8,488 matches
-
Prin personaj, persoana se „conservă”, este „compensată”, apărând așa cum dorește, cum aspiră, cum ar vrea să fie. În sensul acesta, personajul, care este analogonul persoanei, Îndeplinește un rol psiho-moral, compensator. Este absolut clar că, În toate situațiile, aspectele sufletești sunt dublate de trăsături morale, pe care le va ilustra personajul. Mai este Încă o problemă legată de funcția personajului. Persoana nu poate fi singură și unică. Ea se raportează mereu la sine Însăși, construind, În felul acesta, propriul său personaj'. Personajul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dispoziție a acesteia, În care sunt reunite viața psihică cu valorile morale. Mai exact, situațiile În care actele noastre sufletești sunt puse sub semnul valorilor și al normelor morale. Orice act sau intenție a unei persoane este un act psihic, dublat de o semnificație morală. În cazul perversiunii, caracterul de anomalie, de deviere și de malignitate este determinat de raportarea acestuia la normele morale pe care le violează, fie premeditat, cu intenție, fie automat și involuntar, necenzurat. Din aceste considerente, pervertirea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
adaugă o inteligență malefică care gândește și Împinge individul către Rău. Acțiunile perverse ale unui individ se pot manifesta În forme diferite, dictate fie de Înclinațiile imorale ale individului, fie de circumstanțele vieții acestuia. Ele devin mai periculoase dacă sunt dublate de o inteligență Înclinată către Rău, la care se asociază patima, ca dorință de a face Răul. În sensul acesta menționăm ca frecvente următoarele tipuri de acțiuni perverse: aă Șantajul este forma de acțiune imorală prin care un individ, animat
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care normează regimul imagologic și caracteristicile psiho-morale ale Eului unei persoane. Fiecare individ tinde să fie, nu cel care este, ci acel care exprimă imaginile fantasmatice ale propriilor sale valori și aspirații de ideal. Din acest motiv, orice biografie este dublată de o mitografie individuală (S. Freud, S. Bataglia, J. Starohinski, L. Binswanger, M. Robert, C. Enăchescuă. Acest fapt se datorează unei anumite duplicități a persoanei umane. Fiecare individ este dublu: pe de o parte, el este cel care este, așa cum
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
proiecta o anumită culpabilitate asupra celeilalte. Separarea sau desfacerea cuplurilor este, În interiorul ei, o chestiune de conflict psiho-moral. 12 SENTIMENTELE ȘI ASPIRAȚIILE MORALE Cadrul general al problemei În Psihologia Morală trebuie să avem În vedere că manifestările noastre sufletești sunt dublate de o semnificație morală și că această dualitate psihic/moral este de cele mai multe ori destul de greu de surprins și imposibil de separat. Cele mai importante procese sufletești În care găsim reflectate aceste aspecte și care, de altfel, domină viața noastră
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
considerente, nu trebuie privite numai ca suferințe exclusiv medicale, clinico-psihiatrice. Ele sunt și suferințe pe care individul le resimte și le trăiește În sfera vieții sale interioare, ca experiență a unor tulburări morale de diferite forme. Întotdeauna boala psihică este dublată de suferința morală. În mod egal, se poate spune că persoanele normale care vin În contact cu bolnavii psihici, poate chiar mai mult decât În cazul bolnavilor somatici, sunt În primul rând impresionate de schimbarea naturii acestora, pe care o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
personal, În procesul de formare și desărvârșire al unei personalități. Orice Eu are nevoi pulsionale de factură oedipiană, dar și nevoi spirituale de factură moral-prometeică. Acest aspect al persoanei umane este dat de faptul că ea este În mod permanent dublată de un alterego, care o reprezintă și de care este inseparabilă. Vom analiza această temă În continuare. Rămânând Însă cantonați În sfera preferinței interpersonale, vom admite că atât Întâlnirea, cât și relația de intimitate a unei persoane cu o altă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În cazurile de Închidere În sine patologică a autismului schizofrenic; o vedem ca act de maximă afirmare a sfâșierii și disperării În crizele de suicid. În aceste situații singurătatea are un caracter morbid, patologic. Orice experiență sufletească a singurătății este dublată de trăirea disperării morale. Singurătatea este trăită În câmpul conștiinței mele, atât ca stare, cât și ca sentiment. Dar omul refuză singurătatea, atunci când nu și-o construiește, fie ca pe o conduită de refugiu din fața unui pericol sau a unei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fie o relație exterioară a mea cu celălalt, fie deschiderea interioară către mine Însumi sau către o prezență simbolică a unui alt Eu. Aceasta ne dovedește că, din punct de vedere psihologic, orice persoană dispune de potențialitatea de a se dubla. Dublul unei persoane este un alterego complementar al acesteia. Acest dublet este structural, organic și el aparține fiecărui individ. Dublul persoanei este starea de „a-fi-În-complementaritate”. De fapt, nu este vorba despre două persoane, ci despre un dublet, În care recunoaștem
