540,079 matches
-
un loc liber în sanatoriul din Oberköbling. Iar în 2 noeimbrie 1883 Chibici Revneanu îl înștiința telegrafic pe Maiorescu că l-a internat, cu sprijinul lui C. Popasu, în amintitul sanatoriu vienez cu 150 coroane pe lună. Aflăm printre aceste documente și o succintă scrisoare a unui medic din Sanatoriu către Popasu despre diagnosticul bolii lui Eminescu, pe care acesta îl expediază urgent lui Maiorescu. În acea scrisoare se precizează: "Domnul Eminescu suferă de o stare maniacală cu accese a cărei
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
boala. Tăcut și nesimțitor"). Sînt, apoi, în ediție, scrisori dintre Maiorescu și editorul Socec în legătură cu noua ediție a poeziilor marelui poet, Maiorescu angajîndu-se să facă corecturile iar onorariul să-i fie trimis lui Eminescu la Botoșani. În sfîrșit, dramatice sînt documentele care semnalează constituirea, în 1888-1889, a Comitetului de tutelă asupra lui Eminescu din nou bolnav rău și ajuns, curînd, iarăși în sanatoriul dr. Șuțu. Ediția se încheie cu documente legate de moartea poetului (inclusiv necroloage) și cu scrisoarea lui Maiorescu
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
-i fie trimis lui Eminescu la Botoșani. În sfîrșit, dramatice sînt documentele care semnalează constituirea, în 1888-1889, a Comitetului de tutelă asupra lui Eminescu din nou bolnav rău și ajuns, curînd, iarăși în sanatoriul dr. Șuțu. Ediția se încheie cu documente legate de moartea poetului (inclusiv necroloage) și cu scrisoarea lui Maiorescu către Primăria București pentru îngrijirea monumentului Eminescu de la Cimitirul Bellu. Merită menționată, în final, scrisoarea lui Maiorescu din decembrie 1892 către editorul Socec prin care îl împuternicește ca din
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
care îi cerea înapoierea bibliotecii și a manuscriselor poetului. Dacă marele critic se conforma scrisorii, neonestul căpitan Matei Eminovici le-ar fi risipit, pe bani, te miri cui. Criticul a păstrat tezaurul, depunîndu-l, în 1902, Bibliotecii Academiei. Repet, ediția de documente inedite Eminescu publicate de dl George Muntean e o nestemată de preț. Eminescu, O sută de documente noi. Ediție îngrijită de George Muntean. Editura Eminescu, 2000.
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
Matei Eminovici le-ar fi risipit, pe bani, te miri cui. Criticul a păstrat tezaurul, depunîndu-l, în 1902, Bibliotecii Academiei. Repet, ediția de documente inedite Eminescu publicate de dl George Muntean e o nestemată de preț. Eminescu, O sută de documente noi. Ediție îngrijită de George Muntean. Editura Eminescu, 2000.
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
Holmes al criticii literare românești" cum bine îl caracterizează Gabriel Dimisianu) de a căuta piesele lipsă sau de a le șterge pe cele întunecate sau doar înnegrite de vreme. Neobosit și înarmat cu un entuziasm tineresc, Ștefan Cazimir caută prin documente, ia o informație de aici, alta de dincolo, citește cărți prăfuite, urmărșete urme firave și înregistrează aproape tot într-un neîntrerupt și deosebit de migălos efort de a ne înfățișa autori sau doar figuri și întâmplări din epoci trecute despre care
Honeste legere by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16250_a_17575]
-
istorico-filologică pe tema existenței unui Ordin al Geminaților, pentru ca ulterior ceea ce ni se înfățișa doar ca un text, ca o parodie a operelor de erudiție sterilă, să se reverse în realitate cu turbulența unei forțe malefice. Iată cum începe povestirea: "Documentele arată că Ordinul Geminaților a fost înființat în 1270 în Tunisia, imediat după moartea lui Ludovic al IX-lea, conducătorul celei de-a Șaptea Cruciade. [...] Geminații erau un ordin călugăresc eretic, dacă așa ceva e cu putință. Doctrina lor implica o
Ștefan Aug. Doinaș, prozator by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16270_a_17595]
-
Mi se pare îngrijorător faptul că mai bine de jumătate din titlurile și autorii pe care i-am găsit strîng praf pe rafturile unei biblioteci universitare americane încă din anii '60 și '70. Ceea ce înseamnă, inevitabil, că această jumătate reprezintă documente de partid, texte de propagandă, obscure broșuri menite să popularizeze imaginea unei prospere Românii socialiste. Hotărît, cultura română nu e bine reprezentată în străinătate. Să nu ne mire, prin urmare, grav distorsionatele imagini, uneori strident unilaterale, pe care le produc
Dincolo de rău by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16287_a_17612]
-
