24,621 matches
-
Mare; ... – decizia de a comunica Guvernului României („Guvernul“), reprezentat de agentul guvernamental, doamna O.F. Ezer, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, capetele de cerere privind lipsa unei evaluări complete de către instanțele interne a handicapului și a afecțiunilor reclamantei și pretinsa discriminare în exercitarea drepturilor sale în temeiul Convenției în legătură cu vârsta și starea de sănătate, contrar art. 14 din Convenție coroborat cu art. 8, și de a declara inadmisibile celelalte capete de cerere; ... – decizia de a nu divulga numele reclamantei
HOTĂRÂREA din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294789]
-
situații similare (polițiști care au avut aceeași funcție și același grad), plus amplitudinea mare a diferenței de tratament (o diferență de 4 ori), bazate exclusiv pe un fapt aleatoriu (data pensionării), este complet nejustificată, încălcând principiul egalității și reprezentând o discriminare. ... 9. De asemenea, autoarea susține că prevederile art. 111 din Legea nr. 223/2015 sunt neconstituționale, în raport cu art. 16 alin. (1) din Constituție, în măsura în care se interpretează că vechea pensie publică stabilită potrivit principiului contributivității și menținută
DECIZIA nr. 391 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294649]
-
public), deci dacă pensiile anterioare, stabilite conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011, ar fi rămas pensii obișnuite din sistemul public, pensionarii ar fi beneficiat de majorările punctului de pensie. Dispoziția legislativă criticată interpretată în acest mod creează o discriminare între două categorii de pensionari: pensionarii care rămân în sistemul public obișnuit de pensii (și ale căror pensii, calculate potrivit principiului contributivității, ar fi majorate periodic, odată cu majorarea/actualizarea punctului de pensie) și pensionarii care formal devin pensionari militari, dar
DECIZIA nr. 391 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294649]
-
calculată strict pe baza principiului contributivității, faptul că pensionarii aflați în situația soțului predecedat al autoarei excepției de neconstituționalitate nu beneficiază de majorarea periodică a pensiei odată cu majorarea/indexarea punctului de pensie din sistemul public este, în mod manifest, o discriminare. ... 11. Diferența de tratament, sub aspectul neaplicării majorărilor periodice ale cuantumului pensiei, odată cu majorarea/indexarea punctului de pensie din sistemul public, între două categorii de persoane aflate în situații similare (pensionari ale căror pensii sunt calculate conform principiului contributivității), plus
DECIZIA nr. 391 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294649]
-
în situații similare (pensionari ale căror pensii sunt calculate conform principiului contributivității), plus amplitudinea mare a diferenței de tratament și caracterul continuu în timp, bazate exclusiv pe o calificare pur formală, este complet nejustificată, încălcând principiul egalității și reprezentând o discriminare. ... 12. Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că, din perspectiva art. 16 alin. (1) din Constituție, normele legale criticate nu instituie
DECIZIA nr. 391 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294649]
-
București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că, din perspectiva art. 16 alin. (1) din Constituție, normele legale criticate nu instituie niciun privilegiu și nicio discriminare, ci, dimpotrivă, ele se aplică tuturor persoanelor care intră sub incidența acestor prevederi legale, nicio dispoziție din cuprinsul lor nepermițând aplicarea în mod diferențiat categoriilor de persoane cărora le sunt destinate. Împrejurarea că o persoană care ocupă, la data de
DECIZIA nr. 391 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294649]
-
dată fiind supuse, în consecință, unor regimuri juridice diferite (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018, precitată, paragraful 84). ... 27. Prin urmare, a fost respinsă ca neîntemeiată critica potrivit căreia Legea nr. 223/2015 instituie o discriminare a celor ale căror pensii se recalculează în temeiul art. 109-110 din Legea nr. 223/2015 față de cei al căror drept la pensie se deschide în temeiul Legii nr. 223/2015. ... 28. Referitor la critica privind, în esență, faptul că între
DECIZIA nr. 391 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294649]
-
situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. ... 29. Totodată, Curtea a arătat că existența unor discrepanțe între persoanele pensionate în temeiul unor acte normative diferite nu îndreptățește calificarea reglementării ca fiind discriminatorie și, prin aceasta, neconstituțională, esențială fiind voința legiuitorului de a le elimina, chiar dacă un
DECIZIA nr. 391 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294649]
-
2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1295 din 28 decembrie 2020). ... 32. În ceea ce privește critica referitoare la existența unei discriminări între categoria pensionarilor ale căror pensii se recalculează față de pensionarii din sistemul public de pensii, sub aspectul majorării pensiilor, Curtea constată că aceasta nu poate fi reținută, având în vedere natura juridică diferită a pensiilor contributive, pe de o
