43,048 matches
-
atenția antropologului britanic se îndreaptă în două mari direcții: asupra problemelor generale, teoretice, ale studiului societății primitive și asupra unor probleme concrete, ce țin de analiza relațiilor de rudenie în comunități "exotice". Două sunt ideile fundamentale care structurează cercetarea și discursul lui Radcliffe Brown - orice cultură sau orice societate reprezintă rezultatul final al unei succesiuni unice de accidente istorice, iar metoda de analiză propusă este cea a analogiei dintre viața organică și viața socială. De aici se dezvoltă conceptul de funcție
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
nici în sfera inconștientului colectiv; autorii unor astfel de filme s-au inspirat din studii antropologice despre primitivi, iar faptul vorbește, poate, despre limitele imaginației atunci când compune portretul Celuilalt. AR. Radcliffe Brown - Structură și funcție în societatea primitivă; Eseuri și discursuri; cuvânt înainte de E.E. Evans-Pritchard și Fred Eggan; trad. din engleză de Roxana Călinescu și Liliana Ciobanu Harhas; Iași, Polirom, col. "Plural"; 2000. 208 p. ...și rudele noastre O primă ediție a cărții Etnologia și folclorul relațiilor de rudenie a apărut
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
rolului intelectualului: acela de a vorbi în numele mai multora atunci cînd nimeni nu i-o cere (nu are în spate o instituție, un sport de orice fel - cînd îl are devine susceptibil de imparțialitate). Aici intervine o altă "ruptură" în discursul lui Sorin Alexandrescu. Pe de o parte exprimă cu o rară claritate situația sa și situația scriitorului român sub comunism, pe de altă parte generalizează, simte nevoia schematizării. Dacă am citi printre rînduri am găsi o încercare de legitimare a
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
exprimă cu o rară claritate situația sa și situația scriitorului român sub comunism, pe de altă parte generalizează, simte nevoia schematizării. Dacă am citi printre rînduri am găsi o încercare de legitimare a situației schizoide în care se găsește însuși discursul său larg teoretizant. Situația identității în ruptură este una ideală. Cartea lui Sorin Alexandrescu evidențiază mai ales identități și rupturi. Această juxtapunere a celor două situații este, paradoxal, mult mai calmă, mai autentică, decît "idenditatea în ruptură", relație care presupune
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
pe profitori, punîndu-se în serviciul celor năpăstuiți, preluînd cauzele "spinoase", care nu par a avea sorți de izbîndă în viitorul apropiat. Se înscriu în cadrele istoriei printr-o poziție "piezișă", printr-un stil combativ. "Rolul scriitorului, afirma Albert Camus, în discursul său prilejuit de primirea premiului Nobel, nu se separă de datoriile dificile. Prin definiție, el nu se poate pune astăzi în slujba celor ce fac istoria; el e în slujba celor ce o îndură". Cuvinte ce i se potrivesc excelent
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
acestui război". Se recuperează astfel o informație importantă - sensul cuvintelor respective nu e istoric, ci geografic - dar se introduce (sub presiunea ideologică) o precizare falsă: de fapt, regatul și mai ales regățenii au continuat să fie numiți astfel - nu în discursul oficial, dar în vorbirea curentă - și "după instituirea republicii". în Dicționarul limbii române (DLR, Tomul IX, Litera R, 1975) definiția regățeanului e aproape identică cu aceea deja citată, dar este descrisă, în plus, acoperirea geografică a sintagmei Vechiul regat - "nume
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
României Mari și implicit de dobîndirea/pierderea Basarabiei; apoi, de a aminti de regat și regalitate; în fine, de a recunoaște că existau diferențieri și conflicte regionale - pe care ideologia unității naționale perfecte și armonioase le nega. Trebuie spus că discursul lexicografic s-a descurcat în mod absolut onorabil printre atîtea zone minate de cenzura totalitară. în edițiile actuale ar trebui totuși adăugat ceea ce rămăsese nerostit (și este esențial pentru înțelegere): că termenul a fost și a rămas în uz, cu
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
Cristian Teodorescu Într-un discurs ținut la Varșovia, președintele american George W. Bush a afirmat că anul viitor la Praga "Statele Unite împreună cu aliații lor sînt gata să ia decizii concrete și istorice, pentru a face să avanseze extinderea NATO. Extinderea care a avut loc pînă
Scrisoarea de la Cotroceni și mesajele de pe Kiselef by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16075_a_17400]
-
Nord și mai departe. Toate noile democrații ale Europei, de la Marea Baltică la Marea Neagră și toate cele care sînt situate între ele trebuie să aibă aceleași șanse de securitate și libertate și aceleași șanse de a se alătura instituțiilor europene." În discursul său, Bush a mai spus: "Nu trebuie să calculăm ce avantaje obținem, important este ce putem face pentru a face să avanseze cauza libertății. Cred că pot deveni membre NATO toate democrațiile care doresc acest lucru și sînt gata să
