4,618 matches
-
familiare nu numai istoria cu întregul cortegiu de domenii auxiliare, ci și literatura, filosofia, arta, sociologia, David Prodan a adus prin intermediul cărții sale o dovadă cât se poate de grăitoare de cum se studiază toate fațetele unei probleme istorice, cum se dezlegă și cum se interpretează corect documentele, de la cele mai revelatoare până la cele mai mărunte. David Prodan reconstruiește din acte, corespondențe, memorii, știri disparate societatea de acum două, trei sau patru sute de ani, cu tot ceea ce are ea mai caracteristic. Face
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
se sinchisi”. ⎯ Sens care implică ideea de voință: „a concedia”, „a da drumul cuiva”; „a lansa” (lancea, de pildă). ⎯ Aplicat la termeni precum „greșeală”, „acuzație”, „condamnare”, verbul aphiemi Îmbracă de la sine un sens apropiat de cel de „a ierta”: „a dezlega”, „a disculpa”, „a achita pe cineva”. În Noul Testament, verbul nu are doar sensul de „a ierta”, ci și de „a lăsa”. De pildă, Matei (25,44) spune, despre Isus, În episodul Ghetsimani, că „i-a lăsat (baltă)” pe apostolii care
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
lui Novațian: numai creștinii apostați, cei care s-au lepădat de Isus În timpul persecuțiilor, au păcătuit Împotriva Sfântului Duh. Ieronim dă un răspuns grăbit și destul de Încâlcit, contradictoriu, dat fiind că, pentru el, păcatul Împotriva Duhului Sfânt nu poate fi dezlegat de păcatul Împotriva Tatălui și Fiului. Singurul contraargument care stă În picioare este următorul: lapsi-i din timpul persecuțiilor n-au afirmat că Isus a săvârșit miracole prin puterea lui Beelzebub, ci au negat, ca Petru, că ei ar fi creștini
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
de salut, „har și pace” (charis, eirene), afirmând că acestea sunt două denumiri ale Sfântului Duh, neinvocat explicit de apostol: „Păcătuiește Împotriva Duhului Sfânt cel care, disperând sau bătându-și joc sau disprețuind cuvântul (praedicationem) harului (gratia), prin care se dezleagă păcatele, și al păcii, prin care ne Împăcăm cu Dumnezeu, refuză să se pocăiască de păcatele sale și decide să persiste (perdurandum esse) În dulceața (suavitas) aceea necredincioasă și mortală și rămâne până la capăt”. Apoi, rafinatul episcop se Înhamă la
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
forma rememorării unor evenimente trăite sau visate. Spațiu interior, „vizuina luminată” semnifică ultima realitate a ființei. Aici se produce sinteza dintre real și imaginar. Tensiunile declanșate de incongruențele eu - lume se atenuează, înlocuite fiind cu o stare de halucinație lucidă. Dezlegat de obișnuințe, privitorul are revelația inconsistenței timpului și atotputerniciei morții, a haosului existențial și trăiește cu acuitate sentimentul desubstanțializării vieții, al excluderii, al goanei spre neființă, urmărind imaginile tulburătoare din filmul derulat pe ecranul interior. Întâmplările reale deconcertează prin caracterul
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
care este condus. Un alt dublet cu o mare semnificație este reprezentat de Faust și Mefistofel, pe care, Într-o anumită privință, Îl putem apropia de dubletul Oedip și Sfinxul. Faust este spiritul clar, luminos, rațional, cel care caută să dezlege misterul, pe când Mefistofel este spiritul tenebros, irațional, al Inconștientului pulsional. În aceeași serie se Înscrie și dubletul Don Quijote și Sancho Panza, În care vedem diferențierea și complementaritatea dintre spiritul aventurier, expansiv, imaginar și spiritul practic, imediat, limitat strict la realitate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
rămână cineva în pagubă. Banii de băutură și-i scotea vânzând grăunțe. Când rămânea singur în moară, Costandin începea să fluiere, împărțind vesel prin saci boabele în așa fel încât, încurcat, de ce mai multe ori bunicul renunța să-i mai dezlege șiretlicurile. Știa doar că, dacă fluieră, Costandin fură. Prins asupra faptului, olteanul se descurca isteț : „Păi le vândui că fură rele !”... Atunci bunicul îi trăgea îndesat o naștere și un luceafăr, dar își păstra credinciosul care se dovedea de neprețuit
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Băiatul vorbi gros : - De-a lui Dumitru Ciursă. - Ia trage o fugă până la Costan și adă două căldări. Să-ți deie și-un țol, că-i piere vita copchilului istuia. Băiatul lui Dumitru Ciursă se supuse. între timp bătrânul își dezlegă cureaua. Făcând căluș, băgă un capăt gros de băț în botul vitei care se împotrivea : din bot duhni o putoare acră. Baba făcuse un șumuiog de paie începând a împinge către coadă boftul vacii. - Treac-o tare, îndemnă Hortolomei. Vita se
