2,987 matches
-
adevăr, ca și nu puținele contradicții care rezultau din acest domiciliu, chiar dacă eu dusesem limba maternă peste mări și țări, departe de țara de origine. Nu fusesem deloc mirat, deci, de accentele biografice și literare pe care le regăsisem În cuvântarea lui Imre Kertész la Stockholm. De data asta, semnatarul se baricadase, evident, Împotriva oricăror Încercări, fie și prietenești, de perturbare. Înțelegeam bine starea. Soția lui Vidia Naipaul Îmi povestise, la festivitățile Nonino de la Percoto, din iarna 2002, ce Înseamnă coșmarul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și apoi ne-am întors iar la cămin. După amiază s-a ținut ședință festivă. A luat parte și profesorul Găvănescul. S-au cântat cântecele noastre cunoscute până atunci și au vorbit câțiva inși. A impresionat mai mult decât toate, cuvântarea simplă și răspicată a bătrânului Cristache Solomon de la Focșani: în fața primejdiei, care amenință să ne înghită cu totul, Legiunea ridică un steag pe care îl urmăm cu hotărâre. Căpitanul cu tinerețea și vigoarea lui va duce acest steag la biruință
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a realiza aceasta, este exemplul propriu de trăire al legionarilor, încă de pe acum și de a influența astfel pe cei din jurul lor ca să-l adopte. 1. Legionarul trebuie să fie acum modelul cetățeanului din statul de mâine. în afară de aceasta, prin cuvântări, articole în ziare și reviste, publicul trebuie pregătit pentru atitudinea ce va trebui s-o aibă, din prima zi a guvernării legionare. Statul nu va putea acționa numai prin funcțiile lui directe, ci va trebui ca toți oamenii de bine
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Ne-am oprit în fața restaurantului „Transylvania" și, așezând pe legionari în careu, le-am vorbit lor și lumii care se adunase să se bucure de bucuria noastră. Au fost câteva idei venite în minte în entuziasmul și căldura unei scurte cuvântări ocazionale, care a avut cam următorul conținut: După doi ani de prigoană cruntă, Mișcarea Legionară se ridică azi biruitoare. Ea a intervenit atunci când toate speranțele neamului erau spulberate și când, după prăbușirea din ultimele zile. credeau dușmanii că s-au
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de județe să-mi trimită adresele preoților legionari (cari mi-au și fost trimise). Când a avut loc congresul de la Turda a trimis special o delegație de la Cluj în frunte cu Hondrea, ca să mi stea întra’ajutor. Acolo, printr-o cuvântare șoc (pe care am început-o așa: „Preoțimea română face astăzi cea mai mare greșeală din tot trecutul ei istoric: nu mai stă alături de poporul încredințat ei spre păstorire. Urechea ei nu mai aude suspinul acestui Neam. Tinerii cari ridică
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de unde a asistat la scenă. Eu plângeam de revoltă. Lăcrima și el de indignare: „Atâta inconștiență e dincolo de orice înțelegere.” A doua zi în Glasul Strămoșesc, Banea a dat loc mâhnirii lui pentru cele întâmplate și mi a publicat întreaga cuvântare pe care n-am putut-o ține la congres. (In colecția veche de Glasul Strămoșesc poți găsi confirmarea celor de mai sus). Acea lovitură de șoc a avut totuși un rezultat: preoții tineri au început să miște. Ne regăsisem în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
o masă camaraderească în cinstea legionarilor care lucrau la uzina lui, în cantina fabricii, în 13 Noiembrie 1941. După masă s-au ținut o serie de discursuri din partea germanilor și a românilor. Au vorbit Heinkel și ajutorul lui, Von Faber. Cuvântările lor au fost traduse românește de către Alexandru Randa. Au răspuns Nicolae Petrașcu și Căpitanul Comănescu, direct în limba germană. A fost multă animație. S-a vorbit de Căpitan și de Mișcare, în toate cuvântările. Von Faber, care era național-socialist, a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Heinkel și ajutorul lui, Von Faber. Cuvântările lor au fost traduse românește de către Alexandru Randa. Au răspuns Nicolae Petrașcu și Căpitanul Comănescu, direct în limba germană. A fost multă animație. S-a vorbit de Căpitan și de Mișcare, în toate cuvântările. Von Faber, care era național-socialist, a spus că atunci când Germania era mică și fără putere, singură Mișcarea Legionară a fost alături de ea. S-au cântat cântece legionare și național-socialiste. Banchetul a fost un act politic și s-a făcut, fără
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
notabilități național-socialiste ale orașului să ia masa împreună la un renumit restaurant din localitate, Ratskeller. Ședința solemnă, dedicată comemorării Căpitanului, a avut loc Duminică 30 Noiembrie, ora 10 dimineața, în sala de mese de la barăci. Au fost prezenți toți legionarii. Cuvântarea a fost rostită de Corneliu Georgescu. A vorbit de actul asasinării Căpitanului. Mai întâi a fost ștrangulat, apoi s-au tras gloanțe în trupul lui și a celorlalți camarazi, uciși odată cu el. Călăii nu s-au mulțumit cu aceasta, ci
