9,167 matches
-
să declanșeze depresia sunt reprezentate de pierderi (loss) cu valență socială. Într-adevăr, studiile de epidemiologie arată că apariția depresiei este asociată cu pierderi sociale. Trebuie menționat însă că nu toți cei care se confruntă cu astfel de evenimente dezvoltă depresie. În plus, studiile gemelare au reliefat faptul că eritabilitatea acesteia este de 0,37 (NIMH, 1999), indicator care crește dacă istoria familială cuprinde tulburări depresive severe și recurente. Analizând aceste date, este clar că nu se poate afirma că depresia
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
depresie. În plus, studiile gemelare au reliefat faptul că eritabilitatea acesteia este de 0,37 (NIMH, 1999), indicator care crește dacă istoria familială cuprinde tulburări depresive severe și recurente. Analizând aceste date, este clar că nu se poate afirma că depresia este o adaptare fixată la nivel de specie. c) Se dezvoltă fără efort conștient, în absența unei instruiri formale. Într-adevăr, depresia este un fenomen care apare automat, fără a depinde de intențiile subiectului. d) Este utilizată fără efort conștient
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
familială cuprinde tulburări depresive severe și recurente. Analizând aceste date, este clar că nu se poate afirma că depresia este o adaptare fixată la nivel de specie. c) Se dezvoltă fără efort conștient, în absența unei instruiri formale. Într-adevăr, depresia este un fenomen care apare automat, fără a depinde de intențiile subiectului. d) Este utilizată fără efort conștient și fără a conștientiza modul în care funcționează. Activarea structurilor cognitive se face automat, involuntar, adesea pacienții neconștientizând prezența și modul în
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
social standard la conținuturi specifice. Observăm din analiza efectuată că dintre cele cinci criterii (a-e) pentru ca ceva să fie considerat un design evolutiv, doar ultimele trei sunt satisfăcute (c-e). Primele două sunt satisfăcute parțial. Analiza generală sugerează că depresia nu este o adaptare fixată în specie. În acest condiții ea poate să fie: (1) o adaptare parțială; (2) un zgomot; și/sau (3) efectul factorilor sociali. Ținând cont de eritabilitatea ridicată, este clar că depresia nu este doar efectul
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Analiza generală sugerează că depresia nu este o adaptare fixată în specie. În acest condiții ea poate să fie: (1) o adaptare parțială; (2) un zgomot; și/sau (3) efectul factorilor sociali. Ținând cont de eritabilitatea ridicată, este clar că depresia nu este doar efectul unor factori sociali. Ea ar putea fi conceptualizată ca un zgomot prin prisma modelului stres - vulnerabilitate. Este ea o adaptare parțială? Această întrebare este una interesantă, care trebuie explorată în studii viitoare, în competiție cu modelul
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
trebuie explorată în studii viitoare, în competiție cu modelul stres - vulnerabilitate. Ea trebuie considerată serios din mai multe motive: 1) prevalența tulburării depresive este crescută și transculturală, ceea ce este mai greu de justificat prin simple mutații care ne predispun la depresie; 2) prevalența este mai mare în cazul femeilor decât la bărbați, ceea ce sugerează că tulburarea ar putea fi relaționată cu mecanisme reproductive. Asupra depresiei au fost avansate recent și alte teorii de inspirație evoluționistă. Astfel, s-a propus ideea deteriorării
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
crescută și transculturală, ceea ce este mai greu de justificat prin simple mutații care ne predispun la depresie; 2) prevalența este mai mare în cazul femeilor decât la bărbați, ceea ce sugerează că tulburarea ar putea fi relaționată cu mecanisme reproductive. Asupra depresiei au fost avansate recent și alte teorii de inspirație evoluționistă. Astfel, s-a propus ideea deteriorării unor structuri cognitive specifice; mai precis, în loc ca focalizarea să fie asupra depresiei ca întreg, se abordează din perspectivă evoluționistă diverse componente ale acesteia
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
sugerează că tulburarea ar putea fi relaționată cu mecanisme reproductive. Asupra depresiei au fost avansate recent și alte teorii de inspirație evoluționistă. Astfel, s-a propus ideea deteriorării unor structuri cognitive specifice; mai precis, în loc ca focalizarea să fie asupra depresiei ca întreg, se abordează din perspectivă evoluționistă diverse componente ale acesteia (de exemplu, starea de deprimare/low mood). Această deteriorare duce la activarea lor cronică și/sau la activarea lor în condiții inadecvate de mediu. Astfel, structurile cognitive implicate în
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
