4,704 matches
-
de distribuire. Din punctul de vedere al gradului de manifestare, dominanta discursivă relevă indicele de coerență al discursului în raport cu tipul sau cu genul reprezentat de ea, iar pornind de la acesta se pot face disocieri între construcții discursive pure și construcții discursive compozite. Nu în aceeași situație se prezintă indicele de coeziune al discursului, care, prin respectarea cerințelor de relaționare între componentele discursive, poate fi suficient de ridicat chiar în condițiile unei manifestări relativ reduse a dominantei discursive. Dominanta discursivă are implicații
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cu genul reprezentat de ea, iar pornind de la acesta se pot face disocieri între construcții discursive pure și construcții discursive compozite. Nu în aceeași situație se prezintă indicele de coeziune al discursului, care, prin respectarea cerințelor de relaționare între componentele discursive, poate fi suficient de ridicat chiar în condițiile unei manifestări relativ reduse a dominantei discursive. Dominanta discursivă are implicații multiple pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u i, nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discursive pure și construcții discursive compozite. Nu în aceeași situație se prezintă indicele de coeziune al discursului, care, prin respectarea cerințelor de relaționare între componentele discursive, poate fi suficient de ridicat chiar în condițiile unei manifestări relativ reduse a dominantei discursive. Dominanta discursivă are implicații multiple pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u i, nu numai din punct de vedere taxonomic, ci și din punct de vedere structural, deoarece favorizează
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și construcții discursive compozite. Nu în aceeași situație se prezintă indicele de coeziune al discursului, care, prin respectarea cerințelor de relaționare între componentele discursive, poate fi suficient de ridicat chiar în condițiile unei manifestări relativ reduse a dominantei discursive. Dominanta discursivă are implicații multiple pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u i, nu numai din punct de vedere taxonomic, ci și din punct de vedere structural, deoarece favorizează identificarea de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vedere structural, deoarece favorizează identificarea de elemente sau de combinații eterogene (pornind de la nivelul frazei) care, în raport cu tipul sau cu genul pe care-l determină, reprezintă sincope, secțiuni detașabile sau nespecifice. Acestea conduc atît la identificarea de specii și subspecii discursive, cît și de zone de interferență discursivă, prin care ansamblurile discursive capătă unitate și proprietate în raport cu contextul discursiv. V. discurs, gen discursiv, limbă funcționlă, taxinomie, tip de discurs. RN DOXĂ. Pentru gîndirea greacă, doxa era opinia pusă în contrast cu adevărata cunoaștere
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau de combinații eterogene (pornind de la nivelul frazei) care, în raport cu tipul sau cu genul pe care-l determină, reprezintă sincope, secțiuni detașabile sau nespecifice. Acestea conduc atît la identificarea de specii și subspecii discursive, cît și de zone de interferență discursivă, prin care ansamblurile discursive capătă unitate și proprietate în raport cu contextul discursiv. V. discurs, gen discursiv, limbă funcționlă, taxinomie, tip de discurs. RN DOXĂ. Pentru gîndirea greacă, doxa era opinia pusă în contrast cu adevărata cunoaștere. Cu alte cuvinte, doxa corespunde simțului comun
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pornind de la nivelul frazei) care, în raport cu tipul sau cu genul pe care-l determină, reprezintă sincope, secțiuni detașabile sau nespecifice. Acestea conduc atît la identificarea de specii și subspecii discursive, cît și de zone de interferență discursivă, prin care ansamblurile discursive capătă unitate și proprietate în raport cu contextul discursiv. V. discurs, gen discursiv, limbă funcționlă, taxinomie, tip de discurs. RN DOXĂ. Pentru gîndirea greacă, doxa era opinia pusă în contrast cu adevărata cunoaștere. Cu alte cuvinte, doxa corespunde simțului comun, adică ansamblului de reprezentări
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau cu genul pe care-l determină, reprezintă sincope, secțiuni detașabile sau nespecifice. Acestea conduc atît la identificarea de specii și subspecii discursive, cît și de zone de interferență discursivă, prin care ansamblurile discursive capătă unitate și proprietate în raport cu contextul discursiv. V. discurs, gen discursiv, limbă funcționlă, taxinomie, tip de discurs. RN DOXĂ. Pentru gîndirea greacă, doxa era opinia pusă în contrast cu adevărata cunoaștere. Cu alte cuvinte, doxa corespunde simțului comun, adică ansamblului de reprezentări predominante din punct de vedere social și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care-l determină, reprezintă sincope, secțiuni detașabile sau nespecifice. Acestea conduc atît la identificarea de specii și subspecii discursive, cît și de zone de interferență discursivă, prin care ansamblurile discursive capătă unitate și proprietate în raport cu contextul discursiv. V. discurs, gen discursiv, limbă funcționlă, taxinomie, tip de discurs. RN DOXĂ. Pentru gîndirea greacă, doxa era opinia pusă în contrast cu adevărata cunoaștere. Cu alte cuvinte, doxa corespunde simțului comun, adică ansamblului de reprezentări predominante din punct de vedere social și redate în limba obișnuită
