11,935 matches
-
echipei; 20. Ajut în orice fel ar putea fi de folos; 21. Ajut la formarea spiritului de echipă; 22. Observ cu atenție momentele în care echipa are nevoie de ajutor și mă străduiesc să umplu golurile; 23. Ajut le rezolvarea disputelor din interiorul grupului; 24. Mă detașez mental de echipă pentru a analiza ce se întâmplă. 3.3.11. Grupa de descoperire Metoda este descrisă de Jean P.Sol în lucrarea Techniques et methodes de creativite appliquee, cu numele de grupa
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
a situațiilor conflictuale. Într-un astfel de exercițiu se pot face greșeli care ar fi catastrofale într-o situație reală. Jocul se bazează pe ideea că o persoană gestionează mai eficient un conflict real dacă a participat la simularea unor dispute. Jocul de decizie simulează, de regulă, o confruntare cu o situație decizională foarte importantă. Elevii primesc funcții și, în concordanță cu acestea, propun soluții și adoptă decizii. Conturarea procesului decizional presupune fixarea obiectivelor, formularea soluțiilor posibile și adoptarea deciziilor finale
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
defini propriile probleme, nevoi si soluții. Orice termen prevăzut de către înțelegerea părților trebuie să fie propus si acceptat de către părți, așa cum toate deciziile care sunt luate pe parcursul medierii au acordul tuturor părților implicate. Confidențialitatea. Atât mediatorul, cât si părțile în dispută, precum si avocații (în cazul în care sunt prezenți în cadrul desfășurării procedurii medierii) se obligă să păstreze caracterul confidențial al tuturor aspectelor discutate în mediere. Neutralitatea. Neutralitatea se referă la faptul că mediatorul rămâne în afara conflictului dintre părți, neimplicându-se în
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3127]
-
avocații (în cazul în care sunt prezenți în cadrul desfășurării procedurii medierii) se obligă să păstreze caracterul confidențial al tuturor aspectelor discutate în mediere. Neutralitatea. Neutralitatea se referă la faptul că mediatorul rămâne în afara conflictului dintre părți, neimplicându-se în această dispută decât în limitele impuse de procedura medierii. Mediatorul nu are legătură cu părțile si cu subiectul disputei, nu se află în conflict de interese față de părți, referitor la relație si subiectul disputei. Concluzionând, împărtășim convingerea că medierea va deveni fără
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3127]
-
al tuturor aspectelor discutate în mediere. Neutralitatea. Neutralitatea se referă la faptul că mediatorul rămâne în afara conflictului dintre părți, neimplicându-se în această dispută decât în limitele impuse de procedura medierii. Mediatorul nu are legătură cu părțile si cu subiectul disputei, nu se află în conflict de interese față de părți, referitor la relație si subiectul disputei. Concluzionând, împărtășim convingerea că medierea va deveni fără îndoială o prezență pregnantă în peisajul socio-juridic românesc. Suntem de părere că legea medierii din România - care
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3127]
-
în afara conflictului dintre părți, neimplicându-se în această dispută decât în limitele impuse de procedura medierii. Mediatorul nu are legătură cu părțile si cu subiectul disputei, nu se află în conflict de interese față de părți, referitor la relație si subiectul disputei. Concluzionând, împărtășim convingerea că medierea va deveni fără îndoială o prezență pregnantă în peisajul socio-juridic românesc. Suntem de părere că legea medierii din România - care are în prim-plan omul, cu demnitatea si valorile lui - a încercat să deschidă „poarta
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3127]
-
morală, trebuie să ținem cont de faptul că doar morala ca datorie este înrudită cu dreptul, fiind susceptibilă de a fi transpusă în norme juridice, nu și morala ca aspirație, centrată pe virtute" (p. 4). Autoarea are în vedere actuala dispută între două orientări etice numite de Frank Deaver, Teleologie și Deontologie. O distincție similară este operată în sfera juridică: "Noi apreciem că și în privința dreptului trebuie să ținem cont de o delimitare, respectiv de cea pe care filosofia dreptului o
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
interpretată în sensul că, deși cunoașterea umană a dreptului natural nu depinde de Dumnezeu, motivele noastre de a ne supune acestuia depind de El67. Prin elaborarea acestei lucrări, Grotius și-a propus descoperirea unui fundament solid pentru reglementarea rezonabilă a disputelor privitoare la drepturile părților aflate în conflict și care aparțin unor religii diferite. Pentru aceasta, credea Grotius, trebuie să facem apel la o lege care izvorăște nu din edicte omenești, ci din natură; nu din cele douăsprezece table ale dreptului