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
care-l deșartă într-un tăbultoc cusut din ștergare care put acrit. De astă toamnă s-au pus difuzoare în sat și toată lumea află o mulțime de vești. După o dușcă de rachiu din sfeclă, lui Mazarache i se dezleagă limba. - A spus la radiosu cela de sarsalit, anunță el. - Satelic, corectează Belioaie. Câte spun ei ți se face părul măciucă. Cică vrau s-ajungă la Dumnezeu, să vadă unde șade el cu raiul. Că pe pământ le- au isprăvit
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
mirat ș-a pus rămășag cu mine că ia cânele de lanț și cu el de lanț ocolește târla de trei ori. Nu credeam așa minune și, în prostie, m-am prins rămășag. Și numai ce văd, măi oamenilor, cum dezleagă flăcăul cânele și se învârte de trei ori în jurul târlei. Iar cânele parcă era fărmăcat, n-a zis mâlc, ba încă scheuna când a plecat flăcăul. - Ptiu ! Cruce de aur ! Se vede c-avea daravelă cu Nichipercea. La noi în
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
inclusiv pe nea Vasile. Un alt vecin a cerut-o pe Lucy, neavând câine, dar degeaba a fost dusă două seri la rând, dimineața ea era înapoi la poarta primului stăpân. Între timp s-a înrăit de tot, s-a dezlegat și a atacat cotețul de găini, atât a scurmat pământul și a forțat ușa, până a ajuns la bietele păsări. Erau unsprezece găini outoare, pe toate le-a spintecat pe rând. - Atâtea găini a vrut să mănânce?! - Nu, nu putea
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
joacă cu ele de mama focului. Simpatică din cale afară, îi face pe toți să râdă. Scena cu șireturile, bineînțeles, că se repetă și la plecare, când musafirii încearcă să-și lege șireturile iar July, responsabilă cu șireturile, urgent le dezleagă și asta, la infinit, până musafirii nu mai știu de râs. Luminosul Mitică tot timpul era fericit, ori de câte ori mergea cu părinții la țară. Acolo se bucura de o mai mare libertate, dar și de atenția specială a bunicii, care îl
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
stâncilor, cu înfrigurare urmăreau scena plină de cruzime. Erau hotărâți să-i elibereze pe pitici, care urmăreau scopuri importante ca și ei, au venit să cerceteze adâncul mării, să cunoască vietățile maritime ca să prezinte lumea acvatică tuturor oamenilor interesați. Îi dezlegară rapid și îi ascunseră în buzunarele costumului de scafandru, apoi din nou se întoarseră în spatele stâncilor de alge ca să întreprindă pregătirile necesare pentru întâmpinarea Reginei. În zorii zilei vocea Reginei șuiera de la distanță, prevestitoare de rele, iar Tuburile muzicale vibrau
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
soției. Mama reia explicațiile, insistă, încurajează pe fetiță pe un ton domol, liniștit, dar fetița plânge în continuare, nu violent, dar plânge. Stau în geam cu părere de rău că nu-i pot desluși cuvintele micuței și așa nu pot dezlega nici enigma supărării ei. Mama îi mai explică odată și încă odată, apoi se enervează și ea și începe să țipe la copilă: ori te dai cu bicicleta, ori mergem în casă! Fetița alege o altă variantă, dar nu e
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
că aici pe trotuarul acesta umblă o vrăjitoare, uite așa și face câțiva pași sacadați, cu gesturi înspăimântătoare... și savurează pe loc efectul inhibant al propriei intervenții... fetița tace, nu mai îndrăznește să plângă... și doamna “vrăjitoare” crede că a dezlegat enigma și a dat cea mai promptă și eficientă rezolvare... Doamna pleacă, dar revine pe scenă tăticul curios să vadă noile evenimente. Între timp apare o altă fetiță cu vreun an mai mare decât cea despre care povestim și îl
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
noștri prezența printre noi a comisarului Maigret, care se află la Vichy nu În interes profesional, ci pentru a profita, ca multe alte personaje ilustre Înaintea lui, de calitățile curative ale apelor noastre. Totuși, va rezista comisarul dorinței de a dezlega misterul crimei din strada Bourbonnais? Se pare că a fost recunoscut În preajma casei unde a avut loc asasinatul și chiar a luat legătura cu simpaticul comisar Lecoeur, șeful Poliției Judiciare din Clermont-Ferrand, care conduce ancheta. Va Învinge cura sau... Aruncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
