2,935 matches
-
sare, a binecuvântat, a muiat pâinea și au mâncat amândoi. Apoi l-a servit cu un pahar de apă. Când i-a spus că el este împăratul călugărul i s-a închinat respectuos. Niciodată n-am mîncat pâine cu așa dulceață, și nici nu am băut apă, precum am mîncat și am băut astăzi, a zis împăratul. Noi toate le facem cu rugăciune și mâncărurile chiar proaste de sunt, se prefac în hrană dulce. În casele voastre, totul făcându-se cu
Editura PimEN CEL MARE de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/27_august_Editura Pimen_cel_mare_ion_untaru_1377568741.html [Corola-publishinghouse/BlogPost/364948_a_366277]
-
fiind înclinația genetic moștenită înspre despotism și ipostazele moderne ale dictaturii. Nimic nu este însă simplu și clar în acest spațiu. Această trăsătură este atenuată din fericire oare? de moștenirea orientală care slăbește virilitatea agresivă a balcanicului, ademenindu-l cu dulceața nepăsării, delăsării și supunerii. Geniul poetic al românului și autenticitatea trăirilor sale sunt contrabalansate de geniul diabolic al femeii care își pân-dește victima, bărbatul apusean, rațional și moral. Și toate acestea vor fi de fapt România. Națiunii i se
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
zori la coasă, duc sau aduc caii și vacile din livezi, de la păscut, sapă la cartofi, udă și lucrează pămînul pe care îl au la intrarea în sat, culeg mere, prune, corcodușe, fac țuică, vișinată, afinată, siropuri de toate felurile, dulcețuri, prăjituri, înfășoară sute de sarmale pentru oaspeții pe care îi au la masă, mulți cîrpindu-și veniturile cu agroturismul, calcă cîte o cămeșoaie pentru vreo horă, tac, privesc, murmură cîte vreun cîntec sau vreo grijă în barbă. Și, uneori, îmi pun
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11378_a_12703]
-
caractere tipice locale, lumea adevăraților bucureșteni, mahalagii care călcau Calea Victoriei o singură dată pe fiecare an, în serile cu iluminații de zece Mai. În Bucureștiul de odinioară, "orașul cu o sută de orașe", atît de drag prietenului Tudor Arghezi, pentru dulceața vieții și pitorescul promiscuităților, scriitorul aci de față a putut privi într-o lungă, prea lungă jumătate de veac, la desfășurarea unor prefaceri epocale, legate toate de scurgerea neliniștită și implacabilă a vremilor...". A copilărit, firește, într-o mahala, numită
Dezvăluirile lui Constantin Beldie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16613_a_17938]
-
arată nordul unde vrea mușchiul lui două păpădii: - Privește cât puf facem și noi și plopii cireși în floare - Nică ochește de-acum o gaură-n gard fete pe sub cireși - mașina mea este cam desfrânată de ce doamnele mai coapte preferă dulceața de nuci verzi? inventatorul unei nuci cât gutuia - plin de cucuie anunț: angajez polițist pensionar sa bată nucul ochii ca mura gura ca o fragă - Na și-o ciupercă! toamna-n livadă - unde e părul falnic de altădată? după ce-
FLORI DE CACTUŞI PLINI DE SPINI, SUNT FRUMOASE, DAR SUSPINI de DAN NOREA în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349732_a_351061]
-
banii falși. Cu toate că din punct de vedere lexical Barbu Cioculescu folosește în traducere multe arhaisme cu savoare sadoveniana, aici, la nivel formal, se află marea diferența dintre cei doi. Nu vom întîlni la Ramuz epitetul aproape homeric de la Sadoveanu, nici dulceața legănata a frazei. Stilul lui Ramuz este concis, sec, fără ornamente. În schimb, la Sadoveanu lipsesc artificiile narative, schimbările de perspectivă temporală, tulburătoarele instantanee fotografice, prezente la tot pasul în românul scriitorului elvețian. Dar dacă formă îi desparte, cei doi