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
moralei. De asemenea, se spune că o normă de drept care impune un comportament interzis de morală nu poate fi acceptată ca valabilă, iar necesitatea includerii în sistemul dreptului a normelor valide care contrazic principiile moralei a constituit subiectul unor îndelungate dispute. Nu poate fi contestat faptul că orice ordine socială se bazează pe anumite norme de conduită, care constituie un element comun al dreptului și moralei, fiind considerate un conținut minim al dreptului. Așa cum arată Hart, un minimum de dreptate este
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
morale. În aceste condiții, afirmația conform căreia dreptul ar fi prin natura sa moral nu înseamnă că dreptul ar avea un anumit conținut, ci că este o normă care stabilește un anumit comportament uman ca fiind obligatoriu. Kelsen soluționează această dispută afirmând că, de fapt, problema raportului dintre drept și morală nu este una de conținut, ci de formă 212. Dincolo de argumentele pe care atât pozitiviștii, cât și oponenții lor au încercat să le aducă în sprijinul propriilor doctrine, trebuie admis
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
funcții comune, indicând prezența unei reguli are revendică un anumit comportament"61. Dificultatea exprimării acelui element conținut de norme care obligă oamenii să adopte un anumit comportament și le servește drept justificare pentru aplicarea unei sancțiuni a dat naștere la dispute profunde, pe care unii autori au încercat să le depășească susținând că insistând asupra utilizării în norme a cuvintelor trebuie, se cuvine, se cade, "poate genera o confuzie care, probabil, va face ca aceste cuvinte să pară mai importante în
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de delict comis 148. 3.5.3. O posibilă conciliere între teoriile retributiviste și utilitariste "Cea mai izbitoare trăsătură a discursului moral contemporan este că, în mare parte, e folosit pentru a exprima dezacorduri; iar cea mai izbitoare trăsătură a disputelor prin care se exprimă aceste dezacorduri este caracterul lor interminabil", notează A. MacIntyre 149. Justificarea pedepsei este un bun exemplu de problemă cu privire la care susținătorii celor două abordări rivale se află într-un puternic dezacord. Date fiind aceste contradicții, mulți
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
să sugereze diverse modalități, mai mult sau mai puțin stângace, de a le combina astfel încât să se evite conflictele, încercând să demonstreze că cele două teorii se află doar într-un dezacord aparent și propunând diferite argumente pentru soluționarea acestei dispute. Metoda adoptată de cei mai mulți gânditori a fost confruntarea celor două teorii, reținerea părților bune ale acestora și eliminarea părților slabe. În acest demers, criticile formulate deja de alți autori anteriori au fost benefice, ambele părți dispunând de argumente care demonstrează
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a individului rezultă din insuficiența sa morală"4. Dreptul trebuie să se conformeze, în anumite aspecte, cerințelor dreptății și ale moralei, considerându-se că o normă de drept care impune un comportament interzis de morală nu poate fi acceptată ca valabilă. Disputele generate de problema apartenenței la sistemul de drept a normelor valide din punct de vedere juridic, dar care contrazic principiile moralei, au dat naștere la două concepte rivale, conceptul mai larg incluzându-l pe cel mai îngust. Potrivit conceptul mai
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
uneori disperat, basul sever; printre femei există o mai mare diversitate. “Anii de galera” au marcat o culme a lor prin trei importante opere - cele mai populare între anii 1851-53. Prima dintre ele, Rigoletto, reprezentată la Veneția (după o lungă disputa cu cenzură vremii, o problemă care va reveni mereu în activitatea lui Verdi) a avut un mare succes justificat prin amploarea fără precedent a dramatismului muzicii și prin varietatea și bogăția de situatii scenice impresionante prin caracterul lor neobișnuit. Nu
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
în trei mișcări. O interesantă caracteristică a operei o reprezintă rolul extins pe care îl joacă corul în țesătura muzicală a lucrării. În piesa lui Schiller, Johanna povestește ea viziunea cu imaginea Fecioarei Maria, în timp ce în opera Giovanna aude o dispută între corurile îngerilor și demonilor - îngerii fiind cei care o avertizează să nu-și deschidă inima iubirii pământene. Opera Giovanna d’Arco compusă pentru Teatro alla Scală a reprezentat la premiera să din 15 Februarie 1947 o autentică cădere care
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
