12,296 matches
-
implicați, adică la percepția lor asupra fenomenului. Multe cercetări referitoare la motivele pentru care partenerii conjugali se gândesc la divorț, cum sunt cele efectuate de J. Huber și G. Spitze (1980), au constatat că împărțirea sarcinilor casnice afectează gândul la divorț la femei, dar nu și la bărbați. Alți cercetători (Udry, 1981; Booth et al., 1985) au urmărit corelația dintre percepția alternativelor maritale și resursele obiective (materiale și psihosociale) ale partenerilor, constatând o toleranță mai mare față de disoluție când resursele sunt
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
M. Soroka (2001, pp. 200-201), efectuată de un trio de psihologi (Buechlman, Gottman, Katz, 1992) prin intervievarea intensivă a 52 de cupluri conjugale (care pretindeau în timpul intervievării că au o căsnicie reușită), a făcut o predicție de mare acuratețe cu privire la divorț (94% dintre cele previzionate). Cei care au divorțat au avut scoruri scăzute la următoarele trei dimensiuni: 1. grijă și afecțiune reciprocă; 2. gradul în care partenerii se văd pe ei înșiși ca parte a cuplului în opoziție cu tendința spre
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
interioare fără evadări în exterior, după cum nu există cazuri în care cei doi își dezvoltă concomitent sau în mare proximitate temporală „teritorii” independente. Antropologul P. Bohannan (1970) crede că este util să se ia în calcul mai multe feluri de divorțuri (mai modest și mai propriu, ele ar putea fi numite aspecte sau ipostaze ale divorțului): divorțul emoțional, atunci când deși cuplul poate fi văzut ca fiind fericit, soții au pierdut în mare măsură afecțiunea reciprocă, nu se mai înțeleg bine, iar
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
concomitent sau în mare proximitate temporală „teritorii” independente. Antropologul P. Bohannan (1970) crede că este util să se ia în calcul mai multe feluri de divorțuri (mai modest și mai propriu, ele ar putea fi numite aspecte sau ipostaze ale divorțului): divorțul emoțional, atunci când deși cuplul poate fi văzut ca fiind fericit, soții au pierdut în mare măsură afecțiunea reciprocă, nu se mai înțeleg bine, iar comunicarea lasă mult de dorit. Se ignoră reciproc și ignoră problemele care apar. Astfel, deși
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sau în mare proximitate temporală „teritorii” independente. Antropologul P. Bohannan (1970) crede că este util să se ia în calcul mai multe feluri de divorțuri (mai modest și mai propriu, ele ar putea fi numite aspecte sau ipostaze ale divorțului): divorțul emoțional, atunci când deși cuplul poate fi văzut ca fiind fericit, soții au pierdut în mare măsură afecțiunea reciprocă, nu se mai înțeleg bine, iar comunicarea lasă mult de dorit. Se ignoră reciproc și ignoră problemele care apar. Astfel, deși atmosfera
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fiind fericit, soții au pierdut în mare măsură afecțiunea reciprocă, nu se mai înțeleg bine, iar comunicarea lasă mult de dorit. Se ignoră reciproc și ignoră problemele care apar. Astfel, deși atmosfera pare relaxată, insatisfacțiile cresc și se ajunge la divorț. Pe bună dreptate, autorul observă că dacă ruptura emoțională nu s-a consumat, în ciuda divorțului legal, cuplul poate reveni la normal; divorțul legal nu e un simplu act juridic, el are consecințe majore asupra traiectoriei de viață a celor doi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
iar comunicarea lasă mult de dorit. Se ignoră reciproc și ignoră problemele care apar. Astfel, deși atmosfera pare relaxată, insatisfacțiile cresc și se ajunge la divorț. Pe bună dreptate, autorul observă că dacă ruptura emoțională nu s-a consumat, în ciuda divorțului legal, cuplul poate reveni la normal; divorțul legal nu e un simplu act juridic, el are consecințe majore asupra traiectoriei de viață a celor doi (se pot recăsători, de exemplu), asupra relației părinți-copii (problema custodiei) și asupra împărțirii bunurilor, acest
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ignoră reciproc și ignoră problemele care apar. Astfel, deși atmosfera pare relaxată, insatisfacțiile cresc și se ajunge la divorț. Pe bună dreptate, autorul observă că dacă ruptura emoțională nu s-a consumat, în ciuda divorțului legal, cuplul poate reveni la normal; divorțul legal nu e un simplu act juridic, el are consecințe majore asupra traiectoriei de viață a celor doi (se pot recăsători, de exemplu), asupra relației părinți-copii (problema custodiei) și asupra împărțirii bunurilor, acest din urmă aspect, împreună cu obligațiile de întreținere
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
majore asupra traiectoriei de viață a celor doi (se pot recăsători, de exemplu), asupra relației părinți-copii (problema custodiei) și asupra împărțirii bunurilor, acest din urmă aspect, împreună cu obligațiile de întreținere (a partenerului și copiilor, vezi 6.1.1.) fiind numit divorț economic; chiar dacă mariajul se termină, calitatea de părinte rămâne. Ce relații există după divorț între părinți, în special în detrimentul ori beneficiul copiilor, cât de mult colaborează ei în acest sens sau nu, constituie ceea ce antropologul american consemnează drept divorț coparental