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
când descria această scenă înfiorătoare, i s a făcut rău de emoție. Devenise alb ca varul și a căzut la pământ. Legionarii l-au scos afară din sală, la aer. Și-a revenit și după zece minute și-a reluat cuvântarea, ducând-o la bun sfârșit până la capăt. Scena a cutremurat inimile tuturor. După masă, Comandanții de la Berkenbrück s-au înapoiat acasă cu trenul.” (Prizonieri ai Puterilor Axei, pg. 39) în afara celor veniți de la început, în timp s-au strâns la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Fier, Ana Pauker le-a permis unora din ei să intre în partid în anumite condiții, făcând acest lucru fără a se consulta cu Dej și nici cu „Luca sau Teohari”. Cu toate acestea la 28 martie 1945 într-o cuvântare fulminantă îl atacă pe Teohari astfel: „dacă noi facem vreun reproș tovarășului Teohari (ca ministru de interne) este că lucrează prea încet. Pentru că nu se poate ca în România să nu fie până acum 50.000 de legionari arestați. În
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
el lumea în ziua chilipirului istoric : Mi s-a părut curios faptul că unele ferestre de la etajul trei din balconul magazinului Modern , LA PARTER ERAU DESCHISE” și cuiburi de mitralieră,(pag. 142) . Despre același Titi Iacob : “În 14 decembrie avea cuvântarea scrisă , a ascuns-o într-un ciorap și-a luat lumânare și chibrit și cu zece minute înainte de ora 16 era în centru înconjurat și de clopotele care începuseră să bată la “mânăstire”, (ei , dar câte năzbâtii nu defilau pe
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
cu C. Săteanu, care a consemnat relatarea și a publicat-o în 1941. Înhumarea a avut loc în ziua de 2 ianuarie 1890, la cimitirul Eternitatea, de față fiind, printre puțini alții, junimistul N. Gane și Nicolae Iorga. Au rostit cuvântări institutorul Toma Săvescu, care a evocat figura dascălului, și Eduard Gruber, care a făcut elogiul celui dispărut. În 1890-1892 apar, la Iași, Scrierile lui I. Creangă, în două volume. În 1948, Academia RPR îl proclamă, post-mortem, „membru de onoare”. Scrierile
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
Munte, el devine aici cel dintâi profesor, rămânând până în 1837, când este mutat la școala din Călărași. Pentru merite didactice, în 1838 primește rangul de pitar, iar din 1842 este numit la conducerea școlii din Ploiești. Deși prefețele manualelor sau cuvântările sale la serbările școlare dezvăluie un apărător al tradițiilor și o fire evlavioasă și blajină, se află, totuși, printre participanții la revoluția din 1848, în Muntenia, ceea ce i-a adus și o întemnițare de opt luni la Buzău. După ce a
GORJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287317_a_288646]
-
IV, 1835-1838), dând o versiune care a fost mult citită în vremea lui. Ca în tot ce a scris, limba lui G. e neaoșă, firească, lipsită de franțuzisme stridente. Interesante sunt și notele, comentariile marginale, unde, ca și într-o cuvântare funebră anexată tălmăcirii, G. face elogiul vieții patriarhale de familie, îndeamnă la cumpătare și la iubire de patrie, ajungând chiar să asemene vitejiile unor eroi din povestirile orientale cu faptele, la fel de minunate și vrednice de admirat, ale lui Mircea cel
GORJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287317_a_288646]
-
román irodalom köréböl, f.l., 1895; ed. (Mihai Eminescu. Viața și opera), îngr. și pref. Ilie Șandru, Miercurea Ciuc, 2000; Alexandru Roman. 1826-1897, Sibiu, 1897; Arhiepiscopul și mitropolitul Miron Romanul, Sibiu, 1898; Catedrala mitropolitană din Sibiu. Istoricul zidirii (în colaborare), Sibiu, 1908; Cuvântări și predici ale unui teolog, mai târziu cleric român în țară sub stăpânire străină, I-VIII, București, 1923-1939; Pagini dintr-o arhivă inedită, îngr. și introd. Antonie Plămădeală, București, 1984; Note ascunse. Jurnal, Cluj-Napoca, 1999. Culegeri: Proverbe, maxime, asemănări și
CRISTEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
cu brațul ridicat. Când Spranger a citat cuvântul lui Hegel că vremurile lipsite de război sunt vremuri de marasm, toată sala enormă a pornit-o pe un frecat entuziast al podelelor (glasul de aici, al poporului). Rectorul a spus în cuvântarea de înmatriculare... că «Cine nu e naționalist (dintre germani) își are locul în închisoare; fiecare trebuie să răzbată la socialismul hitlerist»”. Este momentul în care sunt puși la punct ereticii și dușmanii național-socialismului, Spengler, Thomas Mann ș.a., în care, într-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
