6,536 matches
-
și discutarea evoluției încărcăturii simbolice a imaginii taurului. După cum am afirmat deja, la origine aceasta pare să fi fost legată de anumite practici magico religioase, specifice societăților de vânători. Odată cu impunerea cultului fertilității și a figurii Marii Zeițe, a cărei dominație în spiritualitatea preistorică este asigurată o dată cu trecerea la un mod de viață sedentar și cu accentuarea importanței practicilor agricole în economie, devine necesară și prezența unui partener masculin. Calificăm drept necesară prezența unui consort al Marii Zeițe, cunoscut fiind faptul
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
un inocent. Primele teocrații au uzat și abuzat de acest control. Mai socio-degradabil, legat, pe lângă supunerea oamenilor, de comerțul cu bunuri, scrisul servește la contabilizare, schimb, depozitare. Revoluția alfabetului izbucnește în societăți deschise, pre-democratice, Fenicia și Grecia. Prima în genealogia dominației, imaginea, contestată pentru o clipă în epoca clasică de "ordinea cărților", își va regăsi în videosferă legitimitatea pierdută? După "războiul literal", fiica icoanei și a ecranului nu redevine miza majoră a luptelor pentru putere? Perceptibilă mai rapid, mai emoțională și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cealaltă de avizualism). Toți, sărăci și bogați, au avut în cele din urmă acces la carte; toți, dominanți și dominați, au acum acces la imagine. Dar controlarea ei de facto de către studiourile și regiile de dincolo de Atlantic a modificat harta dominațiilor, a remodelat teritoriile de adeziune. Așa cum trecerea de la cultura orală la cultura scrisă a marcat o treaptă în unificarea națională a teritoriilor prin eliminarea dialectelor și graiurilor regionale, trecerea la noua cultură vizuală marchează o treaptă în unificarea mondială a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
deci un anumit orizont de așteptare al privirii (care nu așteaptă același lucru de la un pantocrator, un autoportret și un clip). Știm acum că nicio mediasferă nu o înlătură complet pe alta, ci ele se suprapun și se imbrică. Sunt dominații succesive, printr-o ștafetă a hegemoniilor; și ar trebui să schițăm nu atât rupturi, cât frontiere ca în vechime, așa cum existau înainte de statele-națiune. Zone tampon, margini de contact, lungi distanțe cronologice întinse ieri pe secole, azi pe decenii. Așa cum tiparul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
fără pulpe, fese ori ceafă: pure subiectivități non-obiectivabile. Acești oameni-trunchiuri nu sunt Cuvântul, ci realul întrupat, adică Evenimentul în Adevărul lui luminos. Imaginea fotografică era fixă, iar filmul proiectat era înregistrat. Amprente, dar păstrate la rece, decalate. Indicele TV arată dominația vieții la cald. Odată cu iluminarea sa infuzantă, micul ecran difuzează, fără știrea lui și a noastră, noua Evanghelie: lumea sensibilă este propria ei cunoaștere, realitatea și adevărul sunt acum totuna. Știre falsă, dar satisfăcătoare. O iluzie care are însă forța
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de conducere. Actul de persuasiune se analizează ca o operațiune de cumpărare (de spații și timpi), iar cetățeanului i se adresează ca unui consumator, serios sondat, eșantionat, vizat și panelizat de marketingul diverșilor conducători de firme hegemonice. În această privință, dominația imaginii asupra tiparului a fost un formidabil accelerator în coruperea jocului în sine și a jucătorilor politici. Costul năucitor al campaniilor electorale și al întreținerii zi de zi a unei "bune imagini" incită la folosirea banilor negri, la deturnarea de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de ansamblu a vieții sociale plecând de la câteva noțiuni unitare, simple [...]. Este o mare tensiune între domeniul economic și sfera socio-culturală, între piață și cultură [...] Piața invadează toate domeniile vieții sociale. Cu toate acestea, instituțiile nu aduc răspunsuri directe la dominația economicului, care, de altfel, nu poate fi considerat singurul domeniu responsabil de schimbările survenite"282. Grav este și faptul că încrederea ne este pusă sub semnul îndoielii 283. Omul care a învățat să-și afirme sinele (știind că există și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
caute să ajungă la cultura legitimată, "legitimă". Școala legitimează arbitrariul selectat pe care îl inculcă, îl transmite, ca pe cultura școlară legitimă. Și nu face acest lucru cu forța, prin violență manifestă, ci prin "violență simbolică"... Școala participă la impunerea dominației categoriilor dominante, participă la "reproducerea" societății... O traiectorie școlară, o carieră pot fi văzute ca o succesiune de alegeri ale elevului, familiei lui, care pot să nu țină seama de parametrii mediului în care fac alegerile. La ieșirea din școala