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
din punct de vedere psihologic și moral se abat de la formele normalității. Aceste cupluri se constituie În virtutea unor atracții pulsionale de factură deviantă, constituțională sau perversă. Cuplurilor deviante nu le corespund motivații emoțional-afective, ci pulsiuni instinctuale primare care nu sunt dublate de valori morale. De regulă, persoanele care constituie aceste cupluri sunt fie personalități frustrate, cu carențe afective sau educaționale, persoane imature afectiv, personalități narcisiste, care nu și-au putut fixa identitatea, sau personalități dependente de părinți, care nu și-au
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
superbos. Tipul german Spre deosebire de tipurile grec și latin (tipuri sudiceă, tipul german este un tip nordic. Tipurile grec și latin sunt tipuri prin excelență deschise, clare, extraverte, În configurația cărora componenta emoțional-afectivă are un rol important, ca formă de manifestare, dublând componenta rațională. Tipul german este, prin natura sa, un model uman introvert și sobru. Neliniștit interior, compensează această tensiune interioară printr-o atitudine reflexivă de tip idealist. Nevoia de expansiune, de autodepășire, de ieșire din realitate o sublimează prin metafizică
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
intenție, care are la bază din punct de vedere psihanalitic „libidoul” sau „pulsiunile eului” (Ichtriebă, scopul urmărește mai mult realizarea unui „ideal”, a unor „aspirații ale eului”, fiind prin aceasta În raport cu supraeul moral. Ea este o experiență spirituală pură, care „dublează” actele noastre, sondând necunoscutul. Pentru R. Le Senne, originea scopurilor noastre este destul de greu de precizat. Ea este neanalizabilă. Originea lor este situată Însă În sfera supraeului moral. În acest sens, R. Le Senne va distinge două tipuri de obiective-scopuri
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ale relațiilor interpersonale. Un aspect particular privind relațiile interumane din sfera psihologiei morale este reprezentat de faptul că aceste relații nu sunt privite exclusiv ca forme de comunicare, ci și ca forme de Întâlnire. În cazul acesta, aspectul problemei se dublează. Pe de o parte, avem de-a face cu o dimensiune psihologică, iar pe de altă parte, cu una de factură morală. Din aceste considerente, nu trebuie să facem o delimitare netă, absolută, Între acord și dezacord. De fapt, aceasta
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
două persoane și care modifică relațiile interpersonale, comunicarea. Prin natura sa, conflictul are o latură psihologică, de confruntare combativă, și o latură morală, de schimbare a atitudinii față de celălalt, prin devalorizarea acestuia ca persoană. În cazul conflictului, instinctul combativ este dublat de repulsie, ură, antipatie, dorința de a-l domina și de a-l desființa pe celălalt. În conflict, persoanele devin adversari, Între ele sunt sentimente negative, de refuz și de respingere reciprocă. Conflictele par a fi inevitabile. Ele se pot
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
psihologică pozitivă reprezintă o ofertă adusă unei persoane, unei cauze, unui grup, unei autorități, instituții etc. În mod egal, o acțiune psihologică negativă reprezintă o lezare sau o ofensă. Astfel considerată, prin efectele sale, pozitive sau negative, acțiunea psihologică este dublată de o semnificație morală. Atât oferta, cât și ofensa, sunt acte psihomorale, considerate preocupări În sfera Psihologiei Morale. Oferta am studiat-o mai Înainte. Ne vom ocupa În continuare de prejudiciu, acesta cuprinzând toate aspectele unei acțiuni psihomorale de factură
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
trecut, reprezentate prin acte și conduite de refugiu, de dependență și de regresiune. 2Ă Tulburările nucleare ale eului sunt cele de factură structural-constituțională. Ele nu mai sunt tendințe ci constituții tipologice de factură psihomorală morbidă, În care constituția psihopatologică este dublată de o pervertire morală a eului personal. În sensul acesta, deosebim următoarele tipuri psihomorale morbide: aă tipul autoritar, de factură histrionică, cu nevoi de autoafirmare, dominant, autoritar, care caută să-și construiască o supraidentitate În raporturile sale cu ceilalți; bă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cu efect reparator pentru individ, se va face prin căință și remușcare. Din cele de mai sus, se pot desprinde următoarele concluzii: dincolo de imaginea de sine, și exclusiv psihologică, există și o valoare de sine, și exclusiv morală, care o dublează pe prima și care este actualizată de către conștiința morală a persoanei În cazul alteralității, când aceasta suferă, conștiința morală valorizează imaginea de sine a persoanei, făcând-o să se simtă responsabilă de actele sale, În cazul alteralității, care o devalorizează