Clasicii între ei sau Ramuz si Ruxandra by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17658_a_18983]
-
o anume stilistică a culturii de tip livresc, în stare să suprime dialogul cu arta sunetelor, invitând totodată la exersarea gândirii speculative ori la sublimarea piruetelor ficționale? O tipologie culturală care să facă din primenirile literaturii sau ale artelor vizuale dulceața mierii apetisante, iar din explorările sonore doar iuțeala cepei respingătoare? Cu siguranță că atunci singurătatea compozitorului român nu mai înseamnă neapărat vid, orgoliul uman având tot atâta groază de vid ca și natura fizică, ci, dimpotrivă, se poate converti în
Singurătatea compozitorului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14361_a_15686]
-
Iliade, Heliade... în Luceafărul din 16 ian. 1971). Tot cam în aceeași perioadă I. Negoițescu ignoră cu dezinvoltură exagerările ("rătăcirile"?) italieniste ale pașoptistului și alege cu iscusință versul "Umbrit de chedrii slavei, florat de amarante..." sub delicat dar apodictic comentar: "Dulceața ce emană din sonoritatea italică (...) e în adevăr rarissimă și se integrează ca un bun propriu poeziei noastre". Adevărul e că, oricît de adulat sau contestat ar fi fost pe parcursul zbuciumatei sale vieți, autorul Mihaidei știe că o anume "poză
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15577_a_16902]
-
cine nu a cunoscut acea Românie nu a cunoscut ,,la douceur de vivre". În Europa acelor timpuri, România era un fel de mic paradis, chiar în raport cu Parisul sau Berlinul. În Balcani la porțile Orientului, ea oferea șansa de a gusta dulceața, plăcerile vieții (în orice caz, pentru o clasă privilegiată). Nu exista în România pe-atunci acel ,,Lumpenproletariat"; era o țară agricolă, bogată, cu zăcăminte de petrol, și o anume bogăție se răspîndea și asupra societății... R.B.: Domnule Nicolaus Sombart, ați
Nicolaus Sombart ,,Mitul unei miraculoase Românii m-a însoțit de-a lungul tinereții" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15578_a_16903]
-
meri, peri, pruni, gutui, duzi, migdali, castani 16-24 2.4.2.2. Plantații de cireși, vișini, piersici, aluni și caiși 9-15 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.4.2.3. Plantații de nuci 24-36 ────────────────────���────────────────────────────────────────────────────────── 2.4.2.4. Plantații de agriși, coacăzi și trandafiri de dulceață 6-10 2.4.2.5. Plantații de zmeură și alți arbuști și subarbuști (muri, 4-6 căpșuni etc). ��────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.4.2.6. Plantații de viță de vie: ────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.4.2.6.1. - vii altoite (nobile) și portaltoi vie. 16-24 ────────────────────────────────────────────────────────────────── 2,4
HOTĂRÂRE nr. 2.139 din 30 noiembrie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164515_a_165844]
-
de porc în suc propriu 41 1513.12 Carne de porc în suc propriu (cutie de 300 g) cutie 14.500,00 42 1513.12 Carne de vită în suc propriu (cutie de 300 g) cutie 15.000,00 21. Dulceața 43 1533.22 Dulceața kg 30.600,00 22. Gem de fructe 44 1533.22 Gem de fructe indigene (prune, vișine, kg 28.400,00 (marmelada) piersici, căpșuni) 45 1533.22 Marmelada, magiun kg 19.200,00 23. Pastă de
PRECIZĂRI din 25 ianuarie 2001 referitoare la modul în care comisiile mixte de rechiziţii stabilesc anual propuneri privind limitele preţurilor folosite la plata despăgubirilor pentru bunurile consumptibile rechiziţionabile şi tarifele prestărilor de servicii în interes public. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158359_a_159688]