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de două secole. Supus, încă din momentul intrării sale în vocabularul filosofic odată cu modernitatea -, unei evaluări critice, transferat ulterior în câmpul dezbaterilor cu privire la forma ideală de organizare socială, contrapus științei și decretat drept "inamic" al adevărului, cantonat în sfera interesului, dominației și a puterii politice, dezvoltat programatic pe diferite coordonate ale emancipării intelectuale, acuzat de activitate "propagandistică" și respins categoric din viața publică, declarat "mort" și apoi "resuscitat", conceptul de ideologie și-a dobândit, cu siguranță, un statut aflat departe de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
său gnoseologic înspre unul cu încărcătură politică. Ulterior, vreme de două secole, ideologia și-a metamorfozat sensurile pe o cale a gândirii desfășurate într-o dublă direcție: una care viza cunoașterea și o alta ce avea drept obiect de studiu dominația. Chiar și atunci când au căutat să croiască drumuri alternative în folosirea conceptului, gânditorii și teoreticienii sociali și politici s-au văzut nevoiți ca, într-un fel sau altul, să revină la calea principală și să înscrie ideologia pe unul dintre
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ca fiind secundară funcția politică a ideologiei, ea își revendică în per-manență preeminența. E o realitate implicată de faptul că problematizarea acestei funcții aduce în atenție aspecte importante ale cunoașterii, explicării și înțelegerii fenomenelor politice, așa cum sunt cele legate de dominație și interese. În acest sens, cred că este rezonabilă conturarea unor modele cognitive din perspectiva cărora se poate realiza analiza epistemologico-politică a ideologiei. Aici, discuția despre posibilitatea unei epistemologii politice devine centrală, din moment ce intenționez să arăt cum anume ideologia se
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
existența grupurilor și relațiile dintre acestea în cadrul societății. E vorba de probleme legate de poziția grupurilor în societate, de interesele lor, de modelele de legitimare pe care acestea le folosesc și, nu în ultimul rând, de chestiunile legate de fenomenul dominației sociale. Caracterul sociocognitiv al ideologiei, rezultat din faptul că ideologia poate fi, în aceeași măsură, împărtășită (de către membrii unui anumit grup social), dar și contestată (de către membrii unui alt grup social). În acest sens, ideologia se constituie ca o interfață
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
amendamentele de ordin moral pe care le atrage o astfel de caracterizare a conceptului: "Acest lucru nu înseamnă că rasiștii, de exemplu, nu pot avea credințe "false" despre negri (...). Nu înseamnă nici că feminismul nu poate avea credințe "adevărate" despre dominația masculină sau activiștii de mediu despre poluare"50. Caracteristica non-alethică a ideologiei intenționează să sublinieze că aceasta nu este în mod specific "adevărată" sau "falsă", sau că, în sine, conceptul nu este direct definit de "adevăr" sau "falsitate". O astfel
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Când avem în vedere poziția din care ideologia este exercitată, teoria ne oferă posibilitatea de a vorbi despre o situare dominantă și despre una subordonată. În gândirea marxistă, ideologia este asociată claselor dominante, dar teoriile mai recente extind relațiile de dominație dincolo de relațiile de clasă. Din acest unghi, ideologia "servește aranjamentelor instituționale stabile prin explicarea, justificarea și solicitarea suportului pentru un sistem particular de stratificare a cărui cădere sau demisie ar conduce la dezintegrarea unui model particular de control"73. Pe
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de definiții ce pot fi considerate veritabile repere pentru studiul acestei problematici). 1.2. Perspectiva teoriei politice asupra ideologiei În cadrul delimitat astăzi de teoria politică, termenul de ideologie a fost relaționat, pe de o parte, cu noțiuni precum cele de "dominație" și "interes", iar pe de altă parte a fost utilizat pentru a demarca în mod strict însuși statutul științelor sociale ca atare. Pe prima coordonată, teoria a vizat mai ales dimensiunea socio-politică a ideologiei, în vreme ce, pe cea de a doua
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
studiu al sociologiei cunoașterii. Aceste două coordonate nu sunt însă net separate în contextul teoriei clasice ori în cel al cercetărilor contemporane din acest domeniu, așa cum ne-am putea aștepta. Dimpotrivă, interconexiunile dintre ideologie ca loc privilegiat al interesului și dominației și ideologie ca tip de gândire ce nu îndeplinește sau se îndepărtează de criteriile de obiectivitate științifică sunt evidente. Această realitate are drept cauză, în principal, faptul că, atunci când ia în discuție conceptul de ideologie, teoria politică urmărește să explice
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Într-o astfel de abordare, trebuie luat în considerare faptul că producerea cunoștințelor cu privire la realitatea care ne înconjoară implică existența unor mecanisme sociale. Încercând să explice relația dintre ideologie și aceste mecanisme, analizele inițiale proprii teoriei politice au considerat fenomenul dominației, în sens larg, ca fiind unul dintre acestea. Mai clar spus, dacă înțelegem procesul de cunoaștere a realității sociale ca pe unul în care sunt implicate idei față de care un grup semnificativ sub aspect social manifestă adeziune, idei care pot