extracurriculare variate: sportive, culturale, sociale. Mai mult, cooperarea familiei cu echipa de intervenție poate transforma părintele Într-un bun “specialist”, care creează un mediu prielnic educației incluzive, generat de instaurarea unei relații pozitive părințicopii-copil deficient, eliminându-se reacțiile tipice ca depresia, furia, culpabilitatea, sentimentul de injustiție, anxietatea, autocompătimirea, respingerea copilului sau supraprotejarea sa, ceea ce impiedică formarea abilităților de autonomie ale copilului cu nevoi speciale, convingându-i pe părinți că În demersurile lor educative cu copilul deficient nu sunt singuri, sprijinindu-i
„SALVEZI DACĂ ŞTII SĂ ACȚIONEZI!”E DEVIZA UNEI ŞCOLI PENTRU TOȚI, ŞCOALĂ CARE E TOTODATĂ ŞI PENTRU FIECARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]
-
și apoi la don Terentio însemna să se simtă dezarmat și dus departe de acel loc cu o forță mai tare decât el. Mai multă vreme rămase morocănos și închis în sine, apoi, ca de fiecare dată când cădea în depresie, începu un soi de joc: proiecta în afara sa un alt Tommaso cu care stătea de vorbă, se contrazicea, se certa. "Convorbiri cu mortul", le numea, iar mortul nu era niciodată proiecția sa, ci sinele propriu țintuit și ferm în figura
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
notat prezența/absența manifestărilor motorii automate de însoțire ale durerii și atitudinea terapeutică utilizată tot pe un domeniu oscilând între: 1 - 5. Modificările psihice generate de durere au fost apreciate prin tulburările de somn și prezența anxietății, agitației și/sau depresiei: 1 normal psihic; 2 - bolnav este ușor agitat și necesită sedare; 3 ... anxios sau depresiv și are nevoie de tratament intermitent; 4 ... agitat/depresiv, care urmează pentru această stare un tratament continuu; 5 depresie gravă/anxietate maximă și are nevoie
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
și prezența anxietății, agitației și/sau depresiei: 1 normal psihic; 2 - bolnav este ușor agitat și necesită sedare; 3 ... anxios sau depresiv și are nevoie de tratament intermitent; 4 ... agitat/depresiv, care urmează pentru această stare un tratament continuu; 5 depresie gravă/anxietate maximă și are nevoie urgentă de tratament îndelungat, în doze mari. În conformitate cu exemplul anterior procedăm și în cazul modificărilor psihice și/sau în continuare pentru celelalte modificări pentavalente de mai jos sau oricare, ce le putem cuantifica astfel
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
și penibil, iar singura modalitate de înțelegere este cea propusă [Botez-Donțu, 2004] de teoria cunoașterii senzoriale/extrasenzoriale (analizatorul tactil este responsabil de astă dată cu > 80% din informația dureroasă - nespecifică). Durerea cronică are un impact important asupra calității vieții, iar depresia complică starea pacienților. Termeni, ca sindrom dureros cronic și comportament de boală anormal sunt utilizați pentru a caracteriza modificările comportamentale, care însoțesc durerea cronică (izolare socială, lipsă de interes, inapetență, tulburări de somn etc.) Anamneza și examenul general pe aparate
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
greșelilor. Perfecțiunea este standardul lor, iar atunci când greșelile și slăbiciunile celorlalți le împiedică atingerea perfecțiunii, acestea se simt disperate. Ele găsesc toate aspectele negative a tot ceea ce le înconjoară. Negativiștii subminează motivația, înăbușă evoluția și încurajează crearea unei stări de depresie, lipsită de speranță pentru cei din jur. Orice obstacol este perceput ca zădărnicind întregul demers și se retrag foarte ușor. Nu se recomandă: • terndința de a-i contrazice și de a le arăta că situația nu este atât de neagră
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
gânduri și propriile sentimente) și cea de liniștire, de defulare 15. Trebuie precizat faptul că autodezvăluirea poate produce (și) probleme (relaționale) dacă vorbitorul insistă pe caracterul negativ, deprimant al propriilor probleme. Prin contagiune afectivă, ea poate provoca ascultătorului anxietate, ostilitate, depresie, ceea ce înseamnă că interlocutorul poate respinge (după un sfert de oră) vorbitorul, iar în viitor avertizat va evita repetarea unei asemenea experiențe (neplăcută și ineficientă/slab eficientă în raport cu situația conflictuală existentă). Pentru realizarea ascultării active și reușita ei, A. Stoica-Constantin
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
-ne hiperempatici și hipersensibili, foarte receptivi la nenorocirea celorlalți. Dar dincolo de aceasta, atunci când ne apropiem de tristețile depresive, ceea ce ne pândește este retracția: mai întâi, un sentiment de neputință, apoi de indiferență, apoi de deznădejde" (p. 218). Tristețea nu înseamnă depresie. Ea nu este totuna cu aceasta, căci dacă tristețea este, în ceea ce o privește, o emoție normală, ce face parte din repertoriul emoțional al oricărei persoane sănătoase, depresia este, la rândul ei, o boală, o tulburare patologică (Lelord, André, 2003
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
