6,256 matches
-
este același procedeu de construire a propoziției descriptive elementare: argumente non-ierarhizate la care se adaugă predicate calificative succesive (schema 7). Același procedeu guvernează și construirea portretului lui Phédon: Schema 8 PHÉDON Tema-titlu avea ASPECTE ochii tenul trupul (și) fața Propoziții descriptive PRq PRq PRq PRq în orbite vinețiu slab uscățivă De fapt, întregul text se bazează pe un procedeu simplu: aspectele întregului sînt luate drept teme pentru a se adăuga predicate ce opun în mod sistematic cele două personaje. Astfel, aceeași
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
este plin la față, pe cînd al celui de-al doilea este "uscățiv". Toate proprietățile celui dintîi sînt conotate euforic, în timp ce în cazul celui de-al doilea sînt disforice. Fiecare din aceste două portrete se încheie printr-o simplă propoziție descriptivă fixînd o proprietate care, în cea de-a doua secțiune, intitulată "Avuții", rezumă, în fapt, fiecare portret, stabilind astfel două macrostructuri semantice paralele: GITON (PHÉDON) Temă-titlu Temă-titlu El El PRq este PRq este bogat sărac Cu toate că, la bază, procedeul este
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
bogat sărac Cu toate că, la bază, procedeul este același ca și la S. Beckett, măsurăm distanța dintre aceste două descrieri din care rezultă paralela celor două portrete (formă retorică clasică) și o enumerare care, în ciuda gramaticalității morfo-sintactice locale, contestă atît secvențialitatea descriptivă, cît și reprezentarea și care nu propune în loc decît o matrice descriptivă instabilă. În manieră diferită, în dublul portret al Postului cel Mare (capitolele 30 și 31 din Cartea a patra), Rabelais enumeră părți din anatomia personajului adoptînd o procedură
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Beckett, măsurăm distanța dintre aceste două descrieri din care rezultă paralela celor două portrete (formă retorică clasică) și o enumerare care, în ciuda gramaticalității morfo-sintactice locale, contestă atît secvențialitatea descriptivă, cît și reprezentarea și care nu propune în loc decît o matrice descriptivă instabilă. În manieră diferită, în dublul portret al Postului cel Mare (capitolele 30 și 31 din Cartea a patra), Rabelais enumeră părți din anatomia personajului adoptînd o procedură de expansiune comparativă sistematică, monstruoasă cu siguranță, dar nu contradictorie. (31) Postul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de jos pînă sus)...... F. Rabelais, Gargantua și Pantagruel, pp. 430-432 Semanalăm, în trecere, că arta grotescă s-a servit din plin de astfel de portrete realizate prin expresii dificil de pronunțat (antifizie) și prin introducerea unei dezordini în logica descriptivă. Aici, părțile aparțin corpului omenesc, dar predicatele comparative, incompatibile cu așteptările cititorului, urmăresc să producă un efect de monstruozitate. Cu mult înainte de Rabelais și de autorii de scrieri științifico-fantastice care au realizat portretele (20) și (25), Ch. de Troyes descria
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Vom încerca să analizăm, în mod global, construcțiile propozițiilor de la punctele (27), (28), (29), (30), precum și (31), (32), (33). Se pare că, într-adevăr, extrema diversitate a descrierilor poate fi redusă la un număr mic de procedee elementare. B. Macro-operațiile descriptive Am vorbit anterior despre ancorare și atribuire, concepte responsabile direct cu formarea bazei structurii descriptive. O dată cu comparația și cu asimilarea, propunem (împreună cu D. Apothéloz) să vorbim despre asimilare. 1. Asimilarea D. Apothéloz are în vedere această operație care constă în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