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
care un grup semnificativ sub aspect social manifestă adeziune, idei care pot manifesta influență socială, vom putea admite că această influență poartă cu sine interesul grupului respectiv și că, impunându-l în fața altor grupuri sociale, instituie astfel o formă de dominație. Din acest punct de vedere, ideologia apare ca o modalitate de a legitima un anumit tip de cunoaștere a realității sociale, fiind interesată să o justifice și astfel să o impună. Fiind legată de dominație și interes, ideologia deține, în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
instituie astfel o formă de dominație. Din acest punct de vedere, ideologia apare ca o modalitate de a legitima un anumit tip de cunoaștere a realității sociale, fiind interesată să o justifice și astfel să o impună. Fiind legată de dominație și interes, ideologia deține, în această interpretare, o accepțiune negativă, care este accentuată de faptul că tipul de cunoaștere pe care îl promovează nu îndeplinește criteriile de științificitate care să îi confere un caracter de veridicitate prin raportare la realitate
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ideologia: cel de "falsă conștiință", care justifica imposibilitatea clasei muncitoare de a-și înțelege scopurile obiective (printre care eliberarea de ideologie, deci de imaginea falsă asupra realității), și cel de "interes", al cărui rol era de a explica raportul de dominație existent în societatea capitalistă. Prezentată în această manieră, ideologia devine un sistem de idei care exprimă interesul claselor dominante, reprezentând relațiile de clasă într-o formă iluzorie. Urmarea este dată de faptul că praxisul social, viața reală a oamenilor se
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
viața reală este falsificată de reprezentarea ideologică, imaginară, pe care oamenii o au asupra acestui proces. Rolul ideologiei este dat, ca atare, de un scop foarte precis: acela de a impune un anumit tip de politică, o anumită formă de dominație. În plus, așa cum am specificat anterior, tot ceea ce nu se supune criteriilor de științificitate elaborate de materialismul dialectic și istoric marxist este ideologie. Prin urmare, ideologia se opune științei (reprezentate numai de marxism), idee ce a atras critici nuanțate din partea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a fi problematic în metodele lor de gândire, concepând ideologia ca pe o practică definită de raționare și aflată într-o clară opoziție cu știința 87. Pe de o parte, ideologia se insinuează în societate pentru a servi intereselor de dominație ale clasei dominante și, pe de altă parte, ea nu are un caracter științific, din moment ce produce o imagine răsturnată și, prin urmare, falsă asupra realității. Tocmai din această perspectivă, în teoria socială și politică a ultimelor decenii, înțelegerea marxistă a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
marxistă este, potrivit lui Thompson, cel "latent", acesta atrăgând atenția asupra faptului că relațiile sociale se instituie pe baza difuziunii în plan societal a anumitor construcții simbolice. În această interpretare, ideologia constituie "un sistem de reprezentări care servesc susținerii relațiilor specifice dominației de clasă, prin orientarea indivizilor spre trecut, iar nu spre viitor, ori înspre imagini și idealuri care mențin relațiile de clasă și distrag atenția colectivă de la scopul unei schimbări sociale"91. Aspectul latent al ideologiei, așa cum apare în cadrul concepției negative
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
asupra lumii 93. Sinteza multitudinii de perspective particulare asupra lumii, care aparțin diverselor grupuri sociale și epoci istorice este posibilă atunci când ideologia devine sociologie a cunoașterii. În acest nou cadru, ideologia nu mai este legată, ca la Marx, de fenomenul dominației, ci de acela al cunoașterii sociale și istorice: "În noul program al lui Mannheim, ideologia se referă în mod esențial la sistemele de gândire sau idei care sunt situate social și împărtășite de către o colectivitate; iar analiza ideologică este studiul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a determinat prăbușirea sa, cât faptul că a fost depășită de dezvoltările istorice: "După prăbușirea pe care am descris-o [aceea a unei ordini unitare a lumii], concepția asupra ordinii într-o lume a obiectelor care a fost garantată de dominația Bisericii devine problematică, astfel că nu ne rămâne o altă alternativă în afară de aceea de a ne orienta pe calea opusă și, având subiectul ca punct de plecare, de a determina natura și valoarea actului cognitiv uman, urmărind astfel să găsim
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]