3,433 matches
-
se sfâșie inima atunci când îl auzea înecându-se, răgușind sau brusc începând să tușească. Pe obraz îi curgeau șiroaie de lacrimi, pe care Cristi nu le-a văzut niciodată. Și a fost mai bine așa, căci mila l-ar fi dărâmat cu siguranță. Așa a stat Cristi luni întregi, revenindu-și. Timp în care niciun amic de pahar, niciun prieten, apropiat sau vreo admiratoare care îi promisese și cerul, și luna nu l-a vizitat. Uitaseră de el cu toții, ca și cum nici
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
minte ! Altele erau problemele lumii, mai importante decât destinul unei vedete ce părea tot mai depășită. În nebunia singurătății sale, de care tot timpul i-a fost cea mai mare teamă, doar demoni și fantome au venit, care să-l dărâme și mai mult. Șoaptele eternului profesor Vrăbiescu nu se opreau, însoțite de un râs isteric și grotesc. „Ți-am spus, Cristiane, ți-am spus !“, se hlizea el, legănându-se în fotoliul de lângă patul bolnavului, care nu îl băga în seamă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
viața, alte mii fuseseră răniți, iar aproape cincizeci de mii au rămas fără locuințe, viețuind în mizerie pe străzile tot mai murdare și întunecate a ceea ce fusese odată Micul Paris. Mii de locuințe, blocuri, case, dar și clădiri importante fuseseră dărâmate și zăceau în ruine, după zecile de atacuri aeriene ale americanilor și englezilor. Chiar dacă trecuse un an de la tragedie, semnele erau încă vizibile, precum cicatricile unor răni adânci. Marea Gară de Nord fusese aproape ștearsă de pe hartă, în urmă rămânând
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
în pat, se simțea bătrân și obosit. Fără putere și tot mai sărac, într-o lume pe care nu o mai înțelegea și care continua să se strice cu o viteză nemaiîntâlnită. Privea tavanul crăpat, gândindu-se că îi vor dărâma ușa deodată, îl vor lua pe sus și îl vor închide pe viață și îl vor tortura. Sau mai bine, îl vor executa direct, iar odată cu glonțul ce-i va traversa creierul, odată cu ultimele bătăi ale inimii, se vor și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
-se spre autori ruși mai „echilibrați, mai clasici”, precum Turgheniev sau Tolstoi Eram la Lugoj, pe malul Timișului, În casa stră-mătușii mele care a crescut-o pe Mama, Wilhelmina Ketzenmacher, o casă mare, cumpărată de un țigan azi, care a dărâmat-o și a construit o alta (după cum se vede, bănățenii nu au apreciat faptul că În acea clădire și În acel loc am scris cele trei romane, primele, Francisca, În absența stăpânilor și Animale bolnave; instituțiile culturale, liceul „Brediceanu”, unde
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
În cazul meu, dar... aceasta nu a contat prea mult; când am apărut, cu trei „salve romanești” trase una după alta, În fiecare an - cele scrise În total anonimat pe malul Timișului, pozând În cvasi-ratat și playboy local! -, s-au dărâmat toate barierele reținerii sau ale „celebrului și rafinatului” scepticism ironic bucureștean!Ă Am recitit - de fapt, am citit pentru prima dată cu atenție, cu o gravă concentrare, cum spuneam, cele trei volume ale Fraților Karamazov, cu creionul În mână și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
statele americane, mai ales! -, nu mai are idealuri de felul celor pe care le aveau și le urmăreau cu pasiune generațiile trecute de tineri, cele care au făcut revoluțiile burgheze sau cele care s-au amăgit cu „visul” de a dărâma uriașul „edificiu” al capitalismului În numele unui „progres social”. Dar... istoria umanității urmează ea, oare, cum cred și au crezut foarte mulți istorici și filosofi, o spirală ascendentă, după principiul și după credința unei perfectibilizări nu numai a individului, dar și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
primitive. O ștergere, oa anulare, o persiflare a valorilor acceptate, dar și un teren pe care se pot naște noi valori, anarhiste, revoluționare sau chiar absurde; iar literatura formidabilă a marchizului de Sade, reclamat de tinerii revoluționari francezi care au dărâmat Bastilia - În timp ce autorul lui Justine era Închis la o periferie a Parisului, În fortăreața de la Vincennes -, este un monument și În acest sens: al apariției unor noi valori sau principii pe ruina celor vechi. De Sade, care arată o radicalitate
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