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
lipsite de inițiativă sunt reprezentate de acele persoane care nu pot trece singure la acțiune, care nu știu ce trebuie să facă cu propria persoană și cu viața lor. Ele sunt de regulă persoane dependente sau imature, atât psihologic, cât și moral, dublate de o stare de neliniște care le face să se simtă permanent nesigure. fă Spiritele agitate sunt cele care corespund unor persoane neliniște, care se află Într-o permanentă stare de mișcare, de excitație. Acestea sunt persoane haotice, dezordonate, care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cum nu am scris numai pentru Europa, ci și pentru Orient, le-am introdus aici, căci mulți dintre medicii indieni nu sunt Întru totul familiarizați cu ele, nici măcar cu Înfățișarea și proprietățile lor323. Ar fi fost ușor pentru mine să dublez sau să triplez numărul lor, dacă limitele acestei lucrări ar fi permis-o324. Mulți dintre cititorii mei pot probabil să pună la Îndoială utilitatea acestor descrieri, pe temeiul că, fie și presupunând eficacitatea acestor plante ca stabilită, iar utilitatea lor În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
puteam În nici un chip pătrunde până la capăt” (107). Cine e Hans? Cine e acel francez? De ce Smaranda și servitoarea Îi menționează cu acea insistență? Sensul prevenirii e limpede: numai cineva avertizat putea descifra secretul lui Honigberger, pe care Zerlendi Îl dublează până la indistincție. Un dezechilibru strategic trebuie totuși avut În vedere: dacă Honigberger (În Întregime cel inventat) Îi Încredințează acelui J.E. un document excepțional despre experiențele sale - iar J.E. Îi confundă, deci Îi zădărnicește sensul -, Zerlendi va proceda ca un avertizat
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
imaginare aventuri cinegetice, melancolia, însingurarea, neliniștea și dorul de echilibru, căci peisajul se naște din proiecția unor stări de spirit. O poezie tradițională, nu lipsită de delicatețe scrie S. și în Imperiul unei singurătăți (1985), carte în care sentimentalismul este dublat de umor, iar evocarea nostalgică se împletește cu livrescul. Orientarea, cu ecouri din G. Coșbuc, I. Pillat sau V. Voiculescu, revine în Scrisori din Isihia (1987), unde reperele rămân natura, erosul, satul copilăriei, eroii martiri ai Transilvaniei. În ipostaza de
SCOROBETE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289570_a_290899]
-
fiind sugestivă pentru coordonatele scrisului lui S.: de vreme ce mecanica periferiei o „oglindește” pe cea a centrului, microfizica ficțională țintește la „oglindirea” unei ordini esențiale; de aici, o anume supraexploatare a sintaxei individului în sensul reprezentativității simbolice, dar și teza care dublează anecdoticul - indusă acestuia, și nu dedusă din el. Complementar, mai pot fi notate predispoziția lui S. pentru stilul stufos sau ecuația greoaie, dificilă a frazelor. Ciclul lugojan mai capătă o piesă prin Om și lege (1987), ajungând în anii ’50
SCHWARTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
ani” pe considerente absurde. D. Sebastian este un scriitor prin excelență inteligent. Ceea ce prețuim în scrisul său este netăgăduita posibilitate de a disocia, de a analiza idei și stări sufletești. Structura sa ni se pare mai curând a unui critic, dublat de un moralist în sensul francez al cuvântului. [...] Formația literară a d-lui Sebastian este cert gidiană, chiar specifică atmosferei generale de la N.R.F.; individualist, analist și moralist, d. Sebastian poate fi identificat nu numai în ambianța psihică munteană, dar, cu
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
accentul patetic”, în altul propunea ca modalități de resuscitare a genului „epica densă până la suspans, umorul până la grotesc, melodramatismul până la lacrimă, fantezia până la fabulos și absurd, gingășia, tandrețea”. Principalele atribute ale cărților lui S. sunt, într-adevăr, fantezia bine temperată, dublată de umor și ironie, oralitatea obținută prin alternarea vocilor narative și utilizarea persoanei a doua singular, precum și grija de a schimba tiparele compoziționale și clișeele genului practicat. Astfel, el aduce destule inovații tematice: intenția moralizatoare se derobează într-o proză
SANTIMBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]
-
morală, culturală și socială aflate în serviciul individului și al comunităților social-umane. Încă din momentul ieșirii din mediul natural (physis) și al intrării în Cetate (polis), comunitățile social-umane, organizate în forme stabile, se află sub semnul prescripțiilor de igienă mintală, dublate de normele valorice ale igienei morale, aceasta din urma direct înrudită cu credințele și practicile religioase. Viața în Cetate, civilizația încep prin a introduce și impune norme de comportament. Aceste prescripții cu caracter de „tabu”-uri devin în mod automat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]