51,468 matches
-
241/2005. Astfel, Curtea constată că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie sintagma „pretențiile părții civile“, cuprinsă în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 55/2021. Textul criticat are următorul conținut: „În cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 și 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, inculpatul acoperă integral pretențiile părții civile, limitele prevăzute de
DECIZIA nr. 869 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256429]
-
9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, inculpatul acoperă integral pretențiile părții civile, limitele prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate. “ ... 10. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (3), potrivit căruia părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, și art. 23 alin. (12) referitor la prezumția de nevinovăție. ... 11. Examinând excepția de
DECIZIA nr. 869 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256429]
-
Raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități nr. 4c-13/255 din 11 aprilie 2022; stenograma ședinței Camerei Deputaților din 3 mai 2022. ... CURTEA, examinând sesizarea de neconstituționalitate, punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaților, raportul întocmit de judecătorul-raportor, hotărârea criticată, raportată la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 22. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. l) din Constituție și ale art. 1, 10 și 27 din Legea nr. 47/1992
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
ce înseamnă că toate aceste hotărâri sunt susceptibile a fi supuse controlului de constituționalitate - ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus. În consecință, sesizările de neconstituționalitate care vizează asemenea hotărâri sunt de plano admisibile. În cauza de față, hotărârea criticată are caracter individual și vizează numirea unui judecător la Curtea Constituțională, instituție de rang constituțional, astfel că această condiție de admisibilitate este îndeplinită. ... 27. Curtea a mai stabilit că, pentru a fi admisibilă sesizarea de neconstituționalitate întemeiată pe art. 146
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
pronunțe o soluție de respingere a cererii, în conformitate cu art. 318 alin. (15) lit. a) din Codul de procedură penală, iar, în atare situație, cauza va fi retrimisă organelor de urmărire penală“. Subliniază că, în temeiul textului de lege criticat, o nouă soluție de renunțare la urmărirea penală nu mai poate fi dispusă, chiar dacă, după refacerea actelor de urmărire penală, ar fi îndeplinite toate condițiile prevăzute de dispozițiile art. 318 alin. (1)-(3) din Codul de procedură penală. Într-
DECIZIA nr. 20 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256488]
-
asupra excepției de neconstituționalitate. ... 8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 20 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256488]
-
Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016. Textul de lege criticat are următorul cuprins: „(16) [...] În cazul în care judecătorul a respins cererea de confirmare a soluției de renunțare la urmărirea penală, o nouă renunțare nu mai poate fi dispusă, indiferent de motivul invocat. “ ... 11. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de
DECIZIA nr. 20 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256488]
-
asupra excepției de neconstituționalitate. ... 8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]
-
drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală, Curtea reține că neconstituționalitatea invocată de autorul excepției este dedusă din compararea normelor de procedură penală criticate, referitoare la competența curții militare de apel de a judeca în primă instanță, cu dispoziții din legea specială a cadrelor militare prin care se reglementează statutul de cadru militar în activitate/în rezervă/în retragere, respectiv dispozițiile art. 4 și 6 din
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]
-
concretizată în neinvocarea vreunei excepții ori formularea vreunei cereri cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală neputând fi convertită într-un fine de neconstituționalitate a normei procesual penale criticate. ... 20. Tot astfel, prin Decizia nr. 803 din 5 decembrie 2017, precitată, paragrafele 18 și 19, cu trimitere la argumentele reținute în Decizia nr. 531 din 11 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]
-
asupra excepției de neconstituționalitate. ... 8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
procesul-verbal întocmit în condițiile prevăzute de art. 61 din Codul de procedură penală poate constitui «mărturie în acuzare», organele enumerate în cuprinsul normei căpătând calitatea de «martori» în sensul Convenției. Curtea Constituțională a constatat, astfel, că posibilitatea conferită de textul criticat, de a fi audiate în calitate de martori și persoanele care au întocmit procese-verbale în temeiul art. 61 din Codul de procedură penală, se constituie într-o garanție a respectării dreptului la un proces echitabil, iar nu într-o încălcare
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
recuzare, ci în fața completului care a soluționat acuzația. Arată, de asemenea, că un alt motiv de inadmisibilitate, aplicabil tuturor cauzelor conexate, privește faptul că modul de desemnare a completului care soluționează recuzarea nu este stabilit de norma procesual penală criticată, ci de dispozițiile Legii nr. 304/2004, în legătură cu care autorii nu formulează critici de neconstituționalitate. Pe de altă parte, arată că, în concret, constituirea completurilor de recuzare este reglementată prin Regulamentul de ordine interioară al instanțelor. Reține, de asemenea
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