Scrisoarea de la Cotroceni și mesajele de pe Kiselef by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16075_a_17400]
-
să adere, asta nu înseamnă o tragedie. E limpede așadar că la București n-a răzbătut pe nici un canal ce intenționa să declare președintele american la Varșovia. Dar se pare că nu numai Bucureștiul a fost luat prin surprindere de discursul lui George W. Bush pe care nu puțini comentatori îl consideră de o importanță istorică. Însă ca o dovadă în plus că la Cotroceni nu se vînează numai succese de imagine, ci că noua echipă de consilieri a președintelui Iliescu
Scrisoarea de la Cotroceni și mesajele de pe Kiselef by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16075_a_17400]
-
Italia?! Deputații și senatorii PDSR și PRM se defulează în public (mai decent ar fi fost să se închidă pentru asta în baie, la ei acasă). Nici unul nu este în vreun fel competent în problema TVR. Lucia Hossu-Longin ține un discurs scurt, dar de neuitat. Ea face să se vadă, ca la lumina unui blitz, ce s-a schimbat în bine la televiziune. Aproape nimeni nu este însă dispus să asculte. Mihai Mălaimare, pe care mi-l imaginez mereu cu un
Convocare la Secția de Presă și Propagandă a CC al PCR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16093_a_17418]
-
secolului XX. Putem face teorie, avînd drept material o carte proastă sau insuficient consacrată? Evident că nu. Teoria are în vizor alte lucruri decît evaluarea unei cărți de literatură. Al doilea pas ar fi întrebarea dacă putem împăca teoria cu discursul specific evaluării critice. Adrian Oțoiu crede că da. Și așa ia naștere o "struțocămilă" exotică și, rămîne de văzut în ce măsură, valabilă. Inițiativa nu diferă mult de ambițiile majorității criticilor români: să scrii o istorie literară, exhaustivă sau nu, pentru a
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
amintit cum stau aproximativ lucrurile "în afară". Din cîte știu, disciplinele sînt destul de bine diferențiate: faci studii culturale, antropologice, gender etc. fără a te abate de la retorica specifică disciplinei. În România lucrurile se petrec altfel: pentru că toate aceste tipuri de discurs sînt departe de a fi consolidate. Și astfel, critica emancipată de la noi (critica tînără, în general) tinde să amalgameze toate aceste retorici în una singură, cea care a fost cu adevărat consolidată înainte de '89: critica literară. De bine, de rău
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
de al cărei răspuns mă voi ocupa în cele ce urmează ar fi: nu e încă evident că o schimbare de sensibilitate s-a produs în anii '80 la noi, în anii '60 la alții? De ce apelează Oțoiu la acest discurs? Pentru că se situează într-o tradiție recentă a criticii noastre? Aceea de a stabili premizele mișcării literare optzeciste: premizele postmoderne. Sînt deja evidente după eforturile autorilor înșiși (care au făcut ceva timp postmodernism, fără să aibă clar conceptul - nici în
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
și fără complexe, în mecanica legitimă a istoriei artei. Din punct de vedere formal, al construcției propriu-zise, ea intră mai curînd în categoria creației de tip rațional, a construcțiilor deliberate în care ansamblul se constituie prin adiționare, prin serialism, prin discurs modular, după cum, din punct de vedere stilistic, ea oscilează între impresionismul mediteranean, expresionismul nordic și un anume simbolism fără geografie. în ansamblu, oricît de mult l-ar irita acest fapt chiar pe autorul însuși, pictura lui Șerban Foarță este o
Un pictor și atît by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16086_a_17411]
-
numeroasă pentru care culorile politice se estompaseră. O atmosferă suprarealistă s-a insinuat ușor: Filarmonica Șarpele Roșu (ați citit corect cuvîntul filarmonică) s-a reîntîlnit cu glasul Mariei Buză (sau Maria Dinainte, cum a numit-o Președintele în scurtul său discurs de după intro-ul muzical), pentru unii invitați, "produsele" primului fel s-au terminat. Am putut admira, de aceea, eleganta veselă de la Palatul Elisabeta, care a înnobilat mesele. Rîsetele, valurile de amintiri m-au smuls din realitate. De asta venisem. Mă uitam
Despre teatru și timp by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16085_a_17410]
-
problemă ține de lipsa de idei noi, de proiecte interesante. În general, aceste centre urmăresc să răspîndească limba franceză în lume (cursuri cu solicitanții), dar și să promoveze valorile spiritului și culturii franceze. Dauge a constatat un decalaj important între discursul naționalist și emfatic al Quai d'Orsay-ului, patronul culturii franceze peste hotare, și realități. Divergența sau convergența Iliescu-Năstase? Presa cotidiană înregistrează semnale contradictorii dinspre Cotroceni și Palatul Victoria pe tema amnistierii tuturor condamnărilor participanților la așa-numitele mișcări sociale din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16107_a_17432]
