2,759 matches
-
supraviețuire al hematiilor 2.6082 Locul de distrugere al hematiilor 2.6083 Ritmul de transport al fierului din plasmă 2.6084 Feritina 2.6085 Alte studii privind producerea și distrugerea hematiilor 2.6089 Alte investigații privind citologia sângelui 2.61 Deficiente de hemostaza și coagulare 2.610 Teste de screening și urmărire a terapiei anticoagulante 2.6100 Timp de sângerare și retracția cheagului 2.6101 Timp de protrombina PT 2.6102 Timp parțial de tromboplastina a PTT 2.6103 Fibrinogen 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184210_a_185539]
-
omonim cu locativul, în udi, cu instrumentalul, iar în eschimosă, cu genitivul (Nash 1996: 198; Alexiadou 2001: 168). În propunerea formulată de Alexiadou (2001: 168−171), capacitatea verbului de a atribui Caz lexical este specifică intrărilor lexicale. Proiecția v este deficientă în limbile ergative, iar limbile ergative nu au un v tranzitiv. Imposibilitatea apariției Cazului acuzativ este corelată cu statutul proiecției v (v deficient nu are trăsătură de Caz acuzativ, acesta apărând în construcțiile pasive, inacuzative și în nominalizări). Din moment ce întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
2001: 168−171), capacitatea verbului de a atribui Caz lexical este specifică intrărilor lexicale. Proiecția v este deficientă în limbile ergative, iar limbile ergative nu au un v tranzitiv. Imposibilitatea apariției Cazului acuzativ este corelată cu statutul proiecției v (v deficient nu are trăsătură de Caz acuzativ, acesta apărând în construcțiile pasive, inacuzative și în nominalizări). Din moment ce întreaga structură este subordonată proiecției D, și nu proiecției T, nu există posibilitatea apariției Cazului nominativ. Franchetto (2007) susține că ergativul nu este Caz
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
apariției Cazului nominativ. Franchetto (2007) susține că ergativul nu este Caz structural, ci lexical/adpozițional, asemănător cu cazul prepozițional care introduce Agentul în construcțiile nominalizate. Autorul adoptă ipoteza formulată de Alexiadou (2001), conform căreia limbile ergative și nominalizările au v deficient. Franchetto (2007) consideră că abordarea lui Alexiadou este în concordanță cu teoriile despre evoluția structurilor tranzitive: într-un stadiu mai vechi, conservat în nominalizările din limbile acuzative, limbilor le lipsea proiecția v care introduce argumentul extern și care e responsabilă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
proces le apropie de limbile ergative (Alexiadou 1999). Paralelismul dintre cele două tipuri de structuri este explicat de Alexiadou (1999). Există două tipuri de v: (a) v tranzitiv/Cauzativ, care se combină numai cu argumente externe; (b) v intranzitiv/Devenire, deficient, care nu se combină cu argumente externe și este inclus în structura inacuzativelor. Limbile ergative au cel de-al doilea tip, v deficient 66. Cazul ergativ nu este structural, ci lexical/prepozițional, asemănător cu grupul prepozițional care introduce Agentul în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de v: (a) v tranzitiv/Cauzativ, care se combină numai cu argumente externe; (b) v intranzitiv/Devenire, deficient, care nu se combină cu argumente externe și este inclus în structura inacuzativelor. Limbile ergative au cel de-al doilea tip, v deficient 66. Cazul ergativ nu este structural, ci lexical/prepozițional, asemănător cu grupul prepozițional care introduce Agentul în nominalizări (nominalizările de tip proces includ argumentul Temă, dar nu au DP cu rolul Agent; DP Agent este introdus de centrul funcțional v
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
istorice. Dar textele cuprinse În manual sunt prea puține pentru a satisface nevoia de cunoaștere a elevilor, iar lucrarea de față, prin bogatul său conținut, vine În Întâmpinarea acestei nevoi. Întrucât istoria operează cu noțiuni abstracte, mai greu accesibile copiilor deficienți mintal, fondul de percepții și reprezentări specifice necesare a se realiza mai Întâi, se poate face prin vizite la monumentele istorice, la muzee, șantiere arheologice, prin vizionarea unor filme cu conținut istoric, cât și prin limbajul evocator al Învățătorului. Legendele
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Impactul demutizării timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz prof. Nicoleta Cramaruc prof. Daniela Anton Grup Școlar „V.Pavelcu” , Iași Preocupări pentru deficienții de auz regăsim încă din lucrarea „Despre simțurile celor care simt” a lui Aristotel, însă abia din a doua jumatate a secolului XX s-
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