-
propriu 41 1513.12 Carne de porc în suc propriu (cutie de 300 g) cutie 14.500,00 42 1513.12 Carne de vită în suc propriu (cutie de 300 g) cutie 15.000,00 21. Dulceața 43 1533.22 Dulceața kg 30.600,00 22. Gem de fructe 44 1533.22 Gem de fructe indigene (prune, vișine, kg 28.400,00 (marmelada) piersici, căpșuni) 45 1533.22 Marmelada, magiun kg 19.200,00 23. Pastă de roșii 46 1533.14
PRECIZĂRI din 25 ianuarie 2001 referitoare la modul în care comisiile mixte de rechiziţii stabilesc anual propuneri privind limitele preţurilor folosite la plata despăgubirilor pentru bunurile consumptibile rechiziţionabile şi tarifele prestărilor de servicii în interes public. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158359_a_159688]
-
suc propriu (cutie de 300 gr) cutie 21700 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 42 1513.12 Carne de vită în suc propriu (cutie de 300 gr) cutie 23000 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 21. Pate(pastă 43 1513.12 Conserve din ficat kg 51000 din carne, (exclusiv pasăre) ficat) 22. Dulceața 44 1533.22 Dulceața kg 53000 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 23. Gem de fructe 45 1533.22 Gem de fructe indigene (marmelada) (prune, vișine, kg 40000 (marmelada) piersici, căpșuni) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 46 1533.22 Marmelada kg 21000 ─────────��──────────────────────────────────────────────────────────────────── 47 1533.22 Magiun kg 35000 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 24. Pastă de
HOTĂRÂRE nr. 627 din 15 martie 2004 pentru aprobarea Listei ce cuprinde preţurile unitare pe întreaga ţară, folosite la plata despăgubirilor pentru principalele bunuri consumptibile rechiziţionabile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156665_a_157994]
-
300 gr) cutie 21700 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 42 1513.12 Carne de vită în suc propriu (cutie de 300 gr) cutie 23000 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 21. Pate(pastă 43 1513.12 Conserve din ficat kg 51000 din carne, (exclusiv pasăre) ficat) 22. Dulceața 44 1533.22 Dulceața kg 53000 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 23. Gem de fructe 45 1533.22 Gem de fructe indigene (marmelada) (prune, vișine, kg 40000 (marmelada) piersici, căpșuni) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 46 1533.22 Marmelada kg 21000 ─────────��──────────────────────────────────────────────────────────────────── 47 1533.22 Magiun kg 35000 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 24. Pastă de roșii 48 1533.14
HOTĂRÂRE nr. 627 din 15 martie 2004 pentru aprobarea Listei ce cuprinde preţurile unitare pe întreaga ţară, folosite la plata despăgubirilor pentru principalele bunuri consumptibile rechiziţionabile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156665_a_157994]
-
1 2006.00.35 --- Fructe tropicale și fructe tropicale cu coaja - 108.1 2006.00.38 --- Altele - 108.1 -- Altele: 2006.00.91 --- Fructe tropicale și fructe tropicale cu coaja - 108.1 2006.00.99 --- Altele - 108.1 20.07 Dulcețuri, jeleuri, marmelade , paste și piureuri de fructe, obținute prin fierbere, cu sau fără adaos de zahar sau de alti îndulcitori: 2007.10 - Preparate omogenizate: 2007.10.10 -- Cu un conținut de zahar peste 13 % din greutate - 205 -- Altele: 2007.10
TARIFUL VAMAL din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
