KorAP: Find »[drukola/base=definit & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...106 107 108 ...573 >

14,316 matches

Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484

de asemenea regăsite într-o măsură foarte însemnată influențele mediului social și, în special, ale capitalului social. Ca și în cazul abilităților, dezvoltarea atitudinilor necesită interacțiuni în context social, foarte semnificative fiind cele cu conotație educațională. Atitudinile sunt de obicei definite ca tendințe consistente de selectare preferențială a unor alternative de răspuns în situații specifice, pornind de la valori sau caracteristici personale stabile. Specialiștii în domeniul educației au remarcat necesitatea unei răsturnări a ierarhiei tradiționale a obiectivelor învățământului, astfel încât atitudinile să treacă

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
diferiți autori s-au concentrat asupra unui singur tip de adaptabilitate, fără să țină cont de existența altor tipuri. Adaptabilitatea a fost operaționalizată, cel mai des, în termeni de învățare sau performanță într-o sarcină nouă, complexă sau doar insuficient definită (Mumford et al., 1993). Învățarea și performanța în contextul schimbării sarcinii sunt diferite de simpla învățare a unei noi sarcini, deoarece reclamă „uitarea” a ceea ce presupunea realizarea sarcinii anterioare și „reînvățarea” sarcinii în contextul schimbării (Chan, 1996; Lewin, 1951). Adaptabilitatea

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
sau ar trebui să-l aibă și psihologii care își desfășoară activitatea în structurile cu atribuții în domeniul securității naționale. Drumul parcurs de către psihologi, după 1990, în structurile menționate nu a fost deloc unul ușor. Absența unui statut profesional bine definit sau suficient de clar a făcut deseori ca psihologul să fie confundat cu psihiatrul sau și, mai rău, să fie considerat doar o anexă a colegilor de la „cadre”, iar vizitarea psihologului pentru consultanță de către un coleg însemna automat că are

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
considerăm că avem de-a face cu un factor de „adaptabilitate organizațională”. Sistemul normativ al organizației militare nu îngrădește manifestarea individualității (AI), manifestare care presupune și o anumită flexibilitate comportamentală interpersonală. Natura și conținutul acesteia din urmă trebuie însă bine definite. În fapt, la nivelul analizei comune este evident că o flexibilitate exagerată înseamnă instabilitate, ceea ce în domeniul conducerii - nu neapărat militare - este absolut disfuncțional. Pentru a exemplifica acest aspect, arătam, cu alt prilej (Sîntion, 2000, p. 285) că o instabilitate

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
activității distribuite Unitatea centrală de analiză în modelul cogniției distribuite este „sistemul funcțional”, care cuprinde o colecție de indivizi și artefacte și relațiile dintre aceste părți surprinse într-o practică particulară de muncă. Activitățile cognitive sunt văzute ca niște „computații” definite ca „propagarea stării reprezentaționale prin diferitele medii”. Mediile reprezentaționale pot fi atât interne (memoriile indivizilor), cât și externe tehnice (computerul, reprezentarea pe hârtie etc.). „Stările reprezentaționale” se referă la modul cum sunt transformate variatele resurse, informații și cunoștințe, în timpul activităților

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457

a investiției, să participe la realizarea și întreținerea proiectului etc.; - autoritățile locale au completat conținutul cererii de finanțare, dar numai după ce s-a contractat studiul de fezabilitate și a fost verificat și aprobat de către PDR; - dacă în urma acestui proces investițiile definite ca prioritare la nivel de comună nu acopereau nevoile satelor periferice, atunci acestea din urmă au avut posibilitatea să obțină finanțare prin „Fereastra Comunitară” a proiectului PDR - administrată de către FRDS - și urmând pașii unei investiții într-un proiect de infrastructură

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
au colectat doar parțial date, iar altele nu au răspuns deloc solicitării (de exemplu, Arad, Hunedoara), în ciuda prelungirii termenului-limită (probabil și din cauza interesului redus al instituțiilor locale față de un program necunoscut). 2. Verificarea și întregirea bazei de date despre județele definite ca fiind „cele mai sărace”. Pe baza unor indici și hărți ale sărăciei, au fost selectate cele mai sărace opt județe (localizate în sudul, respectiv nord-estul României; în 2001, s-au adăugat încă trei județe; vezi harta I) drept țintă

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
Rețele între comunități Referindu-se la strategiile de dezvoltare durabilă în spațiul rural, V. Mihăilescu (2001) scria că acestea ar trebui să fie „semnificative” - adică să se fundamenteze pe punctele de vedere ale beneficiarilor, așa cum sunt vehiculate în contexte sociale definite, dar și „oneste” -, însemnând să nu fie orientate doar pe termen scurt, căci, astfel, ar risca să se transforme într-o ruletă, „trăgându-i” sau „împingându-i” pe indivizi în proiecte fără perspective. Oarecum în același interval de timp, D.

