3,786 matches
-
tot ceea ce au scris istoricii din perioada 1948 - 1989 înseamnă a cădea pe o nouă pantă proletcultistă, ceea ce nu este de dorit și nici logic. Este o certitudine, că anul 1933 a fost unul special și în același timp de cumpănă pentru pacea și securitatea Europei și a lumii. Mișcările greviste și luptele sociale din România, din iarna anului 1933 sunt o consecință a politicii dezastruoase a țărăniștilor, ajunși la guvernare într-un moment fatidic pentru ei și pentru țară. Arestările
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
repere ale romanului politic românesc postbelic, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2012. Odangiu, Marian, Romanul politic, Editura Facla, Timișoara, 1984. Oroveanu, Anca, Rememorare și uitare: scrieri de istorie a artei, Editura Humanitas, București, 2005. Papahagi, Marian, "Imposibilitatea refugiului", volumul Cumpănă și semn, Editura Cartea Românească, București, 1990. Pecie, Ion, Romancierul în fața oglinzii, Editura Cartea Românească, București, 1989. Pop Corniș, Marcel, "Romanul politic - forme și etape", în revista Orizont, nr. 45/1979. Rajewsky, Irina O., "Intermedialty, Intertextuality and Remediation: A Literary
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
nr. 3 /1978, p. 139. 24 Cornel Ungureanu, Proza românească de azi, vol. I, Editura Cartea Românească, București, 1985, p. 547. 25 Ion Holban, Profiluri epice contemporane, Editura Cartea Românească, București, 1987, p. 135. 26 Marian Papahagi, "Imposibilitatea refugiului", volumul Cumpănă și semn, Editura Cartea Românească, București, 1990, p. 95. 27 Eugen Simion, Scriitori români de azi, vol. IV, Editura Litera, București-Chișinău, 2002, p. 150. 28 Gheorghe Glodeanu, Măștile lui Proteu, Fundația Culturală Libra, București, 2005, p. 251. 29 Idem, p.
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
căci pictura ei va putea căpăta o altfel de demnitate artistică cu o altfel de introducere căruia chiar culoarea iar modifica creația sa inventând parcursuri noi în selecția armoniilor sale.” ( Muzeograf Augustin Lucici, sef secție Galeria de Artă Rudorf Schweitzer - Cumpănă) Fetke Radu Alexandru 1959 Pictor „Am început să pictez pur și simplu din plăcere, nu credeam că o să am ocazia să expun vreodată într-o expoziție, iar când lucrările mele sunt admirate mă simt onorat.” Născut la 7 octombrie 1959
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
bine adaptată realităților din spațiul pruto-nistrean rezidă în clasificarea în cinci grupe, propusă de V.I.Grosu, care paralelizează secvențele temporale delimitate cu diviziunile corespunzătoare etapelor migrației sarmaților în câteva valuri succesive, care au putut atinge Nistrul încă din perioada de cumpănă a secolelor IV-III î.Hr., în contextul luptelor scito-sarmate evocate de Diodor din Sicilia. În afara izvoarelor literare, alte argumente ale acestei datări sunt tezaurele cu obiecte de harnașament și diverse alte piese așezate în cazan și îngropate sub tumuli, identificate la
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
căraseră aici provizii iar pe altele le aduceau chiar din munți. Afară de aceasta, împidicau aprovizionarea romanilor prin cursele ce le întindeau, așa încât Tiberius care chipurile era asediatorul, îndura toate neajunsurile ca și cum ar fi fost cel asediat. Pe când stătea la grea cumpănă neștiind ce să facă, soldații s-au răsculat. Strigătele lor erau așa de puternice încât dușmanii care se aflau îân taberele de la poalele stâncii s-au speriat și au părăsit pozițiile. Tiberius de pe o parte înfuriat, pe de altă parte
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