DECIZIA nr. 391 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294649]
-
specificul lor, sunt diferite (Decizia Curții Constituționale nr. 139 din 19 noiembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 20 ianuarie 1997). În acest context apare ca neîntemeiată critica potrivit căreia dispozițiile legale criticate creează discriminări între două categorii de pensionari: pensionarii care rămân în sistemul public de pensii și ale căror pensii, calculate potrivit principiului contributivității, ar fi majorate periodic, odată cu majorarea/ actualizarea punctului de pensie, și pensionarii care formal devin pensionari militari, dar
DECIZIA nr. 391 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294649]
-
Guvernului prin care erau prevăzute creșteri salariale mai mici decât cele acordate printr-o lege anterioară (Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, Decizia nr. 989 din 30 iunie 2009, Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010). ... 18. O altă discriminare ce nu se poate justifica în mod obiectiv în cadrul sistemului de salarizare a fost creată între polițiști/militari și personalul bugetar prevăzut de Legea nr. 205/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, și anume
DECIZIA nr. 531 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294729]
-
că măsura restrictivă de menținere a veniturilor salariale din anul 2021 la nivelul celor acordate pentru luna decembrie 2020 se aplică întregului personal plătit din fonduri publice, a cărui salarizare este reglementată de Legea-cadru nr. 153/2017, fără niciun fel de discriminare, astfel că pretinsa încălcare a art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție nu a fost reținută (paragraful 37). ... 36. Prin aceeași decizie de referință, la paragrafele 40-42, Curtea a constatat că și criticile de neconstituționalitate formulate din perspectiva încălcării
DECIZIA nr. 531 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294729]
-
cu condiția să nu încalce garanțiile atașate independenței sistemului judiciar. Ca atare, stabilirea regulilor și a bazei de impunere trebuie să fie făcută cu o diligență deosebită pentru a asigura respectarea principiilor constituționale și a drepturilor fundamentale ale cetățenilor, evitând discriminarea și asigurând un tratament echitabil în fața legii. ... 32. Prin stabilirea unei supraimpozitări numai a pensiilor speciale nu se respectă cele statuate de Curtea Constituțională în jurisprudența sa, respectiv faptul că legiuitorul trebuie să diferențieze impozitele pe criteriul grupelor sau
DECIZIA nr. 724 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294171]
-
cote. Prin Decizia nr. 258 din 16 martie 2010, Curtea a constatat că principiul așezării juste a sarcinilor fiscale impune ca plata contribuțiilor să se facă în același mod de către toți contribuabilii, prin excluderea oricărui privilegiu sau a oricărei discriminări, astfel încât la venituri egale contribuția să fie aceeași. În jurisprudența Curții Constituționale s-a mai stabilit că fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci și proporțională, rezonabilă, echitabilă și să nu diferențieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor
DECIZIA nr. 724 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294171]
-
fiscală pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni. ... 41. Modalitatea de impozitare stabilită în art. 101 din Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023, încalcă dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție. ... 42. Textul creează o discriminare pe criteriul averii prin impunerea unor cote de impozit progresive în funcție de nivelul venitului, în ceea ce privește partea necontributivă a veniturilor din pensii. Discriminarea se datorează introducerii a 3 trepte de impozitare, fiecare asociată cu un anumit interval
DECIZIA nr. 724 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294171]
-
cu venituri superioare și creând o distincție fiscală bazată pe capacitatea financiară a contribuabililor. ... 44. Impunerea unei cote mai ridicate pentru veniturile mai mari constituie o penalizare și nu neapărat o măsură proporțională la capacitatea reală de contribuție și creează discriminare între magistrați, deoarece unii pot avea o parte necontributivă mai mare decât alții în funcție de anumite criterii, cum ar fi: vechimea, gradul profesional, funcția exercitată (de execuție sau de conducere), o perioadă de activitate mai mare. Conform sistemului de
DECIZIA nr. 724 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294171]
-
pensiei creează inechitate intergenerațională, contrar principiului impozitării uniforme prevăzut de art. 56 alin. (2) și (3) din Constituție, care stabilește că impozitul trebuie să fie același pentru toți contribuabilii aflați în situații similare. ... 47. Această structură de taxare constituie o discriminare pe baza sursei de venit, încălcând astfel principiul egalității, întrucât magistrații ar trebui să fie tratați în mod egal în fața legii, indiferent de proveniența veniturilor lor (parte contributivă și necontributivă). Prin impunerea de cote diferite în funcție de nivelul