ziarul e mult mai "aerisit" și că are o construcție mai riguroasă în majoritatea paginilor dinăuntru. * Dacă tot am ajuns la România liberă, să menționăm că acesta e singurul ziar de mare tiraj care în scandalul stîrnit de publicarea unor documente emise de fosta Securitate despre trecutul patriarhului Teoctist, continuă investigațiile. * Fostul director onorific al României libere, Octavian Paler afirmă în Cotidianul că vechea Securitate n-ar fi visat în vecii vecilor ca acuzații pe care, consideră Octavian Paler, le-ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16288_a_17613]
-
Octavian Paler afirmă în Cotidianul că vechea Securitate n-ar fi visat în vecii vecilor ca acuzații pe care, consideră Octavian Paler, le-ar fi fabricat pentru a-l putea compromite la o adică pe viitorul patriarh, vor circula ca documente indubitabile, mai mult sau mai puțin, în presă. * Pe măsură ce guvernul Năstase se apropie de suta de zile de grație, criticile la adresa sa devin tot mai acide. Premierului i se reproșează gafe, iar disponibilitatea sa de a se întîlni cu presa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16288_a_17613]
-
fost mereu nedreptățit sau cu omagii prietenești sau cu injurii nedrepte". Cronica e, de fapt, o demolare meșteșugită a romanului, considerînd numai precedentele romane strict autobiografice Bizu și Firu-n patru. Cît despre Mite, romanul nu are decît "meritul" vulgarizării unor documente de istorie literară, provocînd "supărarea estetului de a nu vedea invenția și supărarea istoricului de a fi izbit în convingerea lui". Dar E. Lovinescu, ca autor, mărturisise, într-un interviu din Facla publicat în 23 decembrie 1934, o opinie lui
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
de cultură și critic, al lui Eminescu, am ajuns a avea o viziune a personalității lui morale (nu fizice, în amănuntele biografice) și ca romancier doresc să o redau prin mijloace de creație artistică și nu prin alăturare de elementare documente biografice... Într-un cuvînt, am voit să fac operă de creator, romanul meu pornește dintr-o viziune căreia i-am subordonat amănunte istorice într-atît de voluntară, încît nu numai că am inventat, ci am preschimbat. Iată pentru ce sunt sigur
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
stăteau în prim plan, ci receptarea acestora în momentul de față. Cu alte cuvinte: probleme diferite, aparținînd unor domenii diferite (critica și istoria literară "imanentă", adresată direct operelor și scriitorilor în cauză, pe de o parte, studiul receptării, aplicat asupra "documentelor" de receptare în relația lor cu opera și cu biografia artistului, pe de cealaltă), cu un instrumentar conceptual și analitic diferit. Este însă adevărat că nici numărul respectiv al Dilemei nu a făcut ca această distincție indispensabilă să transpară cu
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
cum se zice, o �viziune nouă" (editarea unor articole care �au un sănătos aer de prospețime")? La rîndul lor, contribuțiile semnatarilor, luate fiecare în parte, și orchestrarea acestora în ansamblu, au făcut adesea mai degrabă trimitere implicită și polemică la "documentele" de receptare avute în vedere, de la serbările școlare la felul în care apreciem monumentele ridicate în cinstea poetului. Grupajul trece rapid peste demersul constatativ, zorindu-se către un efect provocator. În paranteză fie spus, toate acuzele de "cabală", "conjurație" ș.
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
dintre condițiile de a adera la "Mișcarea" condusă de Marian Munteanu era trecerea de către candidați a unui examen din opera politică eminesciană. Si non e vero, e ben trovato. Iar dacă e adevărat, ar fi unul dintre cele mai grăitoare documente de receptare alarmantă a lui Eminescu. Încă un cuvînt despre ceea ce favorizează îndeosebi confuziile și alunecările de planuri la care m-am referit: anume, titulatura de "poet național" cu care a fost gratificat Eminescu. Mai exact: nu titulatura în sine
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
micul nostru colectiv (doamnele Rodica Rotaru, Maria Simionescu, Gabriela Omăt, d-nii Iordan Datcu, Grigore Pătrașcu) s-a sudat instantaneu, uniți prin comunitatea țelului și a strădaniilor. Redacția a pornit la drum, întemeindu-și cîteva colecții ("Momente și Sinteze", "Universitas", "Confluențe", "Documente literare", "Memorialistică" și ediții libere), repede devenite de prestigiu, apreciate și stimate de istoricii literari. Aici statistica e de rigoare. Și aș aminti după un catalog al Editurii Minerva alcătuit în 1983 (deci în numai 13 ani de activitate), numeric
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
în numai 13 ani de activitate), numeric, titlurile apărute în fiecare din aceste colecții. 66 de titluri în colecția "Universitas", 35 de titluri în colecția "Momente și Sinteze", 26 în colecția "Confluențe", 30 în colecția "Memorialistică" și 52 în colecția "Documente literare". De fapt, ceilalți ani de activitate au adăugat fiecărei din aceste colecții multe alte titluri. Cunoscutul editor I.E. Torouțiu și-a cîștigat celebritate și recunoștință numai prin cele 13 ale sale volume de documente literare. Ce apreciere merită colecția
