5,260 matches
-
Scurtă poveste cu un suveran zănatic, este, poate, personajul cel mai izbutit. În piesă contradicția decurge explicit din refuzul individului de a se încadra în serie (Turma). Neacceptând ajutorul, nici ideea că „Noi toți suntem frați. Nimeni nu e mai deștept decât ceilalți. Toți suntem egali”, Omul rămâne propriul lui suveran: „Tragic când sunt văzut din afară, și om, pur și simplu, când mă privesc pe dinăuntru ... Artist... Erou... Sfânt... Suveran înfășurat în nimic...”. Mai puțin fermi în opțiuni decât acest
NEAGU BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288384_a_289713]
-
numește aici Gore, este meteorolog și la fel de timid înaintea farmecului feminin. „Șeful” ar fi, la rându-i, un alt Cerchez, gata oricând să jongleze cu aforisme și paradoxuri debitate cu aplomb. Obsesia dramaturgului e de a avea replică, cât mai deșteaptă și subțire. În Noaptea e un sfetnic bun e vorba de dramă. Drama este a inginerului Anatol, om cu experiență vastă și de o neîndoielnică bună-credință, însă prizonier al unor convingeri orgolioase și definitive. Abia în urma unui grav accident, cuprins
MIRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288173_a_289502]
-
este un alt aspect care ne poziționează pe picior de egalitate cu aceste țări. Există și opinia că, prin cultură, România face parte din Europa cu mult înainte de aderarea efectivă a țării noastre la Uniune: „Nu, au aceeași concepție, oameni deștepți, oameni culți numai că nu au posibilitate de a crea” (bărbat, 49 de ani, șomer). Interesant pentru noi este dacă aceste reprezentări descrise mai sus corespund realității. Intuiția oamenilor nu dă greș în ceea ce privește optimismul și nivelul de trai mai scăzute
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
fac cultură. Eu sunt atașat Europei și pentru caracterul ei profund temporal; este ancorată în temporalitate puternic. Este bătrână. Americanii și-au imprimat stilul de îmbogățire rapidă. Vrei să te îmbogățești, du-te în America, vrei să fii un om deștept, du-te oriunde în Europa. N-o să avem ce face, vom deveni europeni. Sunt foarte multe cerințe și foarte multe bune” (cadru didactic). Îngrijorarea cu privire la pierderea tradițiilor este întreținută mai degrabă de orgoliul creării unei identități a hăneștenilor, decât de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cu puțin, nu ne facem planuri de viitor, suntem pasivi. Suntem dezamăgiți, deziluzionați, neîncrezători. Europenii gândesc altfel pentru că au bani mai mulți și sunt mai relaxați, noi suntem mai stresați. Dincolo de aceste deosebiri, suntem asemănători, pentru că și noi suntem la fel de deștepți, de creativi și de bine pregătiți profesional ca ei. Școala noastră e la fel de bună ca a lor, poate mai bună, spun unii. Doar ei nu sunt mai deștepți, mai pricepuți ca noi, sunt tot oameni ca și noi. Și noi
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mai stresați. Dincolo de aceste deosebiri, suntem asemănători, pentru că și noi suntem la fel de deștepți, de creativi și de bine pregătiți profesional ca ei. Școala noastră e la fel de bună ca a lor, poate mai bună, spun unii. Doar ei nu sunt mai deștepți, mai pricepuți ca noi, sunt tot oameni ca și noi. Și noi muncim mult, spun unii săteni. În satele din celelalte țări europene oamenii trăiesc mai bine, cred sătenii. Există câteva stereotipuri care apar la majoritatea celor din Ațintiș. Ei
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Din punctul ăsta de vedere suntem mult mai calzi decât ei... Dar partea practică... Adică nu avem coloană vertebrală țeapănă... Să nu ne plecăm cum bate un pic vântul... Părerea mea personală e că cei din Vest nu-s mai deștepți decât noi... Ba, din contră, suntem mai educați decât ei... ei au avut privilegiul de au trăit în alte regimuri... Avem oamenii... Dacă le schimbăm un pic mentalitatea... Și știi cum e... Și prin stomac mai trece chestia asta... Că
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în același timp „moștenitorul” unui preot care a fost foarte respectat în comună. Datorită activității acestui preot „moștenirea” din Măgula este concretizată în comportamentul oamenilor care ar fi mai credincioși decât cei din Tomșani. Așadar, simplificând, unii se cred mai deștepți, alții mai religioși. Dincolo de aceste delimitări care nu au totuși un grad important de generalitate, există și oameni pentru care nu există nici un fel de diferențe între locuitorii celor două sate. Unul dintre preoți s-a implicat în campania electorală