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
și relevanța unui demers de dezvoltare se impun a fi analizate în raport cu nevoile și prioritățile comunității. Or, din această perspectivă, programele de dezvoltare pot avea opțiuni diferite. Unele pornesc de la premisa că oportunitatea, respectiv relevanța unui astfel de demers trebuie definite de înșiși membrii comunității, împreună cu alți actori locali relevanți (stakeholders). Din acestă perspectivă, rolul evaluării este de a documenta măsura în care actorii locali au fost consultați în procesul de stabilire a priorităților locale de dezvoltare, respectiv măsura în care

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
reprezentând încrederea reciprocă manifestată de membrii comunității, respectiv capacitatea lor de a colabora în vederea rezolvării problemelor comune cu care se confruntă (dincolo de activitățile specifice proiectului FRDS); 2. „capital social implicat în proiect” (în procesul de implementare a unui proiect FRDS, definit, de exemplu, de capacitatea comunității de a participa la activitățile inițiate de Comitetul de Conducere al Proiectului); 3. „capital social orientat spre viitor” - dimensiune introdusă în ideea identificării acelor aspecte ale capitalului social care este de așteptat să cunoască o

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
în cadrul prezentei analize cu precădere la instituții precum Fondul Român de Dezvoltare Socială, Unitatea de Management pentru implementarea Proiectului de Dezvoltare Rurală sau la Agenția SAPARD). Folosim, în acest context, termenul cultură în sens larg, antropologic, așa cum a fost el definit încă din 1871 de către Edward Burnett Tylor: „acel tot complex care include cunoașterea, credința, arta, morala, legea, obiceiul și alte capacități și deprinderi dobândite de om în calitate de membru al societății”. Pentru detalii privind modul de definire a unei comunități rurale

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466

Fpi, Paris, p. 63. Vasile Pavelcu, Invitație la cunoașterea de sine, 1970, Editura {tiințifică, București, p. 120-121. Prin „trebuință” înțelegem un impuls intern care trezește o tendință de a săvârși un act sau de a căuta un obiect; „tendința” este definită, de obicei, ca o „virtualitate de acțiune” (P. Pichot) sau ca o „conduită incomplet activată” (P. Janet). Anna Freud, Le moi et les mécanismes de défense, 1949, P.H.F., Paris, p. 190. R.S. Lazarus, Patterns of adjustement and human effectiveness, 1969

Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442

mult până să ia hotărârea de a le pune față În față, Împerecheate În album, dar se convinsese că aveau mai mult sens Împreună. Cea din Liban era o fotografie alb-negru, senină, cu linii echilibrate, În pofida subiectului, cu planuri bine definite, un punct de fugă perfect - muntele cu zăpadă pe creastă, abia vizibil În defocalizarea ceței - și diagonalele care veneau de foarte departe și convergeau aici, cu plutonul de execuție și druzii căzuți la pământ, ca niște figuranți ori un peisaj

[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452

autorii cu preocupări În acest domeniu. Pentru a surprinde Într‑un mod cât mai practic și complet acest aspect, Michael Armstrong definește șase domenii independente de planificare a resurselor umane care, În succesiunea procesului, sunt prezentate astfel: a) previziunea cererii, definită ca fiind estimarea nevoilor viitoare prin luarea În considerație a planurilor funcționale și a celui de ansamblu al firmei, precum și a previziunilor privind nivelurile viitoare ale activității; b) previziunea ofertei, prin care se exprimă estimarea ofertei de personal, În funcție de considerarea

Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
normelor, regulilor și procedurilor privind modul de execuție a muncii (conținutul și desfășurarea activității); definirea standardelor specifice rezultatelor urmărite (produse, obiective, performanță); stabilirea numărului compartimentelor tehnice și al personalului aferent acestora; stabilirea numărului compartimentelor economice și al personalului necesar. Având definite aceste coordonate, determinarea necesarului de personal se poate realiza având ca unitate de măsură productivitatea muncii, care reprezintă expresia cheltuielilor de muncă vie și materializată, necesare pentru obținerea unor produse și servicii. Determinarea necesarului de personal pe baza productivității muncii

Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
succesiunii Probabilități bazate pe previziuni În flux 2. Procese Markov/stochastice Corelația cu schimbările proiectate 3. Modele de reînnoire 4. Analiza regresivă III. Metode operaționale Nevoile viitoare definite prin constrângeri 1. Programarea liniară Identificarea nevoilor viitoare pentru a atinge obiective definite 2. Programarea neliniară 3. Programarea dinamică 4. Programarea scop/obiectiv Egalarea personalului prin vacantările anticipate 5. Modele de alocare IV. Metode de simulare integrate Simularea activității totale legată cu planificarea firmei Cele mai folosite metode de previziune sunt cele bazate

Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
organizatorice În cadrul cărora acționează titularul unui post, În vederea realizării obiectivelor individuale ale postului. Poziția - este dată de totalitatea sarcinilor și responsabilităților repartizate unui angajat. Firma are În mod normal atâtea poziții câți angajați, cu excepția celor realizate prin cumul. Ocupația - este definită printr‑un grup de posturi care au un conținut identic sau apropiat (calități impuse, efort solicitat, responsabilități aferente), ce se regăsesc În mai multe firme (ex.: medici, ingineri, economiști etc.). Pentru a nu se confunda postul și poziția, deosebirea se

Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
profilul profesional, experiența, poziția În cadrul firmei etc. a celui care a realizat aprecierea descrierii. Centrul de Cercetare asupra Muncii, Înființat de Grupul Coordonator Tripartit pentru Probleme de Satisfacție În Muncă din Marea Britanie a ajuns la concluzia că un post bine definit este acela care deține cât mai multe dintre următoarele trăsături: folosește aptitudinile și abilitățile individului; asigură oportunitățile de Învățare și dezvoltare; implică un domeniu clar definit de responsabilități, posibilitatea exercitării autorității și elaborării deciziilor; asigură posibilitatea dezvoltării de relații sociale

Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
Prin această metodă se reduc elementele subiective. Clasificarea posturilor, numită și sistematizarea posturilor, face o diferențiere Între nivelurile de activitate prin folosirea unui număr mic de criterii generale În baza cărora se grupează posturile pe grade sau categorii de muncă definite anterior. Posturile de aceeași categorie vor fi Încadrate la același nivel de salarizare. Compararea factorilor este o metodă mai complexă, aplicarea ei constând În descompunerea fiecărui post În factori, cum ar fi: efortul mental, efortul fizic, Îndemânare, responsabilități, condiții de

Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
necesită pe parcursul unei luni. Precizați aceste activități dacă este posibil și adăugați dacă e necesar ore suplimentare. Cu cine se relaționează. Munca dumneavoastră cere contacte cu personalul altui departament, cu alte departamente, cu Întreprinderi sau agenții externe? Dacă este așa, definiți, vă rog, activitățile care cer aceste contacte. Control. Poziția dumneavoastră are responsabilități de control? ( ) Da. Nu. Dacă da, completați, vă rog, chestionarul complementar pentru Manageri și anexați‑l la acest chestionar. Dacă răspundeți de alte persoane, dar nu le controlați

Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192

Rise of the Monophysite Movement, Cambridge Univ. Press, Cambridge, 1972, pp. 29-30. 54. Idem, pp. 2-3. 55. Vezi Mircea Eliade și I. P. Couliano, Dictionnaire des religions, Plon, Paris, 1990, pp. 127-129*. 56. După cum vom vedea, istoria poate fi Într-adevăr definită ca „morfodinamică integrată a obiectelor ideale”. 57. Vezi James M. Robinson, „Very Goddess and Very Man: Jesus’ Better Self”, În Karen L. King (ed.), Images of the Feminine in Gnosticism, Fortress Press, Philadelphia, 1988, pp. 113-127. 58. Ed. ad Avitum

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
lumea de aici ar fi produsul unui al doilea principiu. În ciuda prezenței unui mit aparent bizar, premisele bogomilismului par a fi ortodoxe; consecințele de ordin antropologic și etic care derivă din ele au Însă puternice nuanțe dualiste. Mișcarea se cuvine definită drept pseudodualistă (vezi, În continuare, capitolul 8). Bogomilismul este menționat pentru prima dată În Bulgaria, În preajma anului 950; după 972 face obiectul unui ample refutații din partea unui preot pe nume Cosmas. Nu se știe nimic despre Întemeietorul ei, preotul Bogomil

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
care nu contenesc să insiste asupra faptului că lucrarea Diavolului s-a Înfăptuit cu Îngăduința lui Dumnezeu. Definiția acreditată a ereziei se potrivește de minune monarhienilor: eretic este cel care are o credință greșită, nu necredinciosul*83. Mai greu de definit sînt radicalii. Este evident că temelia credinței lor o formează origenismul 84. Însă, În privința eticii și a practicilor, atît radicalii cît și monarhienii derivă din bogomilism. Acest lucru arată că n-ar fi exclus ca intelectualii-asceți care au reînviat origenismul

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234

după zonele și spațiile geografice În care ea s-a manifestat. Dacă forma cea mai acută o reprezintă rezistența armată din munți, celelalte forme ale rezistenței se pot contextualiza Într-o ierarhie sau gradualitate descendentă. În cadrul acestei gradualități pot fi definite tipologii ale mișcării de rezistență ce sunt conturate atât după formele de manifestare, cât mai ales În funcție de implicările socioculturale În aceste mișcări. Într-un prim palier al tipologiei mișcării anticomuniste se pot plasa cele caracterizate de implicarea civică În acțiuni

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
epocă, drept „mijlocași” sau „chiaburi”. Aveau Între zece și 35 de hectare de pământ arabil (rareori mai mult), mașini agricole, animale, uneori cazane de țuică sau o moară. Criteriile după care erau Încadrabili În categoria chiaburilor nu erau Încă precis definite și generau ușor abuzuri. Abia În 1952 Secretariatul Comitetului Central al PRM a elaborat „Indiciile de bază pentru identificarea gospodăriilor chiaburești”22. A fi Încadrat „chiabur” era din capul locului echivalent cu a fi „exploatator”, „dușman de clasă”, „element dușmănos

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]