implicate în guvernare și-au construit un capital de credibilitate în decursul timpului, așa că un output nesatisfăcător nu duce imediat la scăderea încrederii și la erodarea legitimității instituției respective. În țările post-comuniste un output nesatisfăcător al guvernării duce la pierderea credibilității acesteia deoarece instituțiile statului democratic nu au avut timp
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
implicate în guvernare și-au construit un capital de credibilitate în decursul timpului, așa că un output nesatisfăcător nu duce imediat la scăderea încrederii și la erodarea legitimității instituției respective. În țările post-comuniste un output nesatisfăcător al guvernării duce la pierderea credibilității acesteia deoarece instituțiile statului democratic nu au avut timp să își construiască un rezervor de credibilitate și atitudini pozitive (suport social difuz în termenii lui Easton (1965)). Biserica și armata beneficiază de pe urma acestei pierderi a credibilității pentru că, pe de o
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
nesatisfăcător nu duce imediat la scăderea încrederii și la erodarea legitimității instituției respective. În țările post-comuniste un output nesatisfăcător al guvernării duce la pierderea credibilității acesteia deoarece instituțiile statului democratic nu au avut timp să își construiască un rezervor de credibilitate și atitudini pozitive (suport social difuz în termenii lui Easton (1965)). Biserica și armata beneficiază de pe urma acestei pierderi a credibilității pentru că, pe de o parte nu au suferit modificări majore după 1990, iar pe de altă parte nu au fost
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
guvernării duce la pierderea credibilității acesteia deoarece instituțiile statului democratic nu au avut timp să își construiască un rezervor de credibilitate și atitudini pozitive (suport social difuz în termenii lui Easton (1965)). Biserica și armata beneficiază de pe urma acestei pierderi a credibilității pentru că, pe de o parte nu au suferit modificări majore după 1990, iar pe de altă parte nu au fost implicate în procesul de schimbare socială din perioada de tranziție. Efectul mândriei naționale este unul pozitiv așa cum anticipasem în ipoteze
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
biserică. Acest rezultat confirmă așteptările formulate în cazul României. România este o țară cu un nivel redus al populației cu studii superioare comparativ cu alte state europene în care mândria națională este destul de puternică. Interacțiunea dintre acești doi factori potențează credibilitatea crescută de care se bucură biserica. Vârsta este un predictor semnificativ la nivel individual pentru nivelul de credibilitate de care se bucură biserica, persoanele mai în vârstă fiind mai încrezătoare în instituția religioasă. Efectul vârstei este potențat și de interacțiunea
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
populației cu studii superioare comparativ cu alte state europene în care mândria națională este destul de puternică. Interacțiunea dintre acești doi factori potențează credibilitatea crescută de care se bucură biserica. Vârsta este un predictor semnificativ la nivel individual pentru nivelul de credibilitate de care se bucură biserica, persoanele mai în vârstă fiind mai încrezătoare în instituția religioasă. Efectul vârstei este potențat și de interacțiunea semnificativă cu un indicator al dezvoltării sociale și anume ponderea populației cu studii superioare. Astfel, în țările cu
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Evaluarea negativă a guvernării în societățile post-comuniste sporește gradul de încredere individuală în instituțiile religioase, la fel și mândria națională. Dincolo de acești factori, nivelul de dezvoltare socială are un rol hotărâtor, în statele mai slab dezvoltate biserica bucurându-se de credibilitate mai mare. Rezultate ale analizelor oferă răspunsuri la întrebarea: ce de in România încrederea în biserică este foarte ridicată? Românii cred în biserică în primul rând pentru că religia joacă un rol important în viața lor, iar instituția religioasă este și
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
răspunsuri la întrebarea: ce de in România încrederea în biserică este foarte ridicată? Românii cred în biserică în primul rând pentru că religia joacă un rol important în viața lor, iar instituția religioasă este și ea importantă și se bucură de credibilitate. În al doilea rând, biserica preia capitalul de încredere pierdut de către instituțiile implicate în guvernare. Biserica este cea care oferă continuitate și stabilitate într-o lume care se schimbă, fiind păstrătoarea tradiției și a "spiritului" național al românilor. Nu în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
și avantajul dimensiunii. Dacă ar fi puse pe hârtie, informațiile adunate acolo ar umple mii de volume și ar deveni practic inutilizabile, din pricina cantității imense de manevre necesare „lucrului cu cartea”. Cu o astfel de carte. Să mai vorbim de credibilitatea informației? Am pomenit de riscul greșelilor. Dar există greșeli și greșeli. Există informații corecte care, în timp, devin greșeli. Într-o enciclopedie tipărită, de exemplu, în 1989, R.S.F. Iugoslavia va apărea ca stat socialist și federativ format din Serbia, Croația
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
ca un sistem de procesare a informațiilor (IPS). Postulatul nr. 2: Mintea umană operează ca un sistem de procesare a informațiilor (IPS): fapt recunoscut ca postulat, care nu merită să fie demonstrat și care trebuie să fie numai clarificat. Problema credibilității unui astfel de postulat este îndepărtată. Postulatul nr. 3: Un sistem de procesare a informațiilor (IPS) este un sistem de semne: un IPS este un sistem ce constă într-o memorie conținînd structuri de semn31, un procesor, efectori și receptori
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
într-o mutuală și reciprocă interpenetrare: procedînd astfel, ne aliniem unei teorii a comunicării în termeni de Lebenswelt, de orizonturi de viață împărțită. Altfel spus, se recuperează o ființă "adevărată" în interiorul unui sistem care o exclude pentru a-și asigura credibilitatea 138. Atitudine puternic paradoxală și care, ca și în cazul altor noțiuni, permite realizarea confuziei, favorizînd alternativ un aspect sau altul al dispozitivului. În această scamatorie între trăit și adevărat, ambreiajul principal, intermediarul obligat, reprezentantul adevăratului în apropierea trăitului și
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
un răspuns aproximativ la o întrebare corectă, decât un răspuns exact la o întrebare greșită, căci primul poate oricând să fie perfecționat"41. Transformarea aspectelor calitative în variabile măsurabile necesită evaluarea de către experți. Implicarea experților ridică la rândul ei problema credibilității și preciziei acestora: cât este de probabil ca doi sau mai mulți experți să aprecieze aceeași situație în același mod? Dacă un expert spune că o țară A este mai democratică decât o țară B, iar aceasta, mai democratică decât
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
aceeași situație în același mod? Dacă un expert spune că o țară A este mai democratică decât o țară B, iar aceasta, mai democratică decât o țară C, el trebuie să admită și că A este mai democratică decât C. Credibilitatea unui expert poate fi testată prin coerența evaluărilor sale. Pentru a demonstra potențialul clasificărilor aproximative și al scorurilor am selectat patru exemple din literatură. Primul dintre acestea este extras din articolul lui Phillips Cutright, "National Political Development: its Measurement and
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
în validitatea regimului este necesară în democrațiile europene. Este surprinzător faptul că în douăzeci și trei din cele douăzeci și cinci de țări luate în considerare în Tabelul 7, majoritatea publicului nu are încredere în Parlament. Excepții sunt democrațiile "consociative". Lipsa de credibilitate în această instituție fondatoare a democrației care pentru timp îndelungat a fost centrul de gravitație al regimurilor democratice corespunde declinului său real la nivelul funcționării regimurilor democratice. În aproape toate țările doar o minoritate a declarat că are încredere în
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]