4,214 matches
-
Apoi, aruncîndu-și țigara pe geam, se îndreptă spre arhitect cu o ardentă deciziune. - Ioanide, spuse ea, am făcut mari vise în privința ta, amvăzut fel de fel de oameni, tu ești bărbatul care îmi convine, pierderea ta va fi o mare dezamăgire pentru mine. Probabil că nu voi muri, nu mai sunt bolnavă, cum credeți voi, tata și cu tine. Lucrul e mult mai simplu: îmi placi. Vrând să dea accidentului o întorsătură amabilă, Ioanide făcu o plecăciune ceremonioasă. Dar n-avu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lucru inedit pentrumine. Totdeauna am avut impresia că bandiții sunt fascinați de femeile de lume. Nu sunt frumoasă? . - Un altul în locul meu ar spune că ești superbă. . - De ce un altul? . - Fiindcă pe mine femeia nu mă interesează. . - Ai avut poate dezamăgiri, ai fost trădat. . - Nu! . - Ceea ce spui e absurd. Poate n-ai găsit femeia visatăde tine. . - Nicidecum. Am găsit de atâtea ori femei care-miplăceau și care nu mi-ar fi rezistat. Tu însuți îmi placi mai mult decât altele; . - În fine
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Îți dau toată dreptatea că ții la copiii dumitale - bunisau răi, nu importă. Regret că împrejurările m-au împiedicat să am copii. Progenitura noastră e calea materială prin care ni se propagă spiritul, și dacă uneori, în primă generație, avem dezamăgiri, a doua generație vine cu o reabilitare. Oamenii sterili se agită prea mult spre a-și supraviețui, avizează la mijloace desperate, cum ar fi notorietatea. Sângele este totuși cel mai sigur mijloc de a rezista neantului. Sunt familii care n-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
aceeași stimă caîntotdeauna. . - Stimă, stimă, ce înseamnă asta? Îmi mai acordă lumeaun rol în viitor, sau mă consideră un om sfîrșit? . - Natural, căuta Smărăndache să sofisticheze inteligent,sub impresia momentului, toate personalitățile trec printr-o eclipsă. După aceea va veni dezamăgirea și toți se vor întoarce spre figurile familiare. . - E o ipoteză amabilă a dumitale, zicea Pomponescu cuglasul pompos cu care distribuia laude când era tare; înțeleg din ea adevărul crud că sunt o figură a trecutului. . - N-am vrut să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
competență ele aduc vitalitate, deschidere, eficiență, sentimentul forței, ușurare, camaraderie, sentimentul dezvoltării, senzația succesului, lărgirea și aprofundarea relațiilor, somn fără griji (și câte și mai câte), totuși acestea relațiile conflictuale generează (în grade diferite): îngrijorare, amânare, mânie înăbușită, neputință, frustrare, dezamăgire, confuzie, scăderea productivității, apatie, resentiment, presiune sangvină, stres, oboseală, singurătate, agravarea bolii etc. (Cornelius, Faire, 1996). Pe scurt, în mod obișnuit și onest, ele pot fi acceptate și, cu atât mai puțin, cultivate în viața și în relațiile noastre. Întrucât
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
crea condițiile satisfacției de a fi exprimat disprețul, ura, furia, spaima, teama, nesiguranța. Toate se descarcă și individul se poate calma, poate vedea/percepe și simți altfel relația. • indicator al conflictului: avem emoții de teamă, de amărăciune, de tristețe, de dezamăgire, de gelozie, de înșelăciune, de descumpănire. Pe parcursul relației conflictuale putem: • să ne exprimăm liber dispozițiile, emoțiile și sentimentele (negative), având ca efect (în principiu) detensionarea, descărcarea (părții care o face), dar uneori cu riscul de a încorda relația (pe o
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
acestui stres are repercusiuni asupra sănătății și capacității sale de a se menține la nivelul avut în momentul intrării în competiție", precizează E. Popova (2006, p. 59). În multe situații, dorințele și aspirațiile nesatisfăcute provoacă "un uragan de emoții puternice (dezamăgire, descurajare n.n. G.A.)" (idem, p. 65)20. O emoție puternică remanentă, amărăciunea înfrângerii într-o anumită perioadă a vieții, față de anumite persoane, devine de regulă un obstacol pentru viitoare confruntări și victorii posibile. Efectul emoțional al înfrîngerii poate afecta
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
una dintre ele) sau la persoane diferite aflate în fața aceluiași tip de situație. Pe parcursul vieții lor, oamenii intră în situații complexe, ei joacă jocuri foarte complicate ale încrederii și ale trădării, ale câștigului și ale pierderii, ale speranței și ale dezamăgirii, ale prudenței și ale curajului/riscului. O asemenea situație este aceea pe care specialiștii au numit-o dilema prizonierului 25 (pentru implicațiile și pentru efectele ei macrosociale a se vedea și interesantele analize sociologice ale lui Raymon Boudon, 1998). Jocul