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vorbire. V. act, destinatar emițător, locutor. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN ELIPSĂ. Din perspectivă retorică și stilistică, elipsa este considerată o figură de construcție generată de intenția de redare artistică a unei stări afective, constînd în reducerea sau omisiunea unei secvențe discursive. O versiune particulară a elipsei retorice o constituie asindetul, definit ca o construcție sintactică cu funcție stilistică și caracterizată prin omisiunea elementelor de relație (conjuncții, de regulă) între segmentele unui enunț (Ai carte, ai parte; Dai, n-ai; etc.) Ca
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
stil, Pierre Fontanier distinge o primă categorie de figuri de stil prin emfază, care grupează un număr de procedee: suspensia, perifraza, hiperbola, enumerarea, corecția. Caracterul comun al acestor procedee este emfaza, care implică în mod inevitabil o teatralizare a actului discursiv. Astăzi, emfaza este folosită adesea cu sens peiorativ. În sintaxă, emfaza desemnează tipuri de construcție prin care emițătorul selectează un termen pentru a-l evidenția. Figură de insistență, emfaza este întotdeauna însoțită de intensificarea fonetică a expresiei, de prezența unei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
științele limbajului manifestă interes pentru apariția emoțiilor în enunț și discurs, căutînd, totodată, și relevanța acestora în interacțiunile umane. Investigațiile făcute asupra limbajului din perspectiva psiholingvisticii au urmărit implicațiile proceselor psihice umane revelate în limbaj (mărcile expresive de natură lingvistică, discursivă și semiotică - din această perspectivă limbajul fiind o formă de manifestare a psihicului uman -, cu scopul de a motiva și de a interpreta actele de vorbire în funcție de valoarea psihică pe care le-o conferă utilizatorii lor. Psiholingvistica urmează trei căi
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de a motiva și de a interpreta actele de vorbire în funcție de valoarea psihică pe care le-o conferă utilizatorii lor. Psiholingvistica urmează trei căi de analiză: 1) studiul experimental al prelucrării limbajului la adult (legiferarea modalităților de organizare a comportamentelor discursive); 2) însușirea limbajului de către copii; 3) abordarea neurolingvistică, modalitate care cercetează aspectele limbajului în ceea ce privește organizarea cerebrală și maniera de funcționare a acestuia. În cercetările gramaticii generative și în cele lexico-gramaticale se pune accentul pe modelul emoțional stimul-răspuns, atribuit celor două
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
emoției - (subiectul afectat) și declanșatorul emoției - (agentul, cauza), iar organizarea semantico-sintactică se face în jurul unor "verbe psihologice" - Exemple: Veștile bune (declanșator) îl entuziasmează (verb) pe Paul (sediu); George este surprins - enunțul vehiculează un sentiment care înlocuiește sediul emoțional. La nivel discursiv, pragmatic și comunicațional emoțiile fac obiectul unei analize detaliate. În acest sens, se distinge comunicarea emotivă (intențională) de comunicarea emoțională (nonintențională: emoția restructurează discursul), precum și raportul dintre emoțiile cotidiene, de intensitate redusă, și cele complexe. Analiza unui discurs compozit (care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
presupune un silogism propriu-zis, ale cărui elemente au fost reduse formal: toți copacii sînt plante, deci nici un copac nu este animal (de unde se presupune intermedierea judecății plantele nu sînt animale). În folosirea concretă a limbii, entimema se înscrie între mijloacele discursive bazate pe silogism, cînd unele elemente ale lui nu sînt exprimate ca atare, însă și atunci cînd silogismul este fondat pe elemente nesigure, dar probabile. Ca atare, atunci cînd se spune X este poet, există probabilitatea a două completări silogistice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de L. Guespin nu face decît să suprapună noțiunea de enunț asupra celei de unitate transfrastică/text (enunțul este o suită de fraze emisă între două pauze în comunicare); discursul ar avea ca bază enunțul, la care se adaugă mecanismul discursiv ce îi asigură condițiile de producere. V. comunicare, discurs, text. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; GA 2005; BUSSMANN 2008. RN ENUNȚARE. Chiar dacă Ch. Bally (1932) a formulat pentru prima dată în spațiul disciplinelor lingvistice necesitatea operării cu acest concept, în cadrul unei teorii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
epistemologiei, deoarece studiul limbilor naturale înseamnă traversarea limbilor și analiza instrumentelor de investigare a lor, iar această particularitate solicită o atenție sporită în construirea teoriei și în elaborarea metalimbii. Producerea sensului nu se poate analiza altfel decît pornind de la actualizările discursive în care se realizează el, actualizări care implică în mod necesar latura lingvistică. Astfel, semantica discursivă, de exemplu, are mereu în vedere tentativa depășirii unei lecturi spontane pentru a ajunge la cunoașterea producerii sensului și ea se vrea, astfel, o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