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
relației părinți-copii (problema custodiei) și asupra împărțirii bunurilor, acest din urmă aspect, împreună cu obligațiile de întreținere (a partenerului și copiilor, vezi 6.1.1.) fiind numit divorț economic; chiar dacă mariajul se termină, calitatea de părinte rămâne. Ce relații există după divorț între părinți, în special în detrimentul ori beneficiul copiilor, cât de mult colaborează ei în acest sens sau nu, constituie ceea ce antropologul american consemnează drept divorț coparental; diferitele ipostaze ale divorțului, în speță cel juridic, produc mutații semnificative în raporturile celor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
numit divorț economic; chiar dacă mariajul se termină, calitatea de părinte rămâne. Ce relații există după divorț între părinți, în special în detrimentul ori beneficiul copiilor, cât de mult colaborează ei în acest sens sau nu, constituie ceea ce antropologul american consemnează drept divorț coparental; diferitele ipostaze ale divorțului, în speță cel juridic, produc mutații semnificative în raporturile celor doi parteneri cu rudele prin alianță, cu prietenii familiei, cu vecinii, cu viața comunității în ansamblu, ceea ce e denumit ca divorț comunitar. P. Bohannan (1970
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
se termină, calitatea de părinte rămâne. Ce relații există după divorț între părinți, în special în detrimentul ori beneficiul copiilor, cât de mult colaborează ei în acest sens sau nu, constituie ceea ce antropologul american consemnează drept divorț coparental; diferitele ipostaze ale divorțului, în speță cel juridic, produc mutații semnificative în raporturile celor doi parteneri cu rudele prin alianță, cu prietenii familiei, cu vecinii, cu viața comunității în ansamblu, ceea ce e denumit ca divorț comunitar. P. Bohannan (1970) consideră că, într-un anumit
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
antropologul american consemnează drept divorț coparental; diferitele ipostaze ale divorțului, în speță cel juridic, produc mutații semnificative în raporturile celor doi parteneri cu rudele prin alianță, cu prietenii familiei, cu vecinii, cu viața comunității în ansamblu, ceea ce e denumit ca divorț comunitar. P. Bohannan (1970) consideră că, într-un anumit fel, divorțul maximal este cel psihic, atunci când fostul partener devine total irelevant pentru sinele și confortul emoțional al celuilalt. Dacă afli că fostul soț a câștigat o sumă impresionantă de bani
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
speță cel juridic, produc mutații semnificative în raporturile celor doi parteneri cu rudele prin alianță, cu prietenii familiei, cu vecinii, cu viața comunității în ansamblu, ceea ce e denumit ca divorț comunitar. P. Bohannan (1970) consideră că, într-un anumit fel, divorțul maximal este cel psihic, atunci când fostul partener devine total irelevant pentru sinele și confortul emoțional al celuilalt. Dacă afli că fostul soț a câștigat o sumă impresionantă de bani la loto ori că a ajuns rector sau ministru și nu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
obiectivi (comportamentali, caracteristici socioeconomice și de altă natură), ceea ce implică cuplarea studiilor calitative cu date statistice demografice și economice de mare anvergură. 7.1.5. Consecințe ale divorțialității tc "7.1.5. Consecințe ale divorțialitĂȚii După cum am văzut, concepția despre divorț s-a schimbat profund în societatea contemporană. Divorțul nu apare ca un eșec, ci ca o soluție și un început pentru o viață mai bună. Sunt prezumate aici consecințele lui pozitive. Realitatea empirică înconjurătoare, ca și datele investigaționale ne arată
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ceea ce implică cuplarea studiilor calitative cu date statistice demografice și economice de mare anvergură. 7.1.5. Consecințe ale divorțialității tc "7.1.5. Consecințe ale divorțialitĂȚii După cum am văzut, concepția despre divorț s-a schimbat profund în societatea contemporană. Divorțul nu apare ca un eșec, ci ca o soluție și un început pentru o viață mai bună. Sunt prezumate aici consecințele lui pozitive. Realitatea empirică înconjurătoare, ca și datele investigaționale ne arată însă și multitudinea consecințelor negative. În societățile tradiționale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
În societățile tradiționale, acestea din urmă sunt aduse în prim-plan de mentalitatea colectivă. La nivelul celor doi parteneri, efectele psihologice depind foarte mult de copii, dacă există sau nu, de investițiile afective făcute în căsnicie, de cine a inițiat divorțul, de valoarea partenerilor pe piața erotică și maritală, de densitatea rețelei de rude și de prieteni ai fiecăruia. Studierea acestor aspecte și eventualele intervenții terapeutice presupun mai mult o abordare ideografică. Divorțialitatea afectează diferențiat femeia și bărbatul. Dacă există copii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