pâine semialbă (intermediară) = 73 g făină - 100 g pâine albă = 76 g făina - 100 g paste făinoase (inclusiv biscuiți fără cremă) = 100 g făină - 100 g mălai, orez, griș = 100 g făină - 100 g compot = 15 g zahăr - 100 g dulceață = 70 g zahăr - 100 g gem, peltea, marmeladă = 40 g zahăr - 100 g nectar de fructe = 30 g zahăr - 100 g sirop de fructe concentrat = 60 g zahăr - 100 g bomboane = 90 g zahăr - 100 g miere = 80 g zahăr
NORME DE IGIENĂ din 18 octombrie 1995 (*actualizate*) privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160856_a_162185]
-
b) concesii unilaterale: (i) 0409 - miere - 50 tone; (îi) 0802 31, 0802 32 - nuci comune în coaja și decojite - 130 tone; (iii) 1105 20 00 - fulgi din cartofi - 30 tone; (iv) 1806 - ciocolată - 50 tone; (v) 2007 10, 2007 99 - dulcețuri, piureuri de fructe, marmelade - 50 tone; (vi) 2009 70 - suc de mere - 100 tone; (vii) 2104 10 - preparate pentru supe, ciorbe sau supe cremă; supe, ciorbe sau supe cremă - 50 tone; (viii) 1517 - margarina - nelimitat. Articolul 4 În scopul asigurării
PROTOCOL nr. 2 din 21 februarie 2003 privind schimbul de concesii agricole între România şi Republica Albania. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153300_a_154629]
-
cafea, farfurii, supiere, salatiere, zaharnițe, cești, sosiere, compotiere, coșuri (pentru pâine, fructe etc.), untiere, vase pentru muștar, suporți pentru platouri, suporți pentru cuțite, șervetele de masă din material plastic, cuțite, furculițe și linguri. B) Ustensile pentru menaj: boluri, borcane pentru dulceața, grăsime, solnițe etc, vase pentru lapte, cutii de bucătărie (pentru făină, pentru condimente), pâlnii, polonice, recipienti gradați pentru bucătărie, făcălețe. C) Alte articole de uz casnic: scrumiere, termofoare, suporți pentru cutii de chibrituri, pubele, stropitori, cutii pentru alimente, perdele; fete
ANEXĂ nr. 39 din 5 ianuarie 2000 MATERIALE PLASTICE ŞI ARTICOLE DIN MATERIAL PLASTIC. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166828_a_168157]
-
mesele și lumânările cu sulf pentru dezinfectarea butoaielor, apartamentelor etc., hârtiile speciale contra muștelor (inclusiv cele simple acoperite cu clei, fără produse toxice) benzile acoperite cu lipici de pe arbori (chiar fără produs toxic), hârtiile impregnate cu acid salicilic pentru conservarea dulcețurilor, hârtiile sau bețișoarele de lemn acoperite de lindan care își produc efectul prin ardere etc. Produsele de la poziția nr. 38.08 pot fi subdivizate după cum urmează: I) Insecticide Insecticide, sunt considerate, nu numai produsele concepute pentru distrugerea insectelor, dar și
ANEXĂ nr. 38 din 5 ianuarie 2000 PRODUSE DIVERSE ALE INDUSTRIEI CHIMICE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166893_a_168222]
-
pentru șervete etc. B) Ustensilele de menaj: oalele, cratițele și vasele cu două toarte și cu capac, de toate formele și dimensiunile, tăvile de copt sau de friptură, castronașele, formele (de patiserie, de dulciuri etc.), urcioarele de bucătărie, vasele pentru dulceața, pentru grăsimi, pentru alimente conservate etc., vasele pentru lapte, cutiile de bucătărie (pentru făină, condimente etc.), pâlniile, polonicele, recipientele gradate pentru bucătărie, vergelele de tăiței etc. C) Alte articole de uz gospodăresc, scrumierele, ceainicele, portcutiile de chibrituri etc. D) Articolele
ANEXĂ nr. 69 din 5 ianuarie 2000 PRODUSE CERAMICE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166459_a_167788]
-