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
Memorialistică" și 52 în colecția "Documente literare". De fapt, ceilalți ani de activitate au adăugat fiecărei din aceste colecții multe alte titluri. Cunoscutul editor I.E. Torouțiu și-a cîștigat celebritate și recunoștință numai prin cele 13 ale sale volume de documente literare. Ce apreciere merită colecția de "Documente literare" a Minervei, unde au apărut, cred, aproape 100 volume dintre cele mai atrăgătoare (nouă volume inedite George Bariț, I. Heliade-Rădulescu, G. Ibrăileanu (trei volume), Ion Barbu, Octavian Goga, Camil Petrescu, N. Iorga
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
De fapt, ceilalți ani de activitate au adăugat fiecărei din aceste colecții multe alte titluri. Cunoscutul editor I.E. Torouțiu și-a cîștigat celebritate și recunoștință numai prin cele 13 ale sale volume de documente literare. Ce apreciere merită colecția de "Documente literare" a Minervei, unde au apărut, cred, aproape 100 volume dintre cele mai atrăgătoare (nouă volume inedite George Bariț, I. Heliade-Rădulescu, G. Ibrăileanu (trei volume), Ion Barbu, Octavian Goga, Camil Petrescu, N. Iorga, Ovid Densușianu și încă mulți alții)? Cîtă
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
100 volume dintre cele mai atrăgătoare (nouă volume inedite George Bariț, I. Heliade-Rădulescu, G. Ibrăileanu (trei volume), Ion Barbu, Octavian Goga, Camil Petrescu, N. Iorga, Ovid Densușianu și încă mulți alții)? Cîtă vreme va exista cultura românească aceste volume de documente literare vor sta căpătîi pentru investigație și studiu. Și nu mă sfiesc să spun că, împreună cu zeci de volume de memorialistică, văd în această înfăptuire culturală, mîndria mea de editor, privind, azi, nostalgic, la trecut. Iar colecțiile "Momente și Sinteze
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
par să ignore că dezvăluirile lor, dincolo de importanța pe care o au pentru imaginea instituțiilor statului, se referă la oameni care au dreptul la o imagine proprie. Și care nu pot fi tîrîți în noroi de lectura neatentă a unor documente. Chiar nici unul dintre membrii CNSAS să nu se fi întrebat, cînd s-a constatat greșeala, ce s-a întîmplat, vreme de două luni, în viața de zi cu zi, a profesorului învinuit pe nedrept? Unul dintre înalții judecători ai sufletelor
Profesorul și CNSAS by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16384_a_17709]
-
Cronicar "Un document al obsesiei românești" Editura JURNALUL LITERAR a început publicarea, în volum, a Caetelor de dor, revista scoasă în exil de Virgil Ierunca și Constantin Amăriuței între 1951 și 1960. Din cele 13 numere care s-au urmat la intervale neregulate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
ar fi unul al lui Nae Ionescu din Cuvîntul din 1933 sau texte inedite (aici apar primele pagini din Jurnalul lui E. Lovinescu ). Răsfoind cu emoție după vreo 40 de ani Caetele, pot spune fără sfială că ele constituie un document al obsesiei românești", declară V. Ierunca în convorbirea cu Ileana Corbea reluată ca prefață la ediția de la "Jurnalul literar". Cultura cu epoleți. Așa se cheamă un articol al prozatorului Hanibal Stănciulescu din ROMÂNIA LIBERĂ (19 februarie) a cărui idee bizară
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
citi răspunsul la această întrebare pe Blogul meu ce l-a făcut fiica mea, Clara Aruștei, după plecarea mea Dincolo: http://cezar-ivanescu.blogspot.com/2009/03/cezar-ivanescu-aprilie-2008-scurta.html Oare, istoria se repetă ca în „Timpul asasinilor”? Această carte „Timpul asasinilor, Documente și mărturii despre viața, moartea și transfigurarea lui Nicolae Labiș”..., explică unele lucruri prezente... Amintiți-vă noaptea de 14 spre 15 iunie 1990 când stăteam cu luminile aprinse și priveam din spatele ușilor, din spatele geamurilor, să apară minerii beznei să ne
în memoriam Cezar Ivănescu. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_223]
-
se sprijină pe un număr restrîns de obiecte față de ceea ce sculptorul a realizat în mod real, prin structurarea ei și prin discursul formal și muzeografic este perfect acoperită întreaga plajă a gîndirii artistice a lui George Apostu. Imaginată ca un document al creației pe diversele ei paliere, expoziția este în primul rînd o monografie a operei, în ansamblul său, și nu o secțiune printr-o direcție sau alta, cum nu este nici o încercare de a construi un potret propriu-zis al artistului
Revenirea lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16397_a_17722]