neglijează copilul. Fenomenul de supraprotecție poate avea, la rândul lui, consecințe negative asupra copilului, mai ales cu privire la viitorul lui statut marital, în distribuirea sarcinilor domestice în familia pe care o va avea. În tot cazul, investigarea mai îndeaproape a efectelor divorțului asupra copilului a nuanțat imaginea populară tipică asupra fenomenului, care enunță „bieții copii cu părinți divorțați”, înțelegând prin aceasta că aproape automat, prin divorț, copiii suferă. În acest caz sunt concludente cinci constatări principale: 1. Dacă după divorț copilul continuă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
domestice în familia pe care o va avea. În tot cazul, investigarea mai îndeaproape a efectelor divorțului asupra copilului a nuanțat imaginea populară tipică asupra fenomenului, care enunță „bieții copii cu părinți divorțați”, înțelegând prin aceasta că aproape automat, prin divorț, copiii suferă. În acest caz sunt concludente cinci constatări principale: 1. Dacă după divorț copilul continuă să interacționeze cu celălalt părinte, în speță cu tatăl, diferențele în profilul psihocomportamental sunt nesemnificative în comparație cu familiile biparentale. Este de reținut însă că interacțiunea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a efectelor divorțului asupra copilului a nuanțat imaginea populară tipică asupra fenomenului, care enunță „bieții copii cu părinți divorțați”, înțelegând prin aceasta că aproape automat, prin divorț, copiii suferă. În acest caz sunt concludente cinci constatări principale: 1. Dacă după divorț copilul continuă să interacționeze cu celălalt părinte, în speță cu tatăl, diferențele în profilul psihocomportamental sunt nesemnificative în comparație cu familiile biparentale. Este de reținut însă că interacțiunea trebuie să fie sistematică și pozitivă. Sistematică, adică des și regulat, pozitivă, în sensul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pozitivă, în sensul că tatăl, păstrându-și autoritatea rezonabilă, trebuie să fie cald și înțelegător, să nu-l dădăcească tot timpul sau să-l „monteze” împotriva mamei sau a tatălui vitreg. În SUA, există state în care prin lege, după divorț, copilul este lăsat expres în custodia ambilor părinți. Aceasta presupune că amândoi părinții au responsabilități zilnice în creșterea și educarea copilului, uneori și rezidența fiind comună (succesivă la mamă și la tată). Există însă avantaje și dezavantaje atât pentru monocustodie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familiile monoparentale (matrifocale, de obicei) sunt mai sărace. Studii de mai mare finețe dovedesc că, izolând factorul „sărăcie”, lipsa tatălui are totuși efecte de încurajare a comportamentului deviant, nu însă în măsura prezumată de simțul comun. 4. Impactul negativ al divorțului asupra copilului depinde (Wallerstein, Kelly, 1980) în principal de: gradul de conflictualitate al familiei care s-a destrămat, sănătatea mintală a părinților, densitatea rețelei sociale a actualei familii a copilului și vârsta pe care a avut-o copilul la divorț
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
divorțului asupra copilului depinde (Wallerstein, Kelly, 1980) în principal de: gradul de conflictualitate al familiei care s-a destrămat, sănătatea mintală a părinților, densitatea rețelei sociale a actualei familii a copilului și vârsta pe care a avut-o copilul la divorț. Vârsta copilului la divorțul părinților pare să fie cel mai relevant factor ce îi influențează reacțiile la acest eveniment. Bineînțeles că la toate vârstele (mai puțin se pune problema la sugari și la copiii mici, când despărțirea nu e conștientizată
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Wallerstein, Kelly, 1980) în principal de: gradul de conflictualitate al familiei care s-a destrămat, sănătatea mintală a părinților, densitatea rețelei sociale a actualei familii a copilului și vârsta pe care a avut-o copilul la divorț. Vârsta copilului la divorțul părinților pare să fie cel mai relevant factor ce îi influențează reacțiile la acest eveniment. Bineînțeles că la toate vârstele (mai puțin se pune problema la sugari și la copiii mici, când despărțirea nu e conștientizată) reacțiile depind și de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
plece. Nu de puține ori, ei seautoblamează, considerând că tatăl a plecat din cauza lor, că au fost răi și n-auascultat. Studiind 121 de copii cu vârste între 6 și 12 ani, trei psihologi americani auconstatat că în faza imediată a divorțului, o treime dintre aceștia se simțeau vinovați de despărțirea părinților, după un an procentul scăzând la 20% (Healy, Stewart, Copeland, 1993). Copiii sunt îngrijorați de ceea ce se va întâmpla cu ei, dacă își vor mai vedea bunicii și alte rude
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]