1999, 1-3/2000. 2. Europa: o idee în expansiune, in: Transilvania, serie nouă, XXI, 3-4, 1992, pp. 6-10 (număr european monografic). Text tradus în limba maghiară în revista Korunk, 6/1992 (Cluj); reprodus în versiunea română a redacției și în Cumpăna. Antologia revistei de cultură Korunk (Cluj, 1994), pp. 55-59. 1. Adrian Marino, Les LumiŁres roumaines decouvrent «l'Europe», in: Litterature roumaine. Litteratures occidentales. Rencontres (Bucarest, Editura științifică și Enciclopedică, 1982), pp. 10-48. 2. Idem, La «letteratura europea», oggi, in: I
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Lucian Năstasă (Iași, 1994), pp. 145-153. IV. Numere monografice recente de reviste 1. Naționalism și europeism, in: Alternativa. Supliment politic, Cotidianul, II, 11, 5 noiembrie 1993. 2. Europa actuală: criză și misiune, in: Transilvania, XXI, serie nouă, 3-4/1992. 3. Cumpăna. Antologia revistei de cultură Korunk, I, Cluj, 1994. (Numeroase articole pe tema Europa, Europa centrală și relațiile Est-Vest.) 263Note V. Studii și articole românești 1. G. Ibrăileanu, Spiritul critic în cultura română (Iași, 1909; ed. a II-a, Iași, 1922
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
De aceea nici nu trebuie să ne supărăm că acești orbi sufletești dau peste noi, ci să ne rugăm cu toții lui Dumnezeu, ca să vadă și ei, spre fericirea și mântuirea lor. 48. Cine aduce mângâiere omului: Un om, prins în cumpenele cele mari ale vieții, se gândea adânc: Cine oare mă va mângâia pe mine în ceasurile cele mai grele ale vieții mele?! Și cu acest gând, adormi. În vis, îi apăru un bărbat strălucitor și mândru, care-i zise: Eu
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
căci pictura ei va putea căpăta o altfel de demnitate artistică cu o altfel de introducere căruia chiar culoarea iar modifica creația sa inventând parcursuri noi în selecția armoniilor sale.” ( Muzeograf Augustin Lucici, sef secție Galeria de Artă Rudorf Schweitzer - Cumpănă) Fetke Radu Alexandru 1959 Pictor „Am început să pictez pur și simplu din plăcere, nu credeam că o să am ocazia să expun vreodată într-o expoziție, iar când lucrările mele sunt admirate mă simt onorat.” Născut la 7 octombrie 1959
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
stilizate, care formează grupări de sculpturi ce relevă, prin dizolvarea lor, dorința artistului de a lucra lemnul într-o anume volumetrie cu trimiteri către expresie, concept artistic și poate romantic.” (Muzeograf Augustin Lucici, șeful Secției Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer- Cumpănă, Impreună, miteinander, egyuttesen, nr. 27/octombrie 2008, pag. 64) Moraru Aurora 1948 Pictor Născută la 20 decembrie 1948 în orașul Cluj-Napoca. Studii: Școala Populară de Artă, Cluj- Napoca, 1975, clasa prof. Liviu Florean. Debut artistic - 1974 Bibliografie și reprezentare grafică
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
sfârșitul anului 1989, istoriografia românească scăpată din șabloanele cenzurii a fost mai prolifică, încercându-se reconstituirea exactă a istoriei noastre din timpul celui de-al Doilea Război Mondial și din perioada imediat următoare. Una dintre aceste sinteze este România la cumpăna istoriei, a domnului general locotenent Ion Șuța, apărută la Editura Științifică în anul 1991. Lucrarea este dedicată participării României la cel de-al Doilea Război Mondial, subliniindu-se o serie de elemente noi din istoria participării armatei române la cele
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
Scafaș C., Armata română 1941-1945, Editura Humanitas, București, 1996. Scurtu I., Buzatu Gh., Istoria românilor în secolul XX, Editura Paideia, București, 1999. Simion A., Preliminariile politico-diplomatice ale insurecției române din august 1944, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979. Șuța Ion, România la cumpăna istoriei, București, Editura Științifică, 1991. *** Istoria militară a poporului român, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1988. *** România în anii celui de-al Doilea Război Mondial, Editura Militară, București, 1989. *** Armata română 1941-1945, Editura Rai, București, 1996. ANEXE I. Pierderile totale