un bun-simț colosal și În mijlocul cărora tinerelul sfios și zăpăcit care eram, fantasmatic și lipsit de măsură, nu avea ce să caute. Deși mi-am scris primele romane pe malul Timișului, casa În care ele au fost scrise a fost dărâmată, iar ele, aceste cărți, au fost primite acolo cu o certă indiferență. Lugojul este „orașul meseriașilor”, iar marele său „protector”, În prezent, este miliardarul italian Drăgan, fiul unui tăbăcar local, pe care Tatăl meu, tânăr preot refugiat cu familia În
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și nu țara Românească! Al doilea argument privea exploatarea economică a țărilor române; indirect, prin monopolul comercial exercitat și prin tribut turcii câștigau mai mult decât ar fi obținut printr-o administrare directă.<endnote id="4"/> În sfârșit, o interpretare recentă dărâmă tot eșafodajul interpretărilor tradiționale românești: n-ar avea rost să Încercăm să răspundem la Întrebarea „de ce n-au cucerit turcii țările române“, pentru simplul motiv că, de fapt, le-au cucerit! <endnote id="5"/> Sporadicele victorii românești nu au Împiedicat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
rătăceau animalele de pe lângă casă pe care țăranii le luaseră cu ei! Bisericile nu-i plăceau deloc lui Ceaușescu (consecvent și În această privință ideologiei comuniste atee. Până la urmă, vina lui Ceaușescu este că a luat comunismul prea În serios!). A dărâmat nenumărate biserici — inclusiv monumente istorice — profitând de sistematizarea orașelor. Unele dintre bisericile cruțate au fost „ascunse“, cu blocuri construite În fața lor sau de jur-Împrejur, sau chiar deplasate și reinstalate În locuri mai puțin vizibile. La București, această strategie s-a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
largă. Obiectivul era, evident, un peisaj citadin fără biserici! Biserica ortodoxă nu a schițat nici o rezistență efectivă; nu este una dintre paginile glorioase ale istoriei ei. Ce s-ar fi Întâmplat dacă regimul comunist din Polonia ar fi Început să dărâme biserici? În schimb, Ceaușescu, tot pe urmele mitologiei comuniste și ale modelului sovietic, iubea canalele și lacurile artificiale. A reluat și terminat ceea ce regimul Gheorghiu-Dej nu reușise să ducă până la capăt: canalul Dunăre-Marea Neagră. A Început să sape și alte
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
adânc În oraș, până lângă curtea domnească. Fiecare cartier era un sat, un grup de case În jurul unei mici biserici. Așa se explică mulțimea bisericilor care Îi uimea pe călătorii străini. Nu numai Ceaușescu a distrus biserici, multe au fost dărâmate chiar În secolul al XIX-lea, pentru a face loc edificiilor civile ale orașului modern. Un asemenea oraș-sat nu avea nevoie de o rețea prea dezvoltată de drumuri (exceptând, firește, căile de acces și comerciale). Prima dintre arterele importante ale
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sală a congreselor“ și un șir de blocuri de aparență cam modestă. Pentru Ceaușescu era prea puțin. Noua lui Românie trebuia să aibă și un nou București. Cutremurul din 1977 i-a venit În ajutor: vechiul București Începea să se dărâme de la sine, lui nu-i mai rămânea decât să desăvârșească opera! L-a impresionat și Phenianul, capitala Coreii de Nord. Ce bine arăta: un oraș monumental, cu bulevarde largi și drepte, cu piețe imense, nou-nouț, fără urme stânjenitoare ale trecutului
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mai bună, distrugerile nu fuseseră chiar atât de Însemnate. Singura soluție era să fie distrus chiar de români, la ordinele lui Ceaușescu. Intenția dictatorului a fost de a Înălța un nou București peste cel vechi. Și nu doar de a dărâma și de a reconstrui pe ruine, ci de a schimba complet planul orașului. Doar locul și numele ar mai fi rămas! Ar fi fost cu siguranță mai rațional, mai ieftin și mai puțin dureros să-și construiască o nouă capitală
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Întreaga țară. Vor trebui Într-o zi numărați și morții, care n-au fost puțini. Ceaușescu nu se mulțumea să urmărească operațiile pe un plan sau o machetă; intervenea „pe viu“. Când nu-i plăcea un element al construcției, era dărâmat și se lua treaba de la Început. Și așa s-a Înălțat palatul, Încă incomplet finisat În interior În momentul căderii lui Ceaușescu. Este În stilul neoclasic drag dictatorilor, cu săli imense și culoare largi cât bulevardele. Unele părți, privite izolat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Cât despre noua axă simbolică, să nu mai vorbim; Calea Victoriei este și azi plină de lume, pe când nimănui nu i-ar trece prin cap să se plimbe pe „Victoria Socialismului“. A rămas un corp străin În mijlocul orașului. În paralel, se dărâma și se construia și În alte părți. La vreo doi kilometri de noul palat se ridica Muzeul de