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ar fi incompletă, superficială, irelevantă, dacă n-am intra pe cât putem noi mai profund și în acest orizont al existenței umane, sociale. Avem de-a face cu energii, intersecții, confruntări, deschideri sau închideri, cu lansări sau retrageri, cu entuziasme sau dezamăgiri. În era hipertehnologizării și a hiperconsumului, a hiperindividualismului și a hiperconcurențialității, preocupările legate de organizare, de funcționare instituțional-organizațională, de putere sau de extindere a ei sunt (încă) prioritare în raport cu grija față de calitatea relațiilor interumane (D'Ansembourg, 2006). În mod foarte
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mentală, emoțională, trupească și de a ne deschide mintea și inima către ceea ce ne așteaptă mai departe, ca destin comun. În aceste circumstanțe, a fi iertător nu înseamnă: • să renunțăm la comunicarea civilizată a sentimentului de mânie, de tulburare, de dezamăgire; • să permitem altora să persiste într-un comportament lipsit de respect; • să ne prefacem că totul este în regulă, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat; • să dăm de înțeles că greșelile trecute sunt nesemnificative și că acum totul este
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
De obicei, prietenoși, cumsecade și plini de bune intenții, geloșii își îngustează viața, preocupările, pierd din claritatea și din coerența gândurilor, a atitudinilor, a reacțiilor, iar "acest suiș și coborâș al curbelor sentimentelor lor îi împing într-o profundă amărăciune, dezamăgire, nefericire și disperare" (idem). În gelozie, se amestecă, stând să explodeze: • strigătul de ajutor care cere apropiere, căldură, încredere; • dorința de a fi mai important decât celălalt; • groaza de a vedea prăbușindu-se o ordine considerată până atunci trainică (idem
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a-i face rău cuiva, de a-i distruge fericirea sau ceva ce îi este drag (Goleman, 2005). Fără a fi exprimată neapărat sub forma unei izbucniri da mânie, ura declanșează ostilitatea individului. Acest sentiment poate varia "de la frustrare și dezamăgire până la o aversiune și un dezgust febril și intolerabil" (Wilks, 2003, p. 201). Ura ne face să ne simțim în același timp și bine și rău. Bine, pentru că ne dă putere asupra celor care ne-au rănit; rău, pentru că suntem
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
București, Editura Aramis. Wilks, F. (2003), Transformarea sentimentelor, București, Editura Curtea Veche. Wood, R., Tolley, H. (2003), Inteligența emoțională prin teste, București, Editura Meteor Press. Wosińska, W. (2005), Psihologia vieții sociale, București, Editura Renaissance. Wright, N.D. (2003), Relațiile, satisfacție și dezamăgire, Timișoara, Editura Noua Speranță. Zamfir, E. (1982), Cultura relațiilor interpersonale, București, Editura Politică. Abstract Whether because we can always learn new things about them, either because there will always be processes / events / new dimensions (which have not been hitherto studied
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să transforme lumea în conformitate cu imaginea pe care și-o face despre ea" (p. 378). Cel de-al treilea postulat, cel referitor la destinul favorabil, îl pune pe individ la adăpost de evenimentele și de relațiile negative (accidente, boli, nenorociri, încurcături, dezamăgiri etc.). Al patrulea postulat fundamental, cel referitor la imaginea pozitivă ușor exagerată a individului despre sine, reduce precaritatea de care este și el conștient, făcându-l să se considere mai puternic și mai sigur pe sine în privința capacităților sale de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mesajul și a ne atrage audiența; • capacitatea de a ne asuma riscuri mai mari; • legarea unor prietenii, dorite și necesare, deoarece ne putem gestiona teama ce însoțește adesea primul contact sau sentimentul de vinovăție pentru anumite dificultăți, nesincronizări, ratări sau dezamăgiri ale așteptărilor; • capacitatea de a iubi și de a avea grijă mai liber de cineva; • vom deveni un părinte mai bun, întrucât vom putea fi mai consecvenți și mai stabili în acordarea iubirii noastre, mai apți de a ne controla
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
excelență se transformă inexorabil într-o societate a depresiei" (pp. 156-157). Avem sentimentul că ne găsim mereu la capătul puterilor, la limita resurselor noastre energetice, mentale, psihice. Desigur că și invidia capătă proporții devastatoare, greu suportabile. Împreună cu depresia și cu dezamăgirea de sine, ea elimină orice aromă și orice savoare a vieții (libere, împlinitoare prin ea însăși); ele ruinează orice încercare de a ne exprima pur și simplu pe noi înșine. Prin urmare, este nevoie de o altă filosofie a vieții
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