Impactul demutizării timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz prof. Nicoleta Cramaruc prof. Daniela Anton Grup Școlar „V.Pavelcu” , Iași Preocupări pentru deficienții de auz regăsim încă din lucrarea „Despre simțurile celor care simt” a lui Aristotel, însă abia din a doua jumatate a secolului XX s-a remarcat un interes intens pentru cercetarea acestei dizabilități. Printr-o exprimare plastică, am putea afirma
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
subestimare personală precum și impactul negativ asupra inserției profesionale a acestor indivizi. Surditatea constituie astfel una dintre cele mai grave dizabilități întrucât absența auzului determină absența comunicării. Dată fiind sumbra perspectivă, progresul în domeniul medical înseamnă un pas notabil în adaptarea deficienților de auz în societate prin protezare auditivă și implant cohlear. Intervenția medicală nu este suficientă ca și acțiune singulară, necesitând a fi completată de procesul de demutizare dirijat de specialiști în surdologie cât și de efortul familiei de a continua
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
dirijat de specialiști în surdologie cât și de efortul familiei de a continua stimularea verbală în conjuncturi în care ceilalți parteneri nu au acces permanent. Ca șansa de a simți cum e să auzi sunete să fie valorificată profund, persoana deficientă de auz trebuie practic să învețe să vorbească, să emită un anumit sunet, să-și dozeze intensitatea vocii, să respire corect în exprimare<footnote Stănică I.; Ungar E.; Benescu C., Probleme metodice de tehnica vorbirii și labiolectură, Ed. Didactică și
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
București, 1983, pp.36-40 footnote>, să diferențieze eficient sunete asemănătoare, să cunoască semnificațiile variate ale cuvintelor. Într-un cuvânt, individul trebuie să se adapteze la noua realitate, dar nu singur, ci împreună cu pionii implicați, mai sus menționați. Lucrând cu persoane deficiente de auz, se naște frecvent întrebarea din partea celorlalți dacă interacțiunea educativă necesită cunoașterea limbajului semnelor. Specialistul ar trebui să cunoască limbajul semnelor doar pentru a-i înțelege.Răspunsul afirmativ nu este considerat o condiție sine qua non de către experimentați defectologi
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
a-i înțelege.Răspunsul afirmativ nu este considerat o condiție sine qua non de către experimentați defectologi români<footnote concepție adoptată și de cunoscutul defectolog asis.univ. Rodica Oproiu, Facultatea de Asistență Socială, Cluj footnote> în procesul de a învăța un deficient de auz să vorbească, întrucât limbajul mimico-gestual, respectiv utilizarea abuzivă a acestuia nu-i motivează, ci îi face să lenevească și să nu mai vrea să învețe să pronunțe. Tentația oamenilor de a alege calea ușoară e certă, încât și
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
vorbească, întrucât limbajul mimico-gestual, respectiv utilizarea abuzivă a acestuia nu-i motivează, ci îi face să lenevească și să nu mai vrea să învețe să pronunțe. Tentația oamenilor de a alege calea ușoară e certă, încât și pentru un individ deficient de auz există, acesta considerând că e mult mai comod să faci un semn pentru a exprima o întreagă idee, decât să depui efortul de a pronunța toată fraza corespunzătoare. O persoană deficientă de auz trebuie să se facă înțeleasă
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
e certă, încât și pentru un individ deficient de auz există, acesta considerând că e mult mai comod să faci un semn pentru a exprima o întreagă idee, decât să depui efortul de a pronunța toată fraza corespunzătoare. O persoană deficientă de auz trebuie să se facă înțeleasă, respectiv să se exprime într-o manieră cât mai inteligibilă, și să-i înțeleagă pe ceilalți posibili parteneri de conversație care nu au această dizabilitate, ceea ce presupune dezvoltarea abilității de a labiolectura. În
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
se exprime într-o manieră cât mai inteligibilă, și să-i înțeleagă pe ceilalți posibili parteneri de conversație care nu au această dizabilitate, ceea ce presupune dezvoltarea abilității de a labiolectura. În fapt, procesul de demutizare se centrează pe stimularea capacității deficientului de auz de a se exprima verbal și de a-și dezvolta nivelul vocabularului. În etapa în care trebuie să se facă înțeleasă, persoana deficientă de auz învață, de exemplu, să pronunțe sunete asemănătoare ca sonoritate (triada m-p-b<footnote Țîrdea
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
dezvoltarea abilității de a labiolectura. În fapt, procesul de demutizare se centrează pe stimularea capacității deficientului de auz de a se exprima verbal și de a-și dezvolta nivelul vocabularului. În etapa în care trebuie să se facă înțeleasă, persoana deficientă de auz învață, de exemplu, să pronunțe sunete asemănătoare ca sonoritate (triada m-p-b<footnote Țîrdea V., Metodica predării pronunției în școlile speciale de surzi, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1974, pp.146-148 footnote>). Exersarea fiecărui fonem se realizează prin includerea