gustul elogiilor și al cuceririi mulțimilor, dornic să ocupe primul loc între cei din generația sa, poetul nu se mai mulțumește cu acest statut. În anul 1972 are loc o „schimbare la față” a sa, el se declară pătruns de cuvântările și îndemnurile Cârmaciului și se transformă în interpret și propagandist al ideilor acestuia. Volumul de publicistică Lumea de mâine (1973) este plin de declarații de fidelitate („intelectualitatea vi se încredințează dumneavoastră”) și încercări de a găsi semnificații simbolice în gesturile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
creat o atmosferă extatică, „menită a înalța ideologic sufletele adepților, modelându-le mințile și afectele”. Operația care a generat întregul complex de infiltrări propagandistice în artă, literatură, educație etc. este cea de elaborare a documentelor oficiale: rapoarte la congrese, expuneri, cuvântări. Textele oficiale, citite de Ceaușescu, au dat tonul, au trasat direcția, linia, au „orientat” acțiunile miilor de propagandiști oficiali și neoficiali. Totul a fost elaborat și organizat în jurul persoanei sale, „nimic din articularea semantică nu e accidental și adjectivele își
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
numai străini. Fac această remarcă pentru că multe lucrări de psihosociologie publicate după decembrie 1989 excelează prin trecerea sub tăcere a contribuțiilor românești, făcându-se trimitere doar la literatura anglo-saxonă, așa cum în perioada comunistă la bibliografie, în afară de documentele de partid și cuvântările tovarășului Nicolae Ceușescu, aproape că nu găseai decât lucrări sovietice. Un sfert de secol mai târziu, în Introducere în psihologia socială (1966) este reluată discuția despre cele două psihologii sociale, arătându-se că nu avem de-a face cu „două
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
limbii române. De aceea, ne-am și permis să intervenim. 17 Idem, p. 100. 18 Origen, op. cit., p. 145. 19 Sfântul Vasile cel Mare, Omilii la Hexameron, în vol. Scrieri. Partea întâia. Omilii la Hexameron, Omilii la Psalmi. Omilii și cuvântări, carte tipărită cu binecuvântarea prea fericitului părinte Iustin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, traducere, introducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1986, p. 177. 20 Idem, pp. 177-178. 21
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
limbii române. De aceea, ne-am și permis să intervenim. 213 Idem, p. 100. 214 Origen, op. cit., p. 145. 215 Sfântul Vasile cel Mare, Omilii la Hexameron, în vol. Scrieri. Partea întâia. Omilii la Hexameron, Omilii la Psalmi. Omilii și cuvântări, carte tipărită cu binecuvântarea prea fericitului părinte Iustin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, traducere, introducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1986, p. 177. 216 Idem, p. 177-178. 217
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
legea divină, etosul național și conduita individuală într-un singur complex ideologic? Cu patru decenii înaintea studiului lui Bălcescu 41, Fichte a demonstrat posibilitatea misiunii naționale într-un manifest care s-a bucurat de influență în secolul al XIX-lea, Cuvântări către națiunea germană. Gândirea romantică îi datorează filosofului german situarea chemării în cadrul națiunii, ca unică posibilitate oferită individului de a-și trăi existența în funcție de o idee. Națiunea este cea care organizează existențele în plan terestru și, astfel, guvernează dimensiunea concretă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nefirească - ci doar să înțelegem consecințele manualului lui Aron Pumnul. Același școlar care la Sf. Sava era ținut pe un text din Schiller scris cu 60 de ani mai devreme, ar fi avut ocazia să lucreze în Lepturariu pe o cuvântare a lui Aron Denușianu ținută cu patru ani înainte, în 1861. Ultimii scriitori care se găseau la capătul volumului pentru clasa a opta erau născuți în 1837 (Aron Densușianu) și în 1843 (H. Grandea), aveau adică 28, respectiv 23 de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ediție îngrijită de Georgeta Antonescu, Dacia, Cluj-Napoca, 1983. Densușianu, Aron, Introducere în istoria limbei și literaturei române, Frații Șaraga, Iași, 1888. Documente privitoare la economia Țării Românești (1800-1850), culese de I. Cojocaru, vol. II, Editura Științifică, București, 1958. Fichte, J.G., Cuvântări către națiunea germană, traducere de Const. Lăzărescu, Editura Casei Școalelor, București, 1928. Gaster, M., Chrestomatie română. Texte tipărite și manuscrise (sec. XVI-XIX), dialectale și populare, I-II, Socec - Brockhaus, București - Leipzig, 1891. Gaster, M., Literatura populară română, ediție îngrijită de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]