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
1 Duțu Al., Dobre F., Loghin L., Armata română în al Doilea Război Mondial 1941-1945. Dicționar enciclopedic, Editura Enciclopedică, București, 1999, p. 134. 1 Constantiniu F., op. cit., p. 196. 1 Constantiniu F., op. cit., p. 356. 1 I. Șuța, România la cumpăna istoriei, Editura Științifică, București, 1991, p. 67. 2 Ibidem, p. 72. 1 Valeriu F. Dobrinescu, România și organizarea postbelică a lumii 1945-1947, Editura Academiei R.S.R., București, 1984, p. 67. 1 5 Arh. St. Suceava, Fond Primărie Suceava, dos. 19/1945
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
ești frate?... Grijania și anafura ta de câne!”. Este incontestabil meritul lui Liviu Rebreanu, printre alți prozatori, de a fi înălțat nuvela și schița românească din primele două decenii ale veacului al XX-lea pe cele mai înalte culmi. La cumpăna primului război mondial, nuvelistica închidea un drum, deschizând un altul, cel al romanului obiectiv. Nimic nu poate contesta recunoașterea unor personaje întâmplări, situații, chiar schema conflictuală și tipologică a romanelor maturității sale, în nuvele. Acest capitol al operei rebreniene nu
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
cu ipostaze divine: trei ursitori ciobani sau trei ursitoare ciobănițe. Imaginea trinitară a Sorții în mitologia română (similară zeiței Bendis la greci, zeiței Hecate la romani și Artemis la greci) simbolizează același substrat mitic indo-european al răscrucii destinului uman, de cumpănă și alegere. Mitul urselor, de exemplu, prezintă două variante rituale ale ursirii: a. cea în care activitatea lor se desfășoară succesiv în primele trei nopți de la naștere; b. cea în care toate ursele își îndeplinesc activitatea doar în cea de-
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în loc". Când cei doi ajung într-o pădure pe unde trecea un pârâiaș și soarele clipește în loc, se opresc, își fac o "surlă pentru a se adăposti", apoi, "aduc pe lume doi copii negri cum e piperu și viteji ca cumpăna pământului". În timp ce copiii ajung într-un castel cu 360 de odăi, mama lor mai naște o fetiță care vrea să meargă după frățiorii ei. Băieții îi interzic fetei să deschidă o ușă fiindcă "va fi rău de tine", dar fata
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
stăpân: "dacă te duci cu ea la pășune, tu să nu-i spui nimic vorbe murdare că vaca rămâne gravidă." În pofida avertismentului, vaca, după ce a fost înjurată, părăsește satul și merge în munți unde naște un fecior înzestrat cu "puterea cumpăna pământului". Blestemul mamei are repercusiuni asupra traiectoriei vieții copilului. Astfel, "se pomeni împărăteasa că prunca-i plânge în pântece..., iar împăratul se înghesui cu urări care mai de care, însă copilul tot nu tăcea. Și nu știu cum se făcu că, ieșindu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
principiul analogiei: obiectele simbolice care se pun vor transfera copilului calitățile: sănătate, frumusețe, noroc. Iată că norocul este doar o părticică din "scrisa" sau "data" copilului, lucru care apare mai clar în basme, unde norocul și mintea sunt puse în cumpănă dreaptă. "Prin țara Hațegului, moașa, singura care poate apăra pe copil de toate lohoanele și boglodatele (dihăniile spurcate), aude cum ursesc ursonile în cele trei zile după naștere, când, pentru primirea lor, se pregătește o masă cu sare, pită și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