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
trebuie să acorde atenție formei buzelor și expresiei faciale a celor care vorbesc pentru a distinge cuvintele și a percepe mesajul corect. Deci, apare un schimb absolut inedit în sensul că limbajul trupului (ce include și limbajul mimico-gestual), folosit de deficienții de auz, este cel pe care-l urmăresc de această dată la auzitori pentru a-i înțelege. În plus, un element de luat în considerare, în stimularea individului deficient de auz de a- și dezvolta abilitatea de a se exprima
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
sensul că limbajul trupului (ce include și limbajul mimico-gestual), folosit de deficienții de auz, este cel pe care-l urmăresc de această dată la auzitori pentru a-i înțelege. În plus, un element de luat în considerare, în stimularea individului deficient de auz de a- și dezvolta abilitatea de a se exprima și de a labiolectura, este un fapt constatat pe parcursul experienței acumulate și susținut de concluzii asemănătoare regăsite în diverse studii<footnote vezi www.bellaonline.com/site/deafness, Lipreading - why
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
nu suportă, în general, protezele auditive. Cea mai frecventă replică este „urăsc să port protezele”, atitudine justificată atât pentru că le creează un disconfort fizic cât și pentru că reprezintă o etichetă vizibilă a condiției lor umane. Metodele de educare a persoanelor deficiente de auz constituie subiect de polemică la nivel mondial între concepția centrată pe utilizarea limbajului semnelor și concepția ce promovează învățarea limbajului vorbit. Această diferență de viziune educativă presupune, pe de o parte, ideea că demutizarea este un proces prin
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
pe de o parte, ideea că demutizarea este un proces prin a cărui întindere în timp afectează dezvoltarea psihosocială a individului<footnote footnote>, iar pe de altă parte, faptul că utilizarea exclusivă a semnelor neglijează resturile auditive. Cum majoritatea acestor deficienți au resturi de auz, gradul surdității variind, considerăm esențial procesul de demutizare, respectiv de a-i direcționa să-și folosească auzul rezidual pentru a învăța limbajul vorbit, cu atât mai mult cu cât limbajul semnelor îl vor achiziționa oricum prin
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
asupra proceselor psihice ale individului justifică inițiativa personală de a realiza un studiu experimental vizând atât specificul memoriei cât și gradul de dezvoltare a limbajului în funcție de gravitatea afecțiunii și momentul integrării în procesul de demutizare. Ipoteza inițială privind limbajul elevilor deficienți de auz a presupus ideea că există o diferență cu privire la numărul de cuvinte expuse între cei cu hipoacuzie și cei cu pierdere semnificativă de auz. De asemenea, studiul a urmărit și modul în care demutizarea timpurie influențează exprimarea verbală ulterioară
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
footnote>. Labiolectura devine astfel un act psihic pentru că înțelegerea mesajului nu depinde doar de impulsurile optice, ci și de contextul semantic al frazei. Se impune, de asemenea, ca și condiție esențială aceea ca persoana să vorbească permanent cu fața către deficientul de auz, în caz contrar acesta riscând să piardă firul ideilor transmise. Indiferent de dificultățile întâmpinate de persoanele cu deficiență de auz în a învăța să vorbească și de faptul că există momente în care vor să renunțe, preferând limbajul
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
Nobel and The Deaf footnote>, când te angajezi într-o discuție liberă cu astfel de oameni, gândindu-te că posedă resturi substanțiale de auz de vorbesc atât de corect, de fapt ei având pierdere aproape totală sau când auzi un deficient de auz pur și simplu pronunțând ceea ce înainte nu reușea. Pășind în lumea tăcerii, descoperi oameni exact ca toți ceilalți, inteligenți, talentați, sensibili, frumoși, doar că simțul lor auditiv nu-i servește la nivelul optim. Noi, ca și auzitori, îi
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
largi, iar profesorii din școala obișnuită se pot informa asupra multiplelor aspecte legate de nevoile și posibilitățile reale ale unui elev cu cerințe educative speciale. Modelul bazat pe organizarea unei clase speciale În școala obișnuită acest model presupune integrarea copiilor deficienți În școli de masă unde să intre În relație cu elevii normali, facilitându-se cu sprijinul cadrelor didactice și specialiștilor din școală, o mai bună intercunoaștere și interrelaționare a celor două categorii de copii. Modelul bazat pe amenajarea În școala
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]