această particularitate solicită o atenție sporită în construirea teoriei și în elaborarea metalimbii. Producerea sensului nu se poate analiza altfel decît pornind de la actualizările discursive în care se realizează el, actualizări care implică în mod necesar latura lingvistică. Astfel, semantica discursivă, de exemplu, are mereu în vedere tentativa depășirii unei lecturi spontane pentru a ajunge la cunoașterea producerii sensului și ea se vrea, astfel, o lectură în cunoștință de cauză, care are controlul asupra problematicii proprii. A n a l i
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
limbajului prin care, într-un discurs, aparent unic, se întrepătrund elemente ce trimit la surse enunțiative diferite. Complexitatea discursului presupune un refuz implicit al unicității responsabilității enunțiative. Omogenitatea discursului nu poate fi, din această perspectivă, decît o iluzie. O producție discursivă este, de obicei, un spațiu de interferență în care se întîlnesc secvențe, genuri, registre, discursuri etc.: comunicăm (explicit sau implicit, conștient sau nu, într-o măsură mai mică sau mai mare) cu și prin raportare la discursurile altora, enunțurile avînd
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
La suprafața textuală, o serie întreagă de forme, fenomene și structuri (de la aluzie, citat, ironie, pînă la diferitele stiluri de discurs raportat) mai mult sau mai puțin marcate, permit actualizarea prezenței celuilalt în discurs. Eterogenitatea manifestă corespunde, astfel, "urmelor" alterității discursive. Introdusă de J. Authier-Revuz, în 1984, și aprofundată în lucrările ulterioare, dihotomia eterogenitate constitutivă / manifestă definește, prin urmare, jocul dintre virtualitatea și actualizarea alterității discursive. Ca moduri privilegiate de manifestare a eterogenității, se evidențiază fenomenul discursului raportat, cu diferitele sale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mai puțin marcate, permit actualizarea prezenței celuilalt în discurs. Eterogenitatea manifestă corespunde, astfel, "urmelor" alterității discursive. Introdusă de J. Authier-Revuz, în 1984, și aprofundată în lucrările ulterioare, dihotomia eterogenitate constitutivă / manifestă definește, prin urmare, jocul dintre virtualitatea și actualizarea alterității discursive. Ca moduri privilegiate de manifestare a eterogenității, se evidențiază fenomenul discursului raportat, cu diferitele sale stiluri (direct / indirect / indirect liber), la care se adaugă diverse modalități de citare și alte fenomene conexe: "insule textuale", "cuvinte ținute la distanță". Ca atare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
stiluri (direct / indirect / indirect liber), la care se adaugă diverse modalități de citare și alte fenomene conexe: "insule textuale", "cuvinte ținute la distanță". Ca atare, discursul raportat caracterizează și definește nu doar un ansamblu limitat de fapte lingvistice, ci practica discursivă în totalitatea sa. Teza eterogenității constitutive a fost exploatată din diverse puncte de vedere, regăsindu-se în analiza dialogismului textului romanesc, în polifonia enunțiativă, vizibilă nu numai la nivelul textului, ci și la nivelul enunțului, în perspectiva psihanalitică a lui
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care devine vizibilă prin modul de enunțare, prin ton. În consecință, fiecare gen de discurs presupune un ansamblu de mijloace, antrenate în mod conștient sau automat, prin care se redă imaginea de sine a locutorului. În mod necesar, această imagine discursivă a sinelui este marcată de stereotipii cunoscute atît locutorului, care le actualizează, cît și auditoriului, care le receptează și le interpretează. Potrivit lui D. Maingueneau, etosul discursiv este în relație nemijlocită cu o imagine prealabilă pe care auditoriul o poate avea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prin care se redă imaginea de sine a locutorului. În mod necesar, această imagine discursivă a sinelui este marcată de stereotipii cunoscute atît locutorului, care le actualizează, cît și auditoriului, care le receptează și le interpretează. Potrivit lui D. Maingueneau, etosul discursiv este în relație nemijlocită cu o imagine prealabilă pe care auditoriul o poate avea despre locutor, căci, de obicei, există o reprezentare a persoanei locutorului anterioară actelor de vorbire și, deseori, această reprezentare stă la baza imaginii pe care locutorul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
reprezentare a persoanei locutorului anterioară actelor de vorbire și, deseori, această reprezentare stă la baza imaginii pe care locutorul și-o construiește prin discurs. Acest etos prediscursiv, de care locutorul este conștient, va fi consolidat, rectificat și refăcut prin activitatea discursivă. Prin aceasta, etosul este îndepărtat de aspectele care țin strict de enunțare sau de manifestare a subiectivității prin limbă, deoarece se raportează la normele de interacțiune care sînt proprii unei culturi, încît se poate ajunge la un etos general ce
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]