funcția sa principală (de a sugera un regim de existență paralel cu universul material, supus rigorilor construcției mentale, imaginare etc.). Distincția demonstrează condiția dublă (de acum un truism) a activității artistice - materială și ideală, concretă și abstractă. De abia între cumpăna veacurilor XVII-XVIII, în Europa de Vest se conturează o orientare care urmărește eliminarea treptată a transcendentalului din modelele explicative ale lumii. Orientarea aceasta se accentuează în veacul luminilor (sfârșitul secolului XVIII), odată cu enciclopedismul francez care, în final, va culmina cu modelul monist
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
oameni de bună voire, Craiova, 1986; Sfinți români și apărători ai legii strămoșești, Craiova, 1987; Biruit-au gândul, Craiova, 1990; Sfântul mitropolit Petru Movilă, Craiova, 1990; Una dintre primele scrieri ale literaturii române străvechi: „Pătimirea martirilor Epictet și Astion” (de la cumpăna secolelor III-IV), Craiova, 1990; Sfântul ierarh Petru Movilă, mitropolitul Kievului, al Galiției și a toată Ucraina, pref. Virgil Cândea, Craiova, 1999; Viața, nevoințele și scrierile Sfântului Ambrozie, episcopul Mediolanului, în spiritualitatea și cultura românească (secolele XIV-XX), Craiova, 2000. Repere bibliografice
VORNICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290645_a_291974]
-
de lupi, Drum fără pulbere, Pasărea furtunii, Proprietatea și posesiunea), Ion Pas (fragmente din Zilele vieții tale), Eusebiu Camilar (Temelia), Mihai Novicov (Încredere), A.G. Vaida (Soarele din anii grei), Ion Călugăru (Oțel și pâine), Al. Jar (Sfârșitul jalbelor), Nicolae Jianu (Cumpăna luminilor), Cezar Petrescu (Ai noștri ca brazii, Vino și vezi!), Zaharia Stancu (Dulăii), Mihail Sadoveanu (fragmente din Nicoară Potcoavă și din Cântecul Mioarei), Ioana Postelnicu, Nagy István (La cea mai înaltă tensiune), Camil Petrescu (Un om între oameni), Dumitru Mircea
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
conjugale etc. într-o a doua etapă, Secția de Cadre îi numește pe responsabili în posturile care par cele mai potrivite și devine un adevărat departament de resurse umane. Stalinizarea aparatelor restaurează structurile de organizare și procesele decizionale. Astfel, la cumpăna anilor 1930, reprezentantul în Franța al IC, Eugen Fried, și o miriadă de instructori și de emisari sunt însărcinați să aplice noua linie: desemnarea în cadrul Secretariatului a unui responsabil ce trebuie să verifice aplicarea directivelor, crearea unei Comisii a Cadrelor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și juridice asupra comportamentului de război. Asemenea grupuri pot demonstra împotriva războiului și pot refuza să-l susțină, evidențiind în felul acesta existența unei conștiințe morale care-și dă seama de limitările morale. Condamnarea morală a războiului În fine, la cumpăna dintre secole, atitudinea față de războiul în sine a reflectat o creștere continuă a conștientizării majorității politicienilor că anumite limitări morale restrâng utilizarea războiului ca instrument de politică externă. Politicienii au minimalizat ravagiile războiului și, de la începutul istoriei, și-au justificat
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pe cel al confortului normalității, e deconstruit, depersonalizat și supus analizei. Franzen dărâmă, rând pe rând, mituri (americane) și oameni înregimentați în sistem. Jammu, o indiancă-mână-de-fier, ajunge șefa poliției din St. Louis. Și pentru că, așa cum o declară, „eram mereu în cumpănă între a ne sacrifica pentru oamenii noștri și a ne sacrifica pentru idealurile noastre“, alege să elimine tot ce-i umbrește propriul ideal. Cel al controlului suprem. Mai totul e „americănesc“ în Al 27-lea oraș Cum Franzen e un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]