DECIZIA nr. 724 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294171]
-
în fața legii, indiferent de proveniența veniturilor lor (parte contributivă și necontributivă). Prin impunerea de cote diferite în funcție de nivelul veniturilor, structura de taxare propusă încearcă să echilibreze veniturile între beneficiari. Cu toate acestea, această abordare conduce la o discriminare în cazul magistraților pensionari cu venituri mai mari. ... 48. Raportarea legiuitorului la stabilirea unor praguri de impozitare, fie la venitul din „salariul mediu net pe economie“, fie la venitul din „salariul mediu brut pe economie“, exclusiv în cazul pensiilor de
DECIZIA nr. 724 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294171]
-
cotei unice de impozitare de 10% doar pentru veniturile provenite din anumite categorii de pensii, generând astfel o încălcare a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, care garantează egalitatea în fața legii. Textul art. 101 din Codul fiscal creează discriminare pe criteriul vârstei între magistrații care au împlinit vârsta de acordare a pensiei publice în sistemul public de pensii și cărora le-a fost calculată partea de contributivitate și magistrații care nu au împlinit această vârstă și cărora nu le-
DECIZIA nr. 724 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294171]
-
desfășurării operațiunilor electorale, candidații independenți fiind din nou omiși în mod injust. ... 9. Procedura de organizare și desfășurare a alegerilor pentru funcția de președinte al României, astfel cum este reglementată de textele criticate din Legea nr. 370/2004, creează o vădită discriminare între candidații independenți, pe de o parte și candidații propuși de formațiunile politice, pe de altă parte, discriminare care se răsfrânge, în aceeași măsură, și asupra cetățenilor care îi susțin și a drepturilor electorale ale acestora, cu încălcarea principiilor statului
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
a alegerilor pentru funcția de președinte al României, astfel cum este reglementată de textele criticate din Legea nr. 370/2004, creează o vădită discriminare între candidații independenți, pe de o parte și candidații propuși de formațiunile politice, pe de altă parte, discriminare care se răsfrânge, în aceeași măsură, și asupra cetățenilor care îi susțin și a drepturilor electorale ale acestora, cu încălcarea principiilor statului de drept, democrației și suveranității naționale. Astfel, deși prevede aceleași condiții și obligații pentru toți candidații la alegerile
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
de a fi ales, art. 81- Alegerea Președintelui, art. 148 alin. (4) referitor la obligațiile autorităților române rezultate din actul aderării la Uniunea Europeană, coroborate cu art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind interzicerea discriminării, art. 3 din Protocolul nr. 1 la convenție privind dreptul la alegeri libere, Protocolul nr. 12 la convenție privind interzicerea generală a discriminării, precum și art. 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană referitor la statul de drept. ... 12. Autorul contestației
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
Europeană, coroborate cu art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind interzicerea discriminării, art. 3 din Protocolul nr. 1 la convenție privind dreptul la alegeri libere, Protocolul nr. 12 la convenție privind interzicerea generală a discriminării, precum și art. 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană referitor la statul de drept. ... 12. Autorul contestației reclamă nu numai discriminarea candidatului independent, care, spre deosebire de candidații propuși de formațiunile politice, parlamentare sau nu, este exclus ab initio de
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
Protocolul nr. 1 la convenție privind dreptul la alegeri libere, Protocolul nr. 12 la convenție privind interzicerea generală a discriminării, precum și art. 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană referitor la statul de drept. ... 12. Autorul contestației reclamă nu numai discriminarea candidatului independent, care, spre deosebire de candidații propuși de formațiunile politice, parlamentare sau nu, este exclus ab initio de la posibilitatea de a avea vreo formă de reprezentare în componența birourilor electorale, ci și privilegiul pe care îl au candidații
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
Discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un privilegiu (Decizia nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul constituțional specific, în cazul constatării neconstituționalității discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la privilegiu. În cazul de față, remediul constituțional specific constă în recunoașterea și pentru candidații independenți a posibilității de reprezentare/a propune delegați în birourile electorale, precum și de completare a birourilor electorale într-o singură
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]