sabie lui Raffaele care la început se arătă șovăelnic în a se duela cu un om bătrân dar cand Stankar îl insultă numindu-l trovatello (copil găsit), se înfurie și accepta lupta. Zgomotul luptei îl aduce pe Stiffelio la locul disputei. El ordona celor doi oameni să pună capăt duelului în numele credinței. Că unul mai tânăr, Rafaelle trebuie să facă primul gest de reconciliere și îi întinde mâna. La vederea acestui gest Stankar nu se mai poate stăpâni și îi spune
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
iar prezicătoarea, o negresa. Ca să pună capac la toate, Romă era suficient de apropiată de Neapole pentru că Verdi să și poată permite să-și bage nasul în afacerile Teatrului Sân Carlo și ale cenzurii napolitane. A existat un numar de dispute cu cenzură din Romă, dar în final Verdi a simțit că libretul, nu numai că n-a pierdut mare lucru prin noua relocație, dar chiar a câștigat prin caracterul exotic pe care il exercita Nouă Anglie coloniala în Italia mijlocului
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
-o de atâtea ori, "Pe cutare numai maestrul Ludovic L. l-ar mai putea înfunda!"6. E utilizată des această expresie, însă foarte puțină lume știe adevărul: cei mai mulți sunt convinși că Ludovic L. este un procuror foarte dibaci, pentru că în disputa din instanță, întotdeauna procurorul este cel care încearcă "să-l înfunde" pe suspect, iar avocatul este cel ce vrea să-l scoată basma curată. De aceea se mai numește avocatul și "apărător". Și, chiar dacă celebrul Ludovic L. a intrat în
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Placeanovici tăgăduia cu încăpățânare o implicare decisivă în conceperea fătului ("că, deocamdată, nu putem încă vorbi despre un copil, cel mult despre un făt!") și cum cele două atât de onorabile (respectiv, stimabile) familii n-au ajuns la un acord, disputa a ajuns la Tribunal. Curtea, în componența obișnuită: președinte onorabilul judecător Profesor Universitar Emerit Academician Dr. Dr. h. C. Julius Zimberlan, procuror Doctor Ragnavaldur Sicl, avocatul stimabilului Iosif Placeanovici, al IX-lea conte Placean, Doctor Haralambie Szabo, avocatul onorabilei domnișoare
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
ai mirificei noastre comunități. Prin urmare, luându-se în considerare art. (...) paragrafele 3 și 6b, Curtea decide: 1. Pruncul, nefolosindu-se de dreptul său procesual și fiind doar ipotetic un viitor copil, nu poate constitui și nici da naștere unei dispute în fața vreunui judecător; 2. Întrucât, fără ca Pruncul să fi fost un caz, Pruncul nefolosindu-se de dreptul său procesual, stimabilul Iosif Placeanovici, al IX-lea conte Placean, a făcut uz de titlurile sale, vrând să pună în umbră, prin umilire
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
adresat Justiției suverane. Întâmplător sau, mai degrabă, nu întâmplător! -, cazul a fost preluat și de ziarul local și, după doar o zi, și de presa centrală: problema a depășit cu mult presupusa culpă a distinsului dascăl, dezvoltându-se într-o dispută de principii: ce mijloace trebuie să utilizeze un institutor pus într-o situație asemănătoare, până unde poate să meargă și cum este mai indicat din punct de vedere psihologic să rezolvi situația. Foarte repede, numeroși educatori profesioniști, chiar și profesori
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
când într-o parte, când în cealaltă.) Așa că Doctorul Ralf Lalazor n-a apucat să finalizeze dosarul și acesta a ajuns pe masa eminentului procuror Doctor Ragnavaldur Sicl. Care n-a mai putut tărăgăna lucrurile fiindcă după atâția ani de dispute publice lumea cerea imperios o sentință, mai ales că întregul caz amenința să cadă sub incidența prescrierii la 29 ani de la săvârșirea faptelor și, pe de altă parte, nici distinsul învățător Dr. Vladimir Horowitz nu era de așteptat să mai
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
altă parte, nici distinsul învățător Dr. Vladimir Horowitz nu era de așteptat să mai trăiască mult la vârsta sa. Or, nici o condamnare și nici o achitare post mortem nu era nici pe departe soluția unanim așteptată, chiar dacă s-ar fi elucidat disputa publică. (Mai ales că, din cauza nenumăratelor tărăgănări ale procesului, nimeni n-ar mai fi putut spune cu exactitate în ce au constat sancțiunile aplicate de domnul învățător Doctor Vladimir Horowitz asupra celor șase elevi din clasa a III-a primară
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
prin autoritatea sa, l-a lansat până spre vârfurile topului mondial. Așa că, încetul cu încetul, lucrurile au degenerat, fiecare parte luând totul ca pe o chestiune personală. Cel mai grav, însă, a fost când însuși ministrul culturii a intervenit în dispută, continuarea fiind o campanie pro-, dar mai ales antiguvernamentală. ("Să i se spună poporului ce a făcut Guvernul ca să avem o artă armonioasă!") Scandalul, în care cartea lui H. B. Bufflet aproape că a fost înghițită cu totul, a ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]