precum și (31), (32), (33). Se pare că, într-adevăr, extrema diversitate a descrierilor poate fi redusă la un număr mic de procedee elementare. B. Macro-operațiile descriptive Am vorbit anterior despre ancorare și atribuire, concepte responsabile direct cu formarea bazei structurii descriptive. O dată cu comparația și cu asimilarea, propunem (împreună cu D. Apothéloz) să vorbim despre asimilare. 1. Asimilarea D. Apothéloz are în vedere această operație care constă în "a reuni fasciculele de aspecte ale două obiecte a priori străine unul de celălalt". El
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în fundul unei gropi, cu construcțiile-i scunde de cărămizi, înălțîndu-și coșul de uzină ca un corn amenințător, îi părea a fi hîda întruchipare a unei hulpave fiare, lăsată aici pe vine ca să înghită lumea. 2. Aspectualizarea Este vorba de operația descriptivă cea mai des întîlnită, manifestă în toate portretele citate mai sus, și prin intermediul căreia sînt introduse diferite aspecte ale obiectului. La modul foarte general și permițîndu-și cîteva libertăți în raport cu conceptul semiologic de aspectualizare, D. Apothélez o definește astfel: "Prin această
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
p. 8). În ce ne privește, limităm aspectuali-zarea la dezvoltarea părților (PART), pe de o parte, și a calităților-proprietăți (PROPR), pe de altă parte. Părți și proprietăți ale temei-titlu sau ale unui element selecționat prin tematizare. Aspectualizarea stă la baza descriptivului în expansiunea sa descompunerea obiectului minimală (simplu cuvînt sau micropropoziție), ca și maximală (secvență sau text). Exemplele de la (27) la (30), cît și schemele 5 și 8 corespund acestei proceduri descriptive prin aspectualizare. De asemenea, exemplul balzacian (23) corespunde descompunerii
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
unui element selecționat prin tematizare. Aspectualizarea stă la baza descriptivului în expansiunea sa descompunerea obiectului minimală (simplu cuvînt sau micropropoziție), ca și maximală (secvență sau text). Exemplele de la (27) la (30), cît și schemele 5 și 8 corespund acestei proceduri descriptive prin aspectualizare. De asemenea, exemplul balzacian (23) corespunde descompunerii obiectului descris în sub-teme (PĂRȚI) legate de tema-titlu ("dale", "ziduri", "tavan"). Fiecare sub-temă este dezvoltată apoi prin predicate calificative PRq ("dale mari și sparte", "pereți prăfuiți") sau funcționale PRf ("tavanul stătea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ziduri", "tavan"). Fiecare sub-temă este dezvoltată apoi prin predicate calificative PRq ("dale mari și sparte", "pereți prăfuiți") sau funcționale PRf ("tavanul stătea îndoit fără să se prăbușească") care le atribuie astfel proprietăți (PROPR). 3. Tematizarea Această operație este generatoarea expansiunii descriptive: "orice aspect este susceptibil [...] de a fi tematizat" (Apothéloz, 1983, p. 9), adică poate deveni o nouă temă (o sub-temă), o nouă clasă-obiect. În terminologia noastră, un aspect poate deveni o sub-temă-titlu într-o sub-clasă-obiect. Chiar termenul de "tematizare" pare
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de temă din perechea temă-remă și progresia tematică. Ancorarea și atribuirea sînt legate de hipertemă, tematizarea de teme ramificate (părți sau aspecte ale hipertemei) sau de teme apărute în sfera hipertemei (a temei-titlu). O tematizare corespunde nivelului 2 al structurii descriptive. Astfel, putem reveni la schemele 7 și 8 și să specificăm că o aspectualizare leagă tenul, fața, ochii de tema-titlu, și că expansiunea predicativă corespunde de fiecare dată unei adăugări de una sau două proprietăți la unitatea tematizată. Putem spune
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