neputință, apoi de indiferență, apoi de deznădejde" (p. 218). Tristețea nu înseamnă depresie. Ea nu este totuna cu aceasta, căci dacă tristețea este, în ceea ce o privește, o emoție normală, ce face parte din repertoriul emoțional al oricărei persoane sănătoase, depresia este, la rândul ei, o boală, o tulburare patologică (Lelord, André, 2003). Nu este însă mai puțin adevărat faptul că, pe termen lung, negarea tristeții riscă să ne cufunde în depresie (sau să ne îmbolnăvească) (Filliozat, 2006b). Dintr-un anumit
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
face parte din repertoriul emoțional al oricărei persoane sănătoase, depresia este, la rândul ei, o boală, o tulburare patologică (Lelord, André, 2003). Nu este însă mai puțin adevărat faptul că, pe termen lung, negarea tristeții riscă să ne cufunde în depresie (sau să ne îmbolnăvească) (Filliozat, 2006b). Dintr-un anumit punct de vedere, tristețea este o etapă a acesteia (a depresiei). Ea tristețea ne permite deopotrivă să acceptăm realitatea și să ne regăsim, să ne reconstituim propria identitate. Energia este orientată
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
André, 2003). Nu este însă mai puțin adevărat faptul că, pe termen lung, negarea tristeții riscă să ne cufunde în depresie (sau să ne îmbolnăvească) (Filliozat, 2006b). Dintr-un anumit punct de vedere, tristețea este o etapă a acesteia (a depresiei). Ea tristețea ne permite deopotrivă să acceptăm realitatea și să ne regăsim, să ne reconstituim propria identitate. Energia este orientată către interior. În schimb, în cazul depresiei, avem de-a face cu o tulburare profundă, pe care trebuie să o
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Dintr-un anumit punct de vedere, tristețea este o etapă a acesteia (a depresiei). Ea tristețea ne permite deopotrivă să acceptăm realitatea și să ne regăsim, să ne reconstituim propria identitate. Energia este orientată către interior. În schimb, în cazul depresiei, avem de-a face cu o tulburare profundă, pe care trebuie să o îngrijim repede și bine. Ea este ca un înec (André, 2009, p. 234). În urma cercetărilor sale, recunoscutul psihoterapeut francez a ajuns la concluzia potrivit căreia "cel mai
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ci de la stările sufletești legate de sentimentul de decădere, de înjosire și de neputință în fața situațiilor percepute ca fiind blocate și fără rezolvare" (pp. 222-223). Potrivit celebrului psihiatru, pe măsură ce planeta se occidentalizează "se bănuiește că ar exista o legătură între depresie și lumea "modernă": cu cât concurența este mai dură, cu atât mai slabă este solidaritatea; cu cât se pune mai mult accentul pe performanțele individuale, cu atât eșecurile personale sunt mai depresogene" (2009, p. 222). Desigur, toate acestea au un
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
simptome ce facilitează legătura cu ceilalți și consolarea, reparația socială); • după eșecuri, suntem mai degrabă victime ale rumirațiilor, ale oboselii, pesimismului și culpabilității (simptome care ne împing spre repunerea în discuție ca oameni și ca ființe utile/ valoroase) (André, 2009). Depresia este o tristețe de tip special: durabilă, tenace, intensă, însoțită de devalorizarea propriei persoane, asociată adesea cu alte emoții (neputință, nostalgie, rușine de sine, anxietate, descurajare etc.). Ea "ne poartă către gaura neagră a eșecului, a inutilității, a slăbiciunii. Ne
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
renunțăm la tot. Timpul și țelurile scriu Holmes și Holmes se opresc în loc, încremenesc" (2001, p. 66). Nefericirea ne copleșește. "Ne simțim rupți de lume, nedemni de iubire și incapabili de iubire", subliniază autorii (p. 67). Aflați în momente de depresie, suntem deprimați, abătuți, descurajați, într-o stare de apatie. Într-o atare stare sufletească ne pierdem orice motivație. Bateriile ni s-au descărcat. Ne simțim greoi, fără nicio dorință de a (mai) începe sau de a (mai) întreprinde ceva. Apatia
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
precizează R. Holmes și J. Holmes "zăgăzuiește fluxul normal al sentimentelor pentru a împiedica durerea, golul interior sau teama" (2001, p. 72). Căutând să surprindă cât mai multe nuanțe ale acestei dureroase stări sufletești, cei doi autori notează: "În miezul depresiei se află o pierdere: pierderea speranței, pierderea cuiva drag, pierderea sentimentelor bune față de noi înșine și față de lume, pierderea respectului de sine și a respectului celorlalți" (p. 67). Fără a fi propriu-zis o emoție, depresia are însă un puternic conținut
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
doi autori notează: "În miezul depresiei se află o pierdere: pierderea speranței, pierderea cuiva drag, pierderea sentimentelor bune față de noi înșine și față de lume, pierderea respectului de sine și a respectului celorlalți" (p. 67). Fără a fi propriu-zis o emoție, depresia are însă un puternic conținut emoțional. Ea este mai curând "o stare în care energia normală a vieții pare în mod ciudat secătuită. Ea poate merge potrivit lui F. Wilks (2003) de la un sentiment vag de tristețe până la sentimentul puternic de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]