oscilației/fluctuației/instabilității încrederii în sine (fie a unei părți a relației, fie a ambelor părți), a balansului dintre succese și insuccese. Această dificilă situație creează (frecvente) stări de supraautoevaluare sau de subautoevaluare, de admirație (voluptoasă) de sine sau de dezamăgire (fatalistă) de sine. Acest tip de relații concurențiale sunt derutante, ele fiind deopotrivă dorite și respinse, căutate și evitate. c. Relații concurențiale existente pe fondul încrederii în sine a unei părți sau a ambelor părți (a încrederii în eficiența, productivitatea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ori copiii obțin gratificații orale prin adicția laptelui sau consumul dulciurilor (care nu trebuie mestecate), iar aceste comportamente au fost numite mecanisme defensive menite a preîntâmpina apariția unei depresii sau ameliorarea uneia deja existente. Atunci când melancolicul experimentează devreme și retrăiește dezamăgiri în iubire, înainte de a-și rezolva complexul oedipian (exprimat în dorințe incestuoase față de părintele de sex opus), autorul remarcă formarea unei relații între libido și tendințele ostile și distructive, relație copleșitoare pentru individ, care va determina ca dezamăgirile ulterioare să
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și retrăiește dezamăgiri în iubire, înainte de a-și rezolva complexul oedipian (exprimat în dorințe incestuoase față de părintele de sex opus), autorul remarcă formarea unei relații între libido și tendințele ostile și distructive, relație copleșitoare pentru individ, care va determina ca dezamăgirile ulterioare să fie urmate de ură și autoacuzare, distrugându-se sentimentele pozitive de dragoste, iubire ceea ce face ca melancolia sau depresia să fie pe cale de a se instala. Neopsihanalista Melanie Klein (apud Hoeksema, S.N., 1998)168 a scos de sub imperiul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
emoțională caracteristică fiecărei tulburări este determinată de conținutul specific al gândirii aberante. Se consideră că în depresie conținutul gândirii este: ceva de valoare a fost pierdut. Pierderea poate să se refere la obiecte tangibile sau intangibile, nesatisfacerea unor expectanțe și dezamăgiri, de asemenea, încorporează tematica unei pierderi și declanșează supărarea. Deci, conținutul ideativ al persoanelor depresive se axează pe o pierdere semnificativă. Individul percepe că a pierdut ceva considerat de el esențial pentru fericirea sau bunăstarea sa; el anticipă rezultate negative
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
materne, pierderea unui părinte (chiar dacă decesul a avut loc cu mulți ani în urmă), divorțul sau separarea părinților, dar și relațiile cu aceștia. La vârsta adultă, indivizii suferă o criză existențialistă, în momentul în care s-au acumulat frustrările și dezamăgirile vieții, ei fiind foarte conștienți de oportunitățile pe care le-au ratat; acceptarea limitelor și a realității este dureroasă ducând la depresie. Sunt întâmpinate dificultăți în diagnosticarea cu depresie a persoanelor adulte, datorită faptului că s-a constatat că multe
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
personală, sau crede că a eșuat în a atinge un scop considerat important. Apoi, el se așteaptă ca rezultatul oricărei activități întreprinse de el să fie negativ. Senzația unei pierderi ireversibile și expectanțele negative duc la emoțiile tipice: supărare, deznădejdea, dezamăgire și apatie. Astfel, el nu este motivat să-și stabilească obiective și evită să se angajeze în activități "constructive". Mai mult, el se așteaptă ca întregul său viitor să fie deficitar în ceea ce privește satisfacțiile și realizările. Deci, el se percepe ca
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
solemnă a unei depășiri ce ar urma să se producă ajunge să împiedice realizarea ei. Ratatul rămâne sub limita lui, pentru că ceilalți așteaptă ca el s-o depășească. "Ceilalți", cu așteptarea lor, devin cauza ratării și teroarea ratatului. Prins între dezamăgirea celorlalți și insatisfacția proprie, lotul lui devine mila, indiferența sau uitarea. Și totuși ratatul se poate salva. Când ajunge să spună: nu voi face nimic din ce am promis și din ce se așteaptă de la mine să fac, el transformă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
se înțeleagă că nu a tipărit-o pentru a pedepsi publicul că, după prima parte a lucrării, se arătase necopt și nereceptiv. Dar dacă două treimi din această Gesamtausgabe cuprind prelegerile ținute de-a lungul unei vieți de profesorat, atunci dezamăgirea e mare. În volumul acesta, de pildă, Heidegger se întreabă pe zeci de pagini dacă logica este a lucrurilor sau a gândului, fără să se sfiască de banalitatea problemei și fără să se sfiască de a propune în final, în locul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Friedgard vine la întîlnirea cu Cioran programată să cunoască nu un om, ci un fabricant de aforisme, în vreme ce Cioran vede în ea ceea ce Friedgard și era înainte de a se fi automutilat cultural: o tânără femeie frumoasă. Fiecare cunoaște propria lui dezamăgire: Friedgard descoperă un personaj șarmant care îi vorbește despre chiriile din Paris, iar Cioran va descoperi în pat capra metafizică. În altă parte, dna Thoma spune că "în relația pe care a avut-o cu mine", Cioran a vrut "să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]