Articolele utilizate îndeosebi în bucătarii și oficii, cum sunt marmitele (inclusiv marmitele de fiert alimentele în abur, cu sau fără presiune și marmitele sau fierbătoarele de sterilizat conservele), tuciurile, oalele minune, caserolele, oalele de fiert peste, talgerele, vasele de preparat dulceața, tăvile și tigăile de fript, crăticioarele, rotisoarele, plitele de fript sau pentru patiserie, grătarele, ustensilele zise cuptoare care se așează pe un aparat de încălzire, fierbătoarele, strecurătoarele de păsat legume, panerele de prăjit, formele (de patiserie, de prăjitură), cănile și
ANEXĂ nr. 73 din 5 ianuarie 2000 ARTICOLE DIN FONTA, DIN FIER SAU DIN OTEL. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166463_a_167792]
-
se obține lapte prins, care pentru a fi reconstituit, este amestecat cu apă. Independent de aditivii menționați în Considerațiile generale ale Capitolului, produselor acestei poziții li se pot adăuga zahăr sau alți îndulcitori, aromatizanți, fructe (inclusiv pulpa de fructe și dulceața) sau cacao. 04.04 - ZER, CHIAR CONCENTRAT SAU CU ADAOS DE ZAHAR SAU DE ALTI ÎNDULCITORI, PRODUSE OBȚINUTE DIN COMPUȘI NATURALI AI LAPTELUI, CHIAR CU ADAOS DE ZAHAR SAU ALȚI ÎNDULCITORI, NEDENUMITE ȘI NECUPRINSE ÎN ALTĂ PARTE. 0404.10 - Zer
ANEXĂ nr. 4 din 5 ianuarie 2000 LAPTE ŞI PRODUSE LACTATE; OUA DE PASARI; MIERE NATURALA; PRODUSE COMESTIBILE DE ORIGINE ANIMALA, NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE IN ALTA PARTE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166446_a_167775]
-
acizilor poligalacturonici. Sunt conținute în celulele anumitor produse vegetale (mai ales a anumitor fructe și legume); sunt extrase industrial din reziduurile de mere, de pere, de gutui, de citrice, de sfecla de zahar etc. Sunt folosite mai ales la fabricarea dulcețurilor în vederea închegării (gelificării). Pot fi în stare lichidă sau sub formă de pudra și se clasifică la această poziție chiar dacă li s-au adăugat zaharuri (glucoză, zaharoza etc.) sau alte produse în vederea asigurării unei activități constante în timpul utilizării. Uneori, la
ANEXĂ nr. 13 din 5 ianuarie 2000 GUME, RASINI ŞI ALTE SEVE ŞI EXTRACTE VEGETALE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166483_a_167812]
-
chiar dacă s-au adăugat mici cantități de zahar sau daca exteriorul este acoperit cu o depunere de zahar provenind de la uscarea naturală, ceea ce poate da fructului un aspect similar cu cel de fruct cristalizat clasificat la această poziție. 20.07 - DULCEȚURI, JELEURI, MARMELADE, PASTE ȘI PIUREURI DE FRUCTE, OBȚINUTE PRIN FIERBERE, CU SAU FĂRĂ ADAOS DE ZAHAR SAU DE ALTI ÎNDULCITORI. 2007.10 - Preparate omogenizate - Altele: 2007.91 - - Citrice 2007.99 - - Altele Dulcețurile sunt obținute prin fierberea fructelor, a pulpei de
ANEXA nr. 20 din 5 ianuarie 2000 PREPARATE DIN LEGUME, DIN FRUCTE SAU DIN ALTE PĂRŢI DE PLANTE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166481_a_167810]
-
fruct cristalizat clasificat la această poziție. 20.07 - DULCEȚURI, JELEURI, MARMELADE, PASTE ȘI PIUREURI DE FRUCTE, OBȚINUTE PRIN FIERBERE, CU SAU FĂRĂ ADAOS DE ZAHAR SAU DE ALTI ÎNDULCITORI. 2007.10 - Preparate omogenizate - Altele: 2007.91 - - Citrice 2007.99 - - Altele Dulcețurile sunt obținute prin fierberea fructelor, a pulpei de fructe sau, uneori, a anumitor legume (de exemplu vinete, dovleci) sau a altor plante (de exemplu, ghimbir, petale de trandafir) cu zahăr în proporții aproximativ egale. Cand se răcesc, preparatele sunt destul de
ANEXA nr. 20 din 5 ianuarie 2000 PREPARATE DIN LEGUME, DIN FRUCTE SAU DIN ALTE PĂRŢI DE PLANTE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166481_a_167810]