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în opinia locuitorilor din Tomșani, de existența lor în Europa, poziția geografică, resursele naturale și resursele umane. În ceea ce privește resursele umane, românii sunt bine instruți, știu meserie (bărbat, 64 de ani, Tomșani), iar unii săteni apreciază că românii sunt mult mai deștepți ca ceilalți: „Românul gândește altfel, e mai inventiv; un român știe să le facă pe toate” (femeie, 27 de ani). Unde este mai bine: în satele de la noi sau în satele Uniunii Europene? Comparând traiul din satele din România cu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
timp, urechea stângă îi era acoperită, așadar experimentul este concludent. Reflexologia redă auzul unor părinți surzi O doamnă a venit împreună cu soțul ei la doctor. Erau amândoi surzi, dar bebelușul din brațele lor auzea bine și era cu siguranță foarte deștept. După două săptămâni de tratament, ambii părinți puteau să-și audă bebelușul plângând noaptea. Pe de o parte, acest lucru le aducea o mare satisfacție, dar nu știu încă dacă să se bucure sau nu când își amintesc de asta
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
vrea ca toți oamenii din lume să umble cu cîte un mic paratrăznet înfipt în vîrful pălăriei, aidoma unei pene în pălăria unui ofițer de jandarmi și ca firul să-i atîrne pe umăr ca o bandulieră? De ce nu ești deștept, Flask? E ușor să fii deștept! Atunci, de ce nu ești? Orice om care are măcar o jumătate de ochi poate fi deștept! Ă Nu-i tocmai așa, Stubb. Chiar și ție îți vine greu câteodată să fii deștept. Ă Da
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
să umble cu cîte un mic paratrăznet înfipt în vîrful pălăriei, aidoma unei pene în pălăria unui ofițer de jandarmi și ca firul să-i atîrne pe umăr ca o bandulieră? De ce nu ești deștept, Flask? E ușor să fii deștept! Atunci, de ce nu ești? Orice om care are măcar o jumătate de ochi poate fi deștept! Ă Nu-i tocmai așa, Stubb. Chiar și ție îți vine greu câteodată să fii deștept. Ă Da, cînd ești ud leoarcă, e greu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
unui ofițer de jandarmi și ca firul să-i atîrne pe umăr ca o bandulieră? De ce nu ești deștept, Flask? E ușor să fii deștept! Atunci, de ce nu ești? Orice om care are măcar o jumătate de ochi poate fi deștept! Ă Nu-i tocmai așa, Stubb. Chiar și ție îți vine greu câteodată să fii deștept. Ă Da, cînd ești ud leoarcă, e greu să fii deștept, asta așa e. Iar eu sînt leoarcă de spumă. Dar nu face nimic
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nu ești deștept, Flask? E ușor să fii deștept! Atunci, de ce nu ești? Orice om care are măcar o jumătate de ochi poate fi deștept! Ă Nu-i tocmai așa, Stubb. Chiar și ție îți vine greu câteodată să fii deștept. Ă Da, cînd ești ud leoarcă, e greu să fii deștept, asta așa e. Iar eu sînt leoarcă de spumă. Dar nu face nimic. Prinde căpătul ăla de parîmă și dă-mi-l încoace. Am impresia că fixăm ancorele astea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nu ești? Orice om care are măcar o jumătate de ochi poate fi deștept! Ă Nu-i tocmai așa, Stubb. Chiar și ție îți vine greu câteodată să fii deștept. Ă Da, cînd ești ud leoarcă, e greu să fii deștept, asta așa e. Iar eu sînt leoarcă de spumă. Dar nu face nimic. Prinde căpătul ăla de parîmă și dă-mi-l încoace. Am impresia că fixăm ancorele astea ca și cum n-o să le mai folosim niciodată. Legarea acestor două ancore
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în psihologie, explica astfel împotrivirea lui față de orientarea tradițională din învățământ: „Eu consider că învățământul propune toate problemele nerelevante posibile: ce vom învăța? ce vom verifica? ce trebuie să învățăm populația? Oare-i adevărat că în privința viitorului noi suntem mai deștepți decât tinerii? Oare noi știm sigur ce să-i învățăm? Oare vom acoperi tot ce vrem să-i învățăm în timpul dat? Noi pornim de la premisa că ei învață ceea ce-i învățăm. Dar nu trebuie făcute cercetări pentru a demonstra că
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
putință, într-o lume creată din miracol, lume care nu există decât prin miracol.” Citită astfel, existența (re)capătă un sens, încetând să mai apară ca o farsă (eventual tragică) și ieșind, preț de o iluminare, de sub robia deșertăciunii. Impalpabilul deșteaptă poetice fioruri: „totul e minune.” Este, în infinitul tainei, destăinuirea care pe A., ca „(pseudo)filosof”, îl axează. Cu timpul, memorialistul, fără a pierde plăcerea de a filosofa, se obișnuiește să ia lucrurile așa cum sunt, fie că e vorba de
ACTERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285158_a_286487]
-
nu sunt doar grave, ci nesfârșit de primejdioase. Un doctor cu o clientelă selectă, dar care nu figura pe lista oficială a statului, nu era, orice s-ar spune, un lucru obișnuit. În loc să cedeze impulsului natural („Dac-aș fi fost deștept, m-aș fi întors la birou și aș fi tras câteva duște din sticla de whisky și m-aș fi abandonat lungilor reverii despre cât de mișto e să fii la Hoolywood”), Marlowe cedează prostiei: urcă în mașină și-i
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de Laurențiu Șoltuz (student în anul VI la Medicină în Iași, fost coleg de liceu cu Eugen Țurcanu) că la Pitești îl așteaptă „necazuri și urgii” și că Țurcanu, Onișor și Gebac sunt turnători. Șoltuz l-a sfătuit să fie deștept și să accepte orice i-ar propune aceștia, recomandându-i în același timp să nu vorbească nimic cu nimeni, mai ales despre avertizarea primită. În drum spre Pitești a fost închis o lună de zile la penitenciarul din Ploiești, unde
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cunoșteau toate pretențiile și slăbiciunile. Așa au fost George Lesnea sau Petre Ispirescu, care au lucrat și ca tipografi. Arghezi cerea corectorului să nu intervină, poetul afirmând că „un corector mărginit prețuiește mai mult pentru literatură decât un corector foarte deștept și rațional” (apud Ioana Pârvulescu, 2001). Nu toți autorii de texte științifice acordă importanța cuvenită acestui stadiu obligatoriu pe care trebuie să-l parcurgă textul: corectura. Pentru texte lingvistice dificile, cu exemple În alte limbi decât cea a textului de
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
la ședințele cu activul pe vremea lui Traian Ștefănescu, om de altfel extrem de inteligent. Când lua cuvântul, spunea: „Fiți atenți, măi, și notați, căci altfel am să procedez cu voi manu militari”. Activiștii Își spuneau că trebuie să fie foarte deștept! După care adăuga: „Nu vă uitați la mine, v-am spus ce trebuie făcut și n-ați făcut nimic, ați spus că n-ați știut. Vă mai spun ceva: ignorantia non est argumentum!”. Starea În rândul activiștilor era de extaz
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
și să interpretez noile date într-un anumit fel. Există o afinitate, un anumit izomorfism dintre cunoașterea explicită și cea implicită, în sensul că de calitatea implicitului va depinde calitatea cunoașterii explicite. Edificiul cognitiv al persoanei este autoorganizant. Un individ „deștept” are toate șansele să-și accelereze știința într-un ritm mult mai rapid decât alții. De aceea, ar fi necesar ca pedagogia să vizeze formarea acestor structuri implicite într-o măsură mult mai mare, comparativ cu atenția acordată datelor explicite
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
informațional colectează informația nu pentru a o transmite mai departe, ci pentru a o face pe grozavul” (Lovink, 2004, p. 50). Adunarea de informație nu are o finalitate constructivă. Folosește monitorul asemenea unei oglinzi pentru a vedea ce frumos și deștept este. Și la ce performanțe a ajuns mașinăria pe care o manevrează. Învăluit în cele mai rafinate evenimente și cele mai aiurite dispozitive, noul dandy de-reglează economia timpului a administratorilor care pun semnul egal între informație și bani. (Lovink
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
cheamă? Coco: Gigel... Gigel: Telefonul? Coco: Șase, patru, doi, unu, trei,șase... Gigel: Bravo! (îi mai dă o mână de semințe) Coco: Coco, Gigel, șase, patru, doi, unu, trei, șase... Gigel: Bravo!Ce ziceți, copiii? Coco este un papagal foarte deștept. Nu? Acum trebuie să învăț o poezie de Eminescu pentru mâine la ora de limba română, Coco, tu treci în leagăn (Coco începe să se dea în leagăn iar Gigel începe să repete poezia) Scena 5 Gigel (cu mai multe
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
colț și dispare în corola castanului. -Dar ce-or face cu hârtia? - se întreabă Riana, urmărind treptele înalte ale crengilor groase. Doar veverițele nu citesc, nu umblă la grădiniță, nici la școală. A, știu! Am auzit că bufnița e foarte deșteaptă, știe și citi că doar are ochelari... va striga de câteva ori: Huhuhu! și toate vietățile din castan se vor aduna pe creanga lui, cioara, păsărica, viermișorii, veverița, să asculte poezia mea. Și vor avea și ele serbarea lor! -Așteptați-mă
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]