conform izotopiei lui "a rîde": Schema 13 PANTALONII (sub-temă-titlu) pd (2) PROPR PRq PRq PRq vechi velur se hlizesc pd (3) SIT PR. loc la genunchi Avem astfel o idee asupra modului în care se stabilește ierarhia elementelor unei secvențe descriptive. Punct care trebuie teoretizat. C. Suprastructura descriptivă Trecerea operațiilor de limbaj postulate la ceea ce noi definim ca fiind suprastructura descrierii nu poate fi făcută decît simplificînd în continuare și plecînd de la macro-operații mai mult de natură lingvistică decît semiologică: aspectualizarea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
PANTALONII (sub-temă-titlu) pd (2) PROPR PRq PRq PRq vechi velur se hlizesc pd (3) SIT PR. loc la genunchi Avem astfel o idee asupra modului în care se stabilește ierarhia elementelor unei secvențe descriptive. Punct care trebuie teoretizat. C. Suprastructura descriptivă Trecerea operațiilor de limbaj postulate la ceea ce noi definim ca fiind suprastructura descrierii nu poate fi făcută decît simplificînd în continuare și plecînd de la macro-operații mai mult de natură lingvistică decît semiologică: aspectualizarea, pe de o parte, limitată, așa cum s-
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
limitată, așa cum s-a mai spus, la dezvoltarea proprietăților și părților; intrarea în relație, pe de altă parte, ce cuprinde asimilarea despre care am discutat și punerea în situație menționată doar în analiza de la (26). Aspectualizarea este în centrul procesului descriptiv; ea este legată de părțile întregului pe care le constituie obiectul discursului descriptiv (temă-titlu): în acest caz vom vorbi de macropropoziții descriptive PD. PART. Dacă după tematizare trebuie dezvoltată o parte dintr-o parte sau dintr-un aspect oarecare cu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
relație, pe de altă parte, ce cuprinde asimilarea despre care am discutat și punerea în situație menționată doar în analiza de la (26). Aspectualizarea este în centrul procesului descriptiv; ea este legată de părțile întregului pe care le constituie obiectul discursului descriptiv (temă-titlu): în acest caz vom vorbi de macropropoziții descriptive PD. PART. Dacă după tematizare trebuie dezvoltată o parte dintr-o parte sau dintr-un aspect oarecare cu alte cuvinte, dacă unitatea ce apare nu este direct (ierarhic) legată de tema-titlu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
care am discutat și punerea în situație menționată doar în analiza de la (26). Aspectualizarea este în centrul procesului descriptiv; ea este legată de părțile întregului pe care le constituie obiectul discursului descriptiv (temă-titlu): în acest caz vom vorbi de macropropoziții descriptive PD. PART. Dacă după tematizare trebuie dezvoltată o parte dintr-o parte sau dintr-un aspect oarecare cu alte cuvinte, dacă unitatea ce apare nu este direct (ierarhic) legată de tema-titlu -, vom vorbi de micro-propoziție descriptivă: PD. PART. Acest prim
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
vom vorbi de macropropoziții descriptive PD. PART. Dacă după tematizare trebuie dezvoltată o parte dintr-o parte sau dintr-un aspect oarecare cu alte cuvinte, dacă unitatea ce apare nu este direct (ierarhic) legată de tema-titlu -, vom vorbi de micro-propoziție descriptivă: PD. PART. Acest prim gen de propoziție descriptivă trebuie considerat ca fiind sinecdotic prin excelență: ea implică enumerarea (caz limită al descrierii) a n părți-elemente ale temei-titlu sau a sub-componentelor, elemente de unități tematizate. Aspectualizarea declanșează, de asemenea, PROPRIETĂȚILE sau
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
după tematizare trebuie dezvoltată o parte dintr-o parte sau dintr-un aspect oarecare cu alte cuvinte, dacă unitatea ce apare nu este direct (ierarhic) legată de tema-titlu -, vom vorbi de micro-propoziție descriptivă: PD. PART. Acest prim gen de propoziție descriptivă trebuie considerat ca fiind sinecdotic prin excelență: ea implică enumerarea (caz limită al descrierii) a n părți-elemente ale temei-titlu sau a sub-componentelor, elemente de unități tematizate. Aspectualizarea declanșează, de asemenea, PROPRIETĂȚILE sau CALITĂȚILE (culoare, dimensiune, talie, formă, număr etc.). Se