învăța la rândul tău pe altele. — Abia după aceea vei fi eliberată din slujba ta sacră, încheie Pontifex Maximus. Vestala Mamă suspină cu obidă. Cel devreme, la 36 de ani ți se va da dreptul, micuțo, și puterea să te dezlegi de jurământul pe care l ai făcut azi. Cătrănită, mișcă în neștire din cap în dreapta și-n stânga. Pu ține sunt vestalele care se folosesc de o atare îngăduință. Este o mulțumire prea tardivă pentru timpul petrecut în slujba zeiței
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pe care un stăpân îi poate elibera testamentar. Cu cât are mai mulți, cu atât are dreptul la mai puțini. Fracția se micșorează invers proporțional. Celor cu mai puțin de trei sclavi nu li se aplică. Dacă ai zece, poți dezlega până la jumătate. Sunt vizați mari proprietari. Reduși la cel mult o cin cime. Iar bătrânul, deși sărac la început, se pusese pe câștig. A jupuit, în buna tradiție a aristocrației romane, provin ciile pe care le-a guvernat. Libo râgâie
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
proptește picioarele rășchirate în fața germanului: — Ce ai, măi omule, cu mine? Vittelius îi șoptește precipitat: — Din momentul ăsta... Spre stupoarea lui Rufus, îl podidește plânsul. Înghite de câ teva ori în sec și reia cu vocea sugrumată de emoție: — Te dezleg de jurământul pe care mi l-ai făcut... Evreul încremenește, impresionat nu de vorbe, ci de aerul grav al procuratorului. Își trece încet limba peste buzele uscate. Instinctul nu l-a înșelat. I se pregătește ceva foarte grav. Încearcă să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mod simbolic viața unei necuvântătoare în locul celei umane. Se încruntă. Totuși nu înțelege recomandarea pontifilor de a i se oferi lui Mars pater o jertfă triplă. Ce legătură poate avea zeul războiului cu boul, porcul și oaia? Renunță să mai dezlege această ghicitoare în câlcită și devine atent la flamini, care tocmai cercetează cu atenție coada tăureanului. Se ridică și el curios pe vârfuri să vadă dacă e crescută pe deplin. Constată cu o strângere de inimă că nu prea. Bine
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
rugăciune, ci un blestem asupra celor care îi răniseră mândria. Padre, îl strigă o voce în întuneric. Misionarul deschise ochii. În pragul colibei sale se ivi o umbră. Hainele zdrențuite ale acestuia îi erau cunoscute. Era omul pe care îl dezlegase de păcat în adăpostul dintre lemne în ziua aceea la prânz. Îl privea stăruitor, la fel de trist ca și atunci. Intră! Misionarul se ridică scuturându-și de pe genunchi cenușa scrisorii. Chipul trist al bărbatului îi aminti de ochii roșii și înlăcrimați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
zdrențe. Unul dintre ei se trezi și începu să le vorbească într-o limbă de neînțeles. Tecali, Tecali, repetă Nishi oferindu-i omului o cutie de leacuri. Tecali, Tecali. Omul luă cutia și, cine știe de ce, o adulmecă. Vamos, răspunse. Dezlegă funiile a trei dintre măgarii legați de copac. Străbătură orașul adormit și trecură dincolo de zidurile negre și înalte ale cetății. După ce măgarii trecură peste râul secat, întunericul nopții începu în sfârșit să se risipească, iar orizontul căpătă o culoare trandafirie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
hotărât dinainte să nu petrec mai mult de o singură noapte într-o casă. Când mă duceam la casa unde eram chemat, mai întâi ascultam spovedania celui bolnav, apoi îl îmbărbătam împreună cu ceilalți creștini adunați acolo pe furiș și îl dezlegam de păcate. Și tot așa până când venea vremea să se închidă toate porțile caselor din acel ținut. Dar cu toate că se arătau prevăzători, judecătorul din Nagasaki nu stătea nici el cu mâinile în sân. Așa cum arhiereul Caiafa i-a dat lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
curse, istețule. Apoi cei doi ieșiră. George Îi urmări prin vitrină cum traversară, trecând pe sub felinar. Cu pardesiurile alea strâmte și cu pălăriile tari păreau un cuplu de cabaret. Trecând prin ușa batantă, George se-ntoarse În bucătărie și-i dezlegă pe Nick și pe bucătar. — Eu nu mai am chef de d-astea, spuse Sam, bucătarul. Nu mai vreau chestii d-astea. Nick se ridică de pe podea. Nu mai ținuse un căluș În gură până atunci. — Ei, făcu el, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
apropia de oraș, șoseaua Înceta să coboare, aplatizându-se. Tânărul Își băgă capul pe fereastră: — Eu m-aș da jos aici. Oprește, Îi spusei lui Guy. Am tras la marginea drumului. Tânărul coborî, se duse-n spatele mașinii și-și dezlegă valiza. — Mă opresc aici ca să n-aveți probleme pentru că ați transportat pasageri, ne spuse. Dați-mi pachetul. Îi dădui pachetul. Își băgă mâna-n buzunar. Cât vă datorez? — Nimic. — Cum așa? Nu știu, așa. — Păi, mersi atunci, spuse tânărul - nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]