Istorie Națională (destinat, În bună măsură, să-l glorifice tot pe Ceaușescu); doar fațada, În stil oarecum mussolinian, e terminată. Rămânea de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În continuare de familia regală până au venit la putere comuniștii, care l-au făcut cadou copiilor, transformându-l În „Palatul pionierilor“. Ceaușescu i-a dat afară pe copii, a adăugat aripi noi construcției originare, și — se putea altfel? — a dărâmat biserica lui Șerban Cantacuzino. Între parcul palatului și Dâmbovița, se dezvoltase la Începutul secolului cartierul Cotroceni, un cartier, chiar dacă nu opulent, elegant și agreabil, cu vile și grădini. Timp de vreo zece ani, locuitorii cartierului au stat cu frica În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
palatului și Dâmbovița, se dezvoltase la Începutul secolului cartierul Cotroceni, un cartier, chiar dacă nu opulent, elegant și agreabil, cu vile și grădini. Timp de vreo zece ani, locuitorii cartierului au stat cu frica În sân. Ceaușescu Îl izolase aproape complet, dărâmând și podul Cotroceni de peste Dâmbovița. Pe lângă parcul palatului, patrulau fără Încetare polițiști și securiști, pentru a păzi nu se știe ce! Oamenii se așteptau la ce era mai rău: evacuare, demolare... Se vorbea inclusiv de intenția de a se săpa
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fi cârmuit vreo douăzeci de ani. Ce s-ar fi Întâmplat cu Bucureștiul? N-ar mai fi rămas cu siguranță mare lucru din ceea ce fusese. Mai puțin criticabil este ce a făcut Ceaușescu sub pământ, unde nu avea nimic de dărâmat. Paralel cu lucrările de la suprafață s-a construit și metroul bucureștean, fără care, trebuie s-o recunoaștem, orașul astăzi s-ar sufoca. Orașul postcomunist Marile lucrări s-au Întrerupt brusc la 22 decembrie 1989. Și, pur și simplu, au „Înghețat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
obișnuite: vă dorim un an bun, cu sănătate, bucurii, succese și voie bună; iar pentru următorii ani la fel. Am Întârziat cu răspunsul, pentru că făcusem planul ca În aceste zile, să fiu la Fălticeni . Dar iarna aceasta hărțăgoasă mi-a dărâmat intenția. Aștept, să se mai potolească și voi mai vedea, ce zile se vor mai putea fixa pentru călătorie. Eu speram, să vorbim față către față și am rămas la scrisoare cu Întârziere. Am vorbit cu d na Ungureanu , am
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mă Împiedică să Înțeleg tăcerea În care zac cererile de mai sus. Editura „Crai nou” Îmi comunicase prin poșta redacției că Încă nu editează cărți. Ziarul „Crai nou” nr. 493 anunță apariția În 1991 a cărții despre Suceava Să nu dărâmi dacă nu știi să construiești , În editura „Glasul Bucovinei” . Dacă această editură se află În Suceava, Vă rog treceți pe la redacție și informați-o despre lucrarea Din istoria ținutului Sucevei În date și cifre, 242 pag. și 60 ilustrații. Publicarea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
omului care era crescător de păsări multe, În curtea lui existând mai multe adăposturi pentru orătănii, după modelul cărora și-a construit și casa, În momentul când casa lui veche ce era asemenea celorlalte case obișnuite din sat, s-a dărâmat. Sar putea spune că acesta a fost un caz izolat, Întâmplător. Dar tot Întâmplarea a făcut să dau de niște lucrări despre case cu plan circular - adăpost permanent, nu temporar (pentru că despre acestea se știe că au existat) de la noi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
comenta mâine victoria cu „fanii” din Trenul Literaturii. În special cu ucrainenii, care „țin” cu România dintr-o solidaritate a vecinilor, mai ales că selecționata lor nu participă la turneul final. Ies cu Vitalie să bem câteva beri... Nemții sunt dărâmați, au pierdut cu 0:3 în fața portughezilor și sunt eliminați, după un meci în care au avut câteva bune ocazii la început, inclusiv o bară la scorul de 0:0, dar găsesc puterea să ne felicite pentru victoria României. Bietul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
știut, nu a putut să se retragă la timp. VITALIE CIOBANU: Urmăresc la un post local o emisiune la care participă niște arhitecți, discutând despre moștenirea istorică a orașului. Aceștia comentează niște diapozitive în care apar rămășițele unor situri istorice dărâmate după cel de-al Doilea Război Mondial. Aduc în discuție niște posibile investiții germane pentru reconstituirea anumitor clădiri, biserici și chiar străzi. Firme conduse de urmașii nemților care s-au refugiat din zonă sub presiunea Armatei Roșii. Acum, mulți dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]