iar alin. (2) anulează și lipsește de conținut prevederile alin. (1), statuând împrejurarea că ar trebui ca aceste incidente procedurale să fie soluționate de completul cu numărul imediat următor. Se solicită, în esență, să se constate că textul de lege criticat este constituțional în măsura în care prin sintagma „abținerea sau recuzarea judecătorului [...] se soluționează de un alt complet de judecată“, cuprinsă în art. 68 alin. (2) din Codul de procedură penală, se înțelege că abținerea sau recuzarea se repartizează aleatoriu
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
din Codul de procedură penală, se înțelege că abținerea sau recuzarea se repartizează aleatoriu la un alt complet de judecată. ... 13. Totodată, se mai susține, în esență, că sintagma „alt complet de judecată“ contravine dispozițiilor constituționale invocate. Textul de lege criticat este neconstituțional, întrucât, printr-o formulare eliptică și imprecisă, creează posibilitatea eludării legii, prin nerepartizarea cauzelor pe complete de judecată, în mod aleatoriu, în sistem informatizat. Arată că neclaritatea art. 68 alin. (2) din Codul de procedură penală a generat
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
asigura obiectivitatea în repartizarea cauzelor, este complet eliminat. ... 14. Curtea de Apel București - Secția a II-a penală, formulând opinia în Dosarul Curții nr. 277D/2019, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține că textul de lege criticat nu încalcă dreptul la un proces echitabil și nici dreptul la apărare și nu contravine niciunei dispoziții din Constituție. Reține că este dreptul statului de a alege modalitatea în care se soluționează cererea de abținere sau recuzare și completul care
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
asupra excepției de neconstituționalitate invocate. ... 18. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 19. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
asigurarea desfășurării normale a judecății. Curtea a observat că reglementarea criticată se circumscrie domeniului de reglementare a procedurii de judecată, care, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, este atributul exclusiv al legiuitorului. Regulile de procedură instituite prin reglementarea criticată se justifică prin intenția legiuitorului de a împiedica tergiversarea nejustificată a înfăptuirii actului de justiție, ceea ce contribuie la respectarea dreptului părților la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, ținându-se seama și de interesele legitime ale celorlalte părți, nu
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, iar nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. În acest context, Curtea subliniază că normele de procedură criticate nu trebuie interpretate în mod singular, disparat, ci trebuie avută în vedere o coroborare a acestora cu întreg cadrul legislativ în materie. În acest sens sunt și prevederile art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
7. Cât privește art. 280 alin. (10) din Legea nr. 1/2011, se susține, în esență, că încalcă prevederile constituționale referitoare la accesul liber la justiție, întrucât dreptul persoanei sancționate de a se adresa justiției nu este garantat. Textul de lege criticat nu precizează termenul de soluționare pentru contestația depusă conform art. 280 alin. (8) din Legea nr. 1/2011 și nici sancțiuni pentru Inspectoratul Școlar al Municipiului București, cu privire la care autoarea arată că „tergiversează sistematic“ cazul său. ... 8. Curtea de
DECIZIA nr. 344 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256526]
-
care se pot aplica personalului prevăzut la alin. (1), în raport cu gravitatea abaterilor, sunt: (...) f) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă. ... (...) (10) Dreptul persoanei sancționate de a se adresa instanțelor judecătorești este garantat. ... ... 15. În susținerea neconstituționalității normelor criticate se invocă prevederile constituționale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 21 - Accesul liber la justiție și ale art. 41 - Munca și protecția socială a muncii. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în privința art. 280 alin.
DECIZIA nr. 344 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256526]
-
nejustificată acordată unei persoane/categorii de persoane; în acest caz, neconstituționalitatea privilegiului nu echivalează cu acordarea beneficiului acestuia tuturor persoanelor/categoriilor de persoane, ci cu eliminarea privilegiului nejustificat acordat. ... 18. În prezenta cauză, contrar susținerilor autoarei excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate nu instituie privilegii sau discriminări, ele aplicându-se tuturor persoanelor aflate în ipoteza aceleiași norme juridice. Eventualele aspecte ce țin de aplicarea în concret a normelor criticate de către destinatarii lor nu intră sub incidența controlului de constituționalitate, ci a
DECIZIA nr. 344 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256526]
-
de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Reține că excepția de neconstituționalitate nu este suficient de clar formulată, întrucât nu se înțelege care sunt textele de lege criticate și care sunt motivele de neconstituționalitate invocate. Observă că autorul face referire la dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, iar motivele formulate privesc efectele deciziilor Curții Constituționale, care, în opinia acestuia, ar fi neconstituționale
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
asupra excepției de neconstituționalitate. ... 8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
vigoare la momentul efectuării acestora, ci și la condiții de valabilitate stabilite ulterior prin lege sau printr-o decizie a Curții Constituționale. Așadar, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate astfel formulată nu relevă un viciu de neconstituționalitate intrinsec al normelor criticate, ci se susține că acestea capătă valențe neconstituționale prin publicarea deciziilor instanței de control constituțional nr. 51 din 16 februarie 2016 și nr. 302 din 4 mai 2017. ... 24. Referitor la efectele deciziilor de admitere ale Curții Constituționale, prin Decizia
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]