-
asociată cu vorbirea directă, conotativă, și spiritului riguros i se cere să evite ambiguitatea figuralului. Ca replică la asemenea argumente Haack scrie un întreg capitol intitulat Epistemologiile metaforei și metaforele epistemologiei�, în care propune o revizitare a rolului figurilor în discursul filozofic și științific, păstrînd însă premisa unei diferențe de miză și potențial între o stilistică literară și una de tip strict instrumental, aplicată ca o grefă externă științei sau filozofiei. E un capitol mai puțin convingător decît altele din acest
Spațiul de mijloc by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16120_a_17445]
-
scrierile sale. Contestatarul teolog cunoscut este vizat prin ricoșeu, prin cel care îl laudă (Petru Rezuș) pentru "răspunsul magistral" contra Blaga. Însemnările lui Rezuș sunt considerate drept "ciudățenii rizibile", însăilate într-un fel de panegiric "în înțelesul originar al unui discurs de laudă", acum închinat contestatarului. Ceea ce provocase spiritul acid al pamfletarului nu era atât panegiricul, cât faptul că îi era atribuită, în mod fals și într-un limbaj pedestru, insultător, "mărturisirea oficială a regretului tipăririi acestei nenorocite opere filosofice". Se
Lucian Blaga pamfletar by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/16100_a_17425]
-
aceea în spiritul neopașoptist al d-sale, dorește, ca Bălcescu în 1848, să ne construim o țară. Aceasta pe o a treia cale sau cu un termen pe care îl acceptă amîndoi interlocutorii, pe calea unui al treilea tip de discurs. "Atitudinea mea față de străinătate și față de Occident, afirmă dl. Marino, rămîne incontestabil pozitivă. Însă relațiile mele cu unele personaje, cu unele personalități occidentale" au demonstrat că, uneori, le-a fost deasupra acestora. Și după ce cei doi interlocutori refac harta ideologică
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
Europene se ocupă cu agricultura. Dar, atenție, acești 8% nu sînt țărani români, folclorici, de tipul Muzeul Satului. Sînt fermieri - cu totul altceva. La noi, procentul este de peste 50%". Opinie, să recunoaștem, profund pesimistă, deși e incontestabil adevărată. Al treilea discurs. Cultură, ideologie și politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Editura Polirom, Iași, 2001
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
Elementar va fi de aceea din perspectiva sa fenomenul psihosocial (un cuvânt în genere ignorat la noi) - sau, într-o traducere mai puțin doctă: grija pentru calitatea vieții (în limbaj economic: "funcția bunăstării"). Compararea aproape involuntară a acestui tip de discurs cu cel obsedant "macroeconomic" din România arată limpede că în multe privințe individul rămâne la noi încă o figură de stil sau o inspirație de moment. Leszek Balcerowicz, Libertate și dezvoltare. Economia pieței libere, trad. Dana Cojocaru, Edit. Compania, București
Viena, sau sentința de muncă interdisciplinară by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16094_a_17419]
-
comun, neprotocolară, în cîmpul căreia se mixau amintiri, portrete, reminiscențele unor foarte bogate lecturi, idei împrăștiate în cele mai felurite direcții, anecdote, observații caustice asupra prezentului. O prodigioasă memorie îl slujea cu fidelitate. Ca dintr-un corn al abundenței, din discursul eseistului se revărsa asupra auditorilor săi materia unei vieți nescutită de aspecte aventuroase, răsfrînte în oglinzile multiplicatoare ale unui spirit acut. Omul cunoscuse prigoana cea mai cruntă a regimului comunist, în temnițele căruia, umilit, înfometat, bătut, își pierduse sănătatea în
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
păcate, saltul de la descrierea plată la evaluarea efectului artistic e adesea aberant: O seamă de expresii poetice sunt realizate prin întrebuințarea cratimei "turmele-l urc", "caută-n frunza cea rară", "valea-i de fum"� (de fapt, �valea-i în fum�). Discursul îngrămădește informații între care nu există nici o legătură, oscilînd între absurd și tautologic: Muzicalitatea versurilor dispuse în catrene este conferită de majoritatea cuvintelor de origine latină și de substratul popular: "sara", "urc" din "turmele-l urc" sunt forme fonetice specifice
Referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16117_a_17442]
-
De ce imperfectul ar trebui să sugereze dezolarea, sau cum poate fi încă în desfășurare o anume acțiune evident trecută (cînd de fapt ea este doar prezentată durativ, din interiorul intervalului) sînt întrebări care nu par să tulbure prea mult liniștea discursului didactic al �referatelor�.
Referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16117_a_17442]