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
2, 3, 4 sau mai mult (pd SIT): ca în exemplele detaliate din schemele 11, 12, 13. Dispunem de acum de un model teoretic destul de sintetic pentru a fi ușor de manipulat (atît pentru producție, cît și pentru înțelegere). Expansiunea descriptivă se bazează pe tematizare, responsabilă de dezvoltarea "în profunzime" a micro-propozițiilor descriptive. Acest proces este facultativ și, în princi-piu cel puțin, infinit; el poate fi rezumat în următoarea schemă generală: etc. Înainte de a comenta această schemă, trebuie să subliniem caracterul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
din schemele 11, 12, 13. Dispunem de acum de un model teoretic destul de sintetic pentru a fi ușor de manipulat (atît pentru producție, cît și pentru înțelegere). Expansiunea descriptivă se bazează pe tematizare, responsabilă de dezvoltarea "în profunzime" a micro-propozițiilor descriptive. Acest proces este facultativ și, în princi-piu cel puțin, infinit; el poate fi rezumat în următoarea schemă generală: etc. Înainte de a comenta această schemă, trebuie să subliniem caracterul deschis (teoretic infinit, dar limitat pragmatic) al expansiunii sale: etc.-urile notate
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
propoziției, așa cum s-a văzut mai sus). În final, mai notăm că trăsăturile notate cu linie întreruptă subliniază caracterul facultativ și, în plus, sînt cumulabile cu alte proceduri, de SIT și de ASM (punerea în situație și asimilarea). O macro-propoziție descriptivă (Pd) corespunde unei relații directe cu tema-titlu, luată ca un individ-argument al macro-propoziției. O dată proprietatea individului selectată, expansiunea sa predicativă poate fi legată de: proprietăți-calități (Pd. PROPR); părți (relație sinecdotică cu întregul: Pd. PART); o punere în situație (Pd. SIT
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de părțile corpului său. SIT Tp este locul curent al dezvoltării de micropropoziții narative (fără inserția obligatorie a unei secvențe propriu-zise). Pd. ASM poate fi de tip comparativ (Comp.), fie de tip metaforic (Meta.), fie de tip reformulare (Ref.). Micropropozițiile descriptive (pd) corespund unor niveluri ierarhice de profunzime 2, 3, 4 etc. Individul-argument al propoziției a fost deci prealabil tematizat, adică luat drept sub-temă pentru o expansiune predicativă de tip pd. PROPR și/sau pd. PART și/sau pd. ASM. Studiul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
etc. Individul-argument al propoziției a fost deci prealabil tematizat, adică luat drept sub-temă pentru o expansiune predicativă de tip pd. PROPR și/sau pd. PART și/sau pd. ASM. Studiul mai multor exemple va ilustra toate aceste cazuri. Construcția propozițiilor descriptive (lăsînd la o parte propozițiile și mărcile evaluative de asumare) se explică perfect cu ajutorul acestei scheme generale: ancorarea dă individul-argument pentru predicatele obținute prin aspectualizare (Pd. PROPR și Pd. PART) sau prin intrarea în relație (pd. SIT și pd. ASM
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
PROPR și Pd. PART) sau prin intrarea în relație (pd. SIT și pd. ASM); tematizarea fixează individul-argument pentru un predicat obținut prin aspectualizare (pd. PROPR sau pd. PART) sau prin intrare în relație (pd. SIT sau pd. ASM). D. Secvențe descriptive non-literare 1. Exemplul jurnalistic: portretul unei cîntărețe Pentru a arăta această funcționare ierarhică, să analizăm acest prim exemplu: (37) În anii '68, erau deschise toate ferestrele din universități. În Rio, dar și în alte locuri, amfiteatrele se umpleau de un
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]