35,511 matches
-
schemei terapeutice, eficienţa acestora trebuie probată prin determinarea glicemiei a-jeun şi postprandială (acolo unde este posibil şi a HbA1c). Schemele terapeutice instituite vor fi menţinute doar dacă demonstrează un avantaj terapeutic şi sunt de folos la obţinerea şi menţinerea echilibrului metabolic în ţintele propuse). La rezultate similare (în termenii ţintelor terapeutice şi ai calitaţii vieţii pacientului) vor fi menţinute schemele terapeutice cu un raport cost-eficienţa cât mai bun. Contraindicaţi Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi. Atenționări și
ANEXĂ din 28 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261213]
-
reduce riscul hipoglicemiei. Monitorizarea tratamentului: de către medicul specialist diabetolog sau medicul cu competenţă/atestat în diabet, în funcţie de fiecare caz în parte, pe baza unor parametri clinici şi paraclinici. clinic: toleranţă individuală, semne/simptome de reacţie alergică - paraclinic: parametrii de echilibru metabolic (glicemie bazală şi postprandială în funcţie de fiecare caz în parte), HbA1c la iniţierea tratamentului şi ulterior periodic, parametrii funcţiei renale înainte de iniţierea tratamentului şi periodic ulterior. Contraindicaţii. Dapagliflozin este contraindicată la pacienţii cu hipersensibilitate la substanţele active
ANEXĂ din 28 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261213]
-
în funcție de care anume venituri contributive se vor calcula pensiile în sistemul public de asigurări sociale, limitându-le eventual (în ipoteza în care se dovedește că aceste venituri au avut caracter contributiv), cu singura condiție de a nu rupe echilibrul între interesul public și cel particular și de a nu așeza o sarcină excesivă pe umerii individului prin această limitare. ... 19. În sensul acestei orientări jurisprudențiale s-au pronunțat Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
faptul că statul a încasat în perioada derulării raporturilor de muncă contribuțiile de asigurări sociale pe care le-a stabilit în sarcina angajatorului, iar acum revine asiguraților dreptul să primească o contraprestație corespunzătoare din partea acestuia pentru a exista un echilibru al raporturilor juridice dintre părți. ... 41. Condiția ca veniturile salariale suplimentare a căror valorificare este solicitată în procedura de stabilire și recalculare a drepturilor de pensie să fi constituit baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare a fost analizată
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
general, al statului, referitor la protejarea informațiilor de interes pentru securitatea națională sau pentru apărarea unui interes public major, respectiv cel individual, al părților unei cauze penale concrete, astfel încât, prin soluția pe care o pronunță, să asigure un just echilibru între cele două. În concluzie, Curtea a apreciat că protecția informațiilor clasificate nu poate avea caracter prioritar față de dreptul la informare al acuzatului și față de garanțiile dreptului la un proces echitabil ale tuturor părților din procesul penal decât
DECIZIA nr. 498 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263903]
-
acesta, ci numai în cauza penală determinată. Susține că deciziile instanței supreme trebuie să se rezume strict la interpretarea legii, aceasta neputând modifica, completa ori abroga norme cuprinse în lege. Apreciază că, în caz contrar, se încalcă principiul separației și echilibrului puterilor în stat, deoarece instanța ar depăși limitele puterii judecătorești și s-ar manifesta ca o autoritate legiuitoare, în dezacord cu dispozițiile constituționale ale art. 61 alin. (1). Susține, de asemenea, că, prin Decizia nr. 3 din 28 februarie 2018
DECIZIA nr. 441 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263978]
-
beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.“ ... 11. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5), conform cărora statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale, iar, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 23 alin. (12) potrivit cărora nicio pedeapsă nu poate fi stabilită
DECIZIA nr. 441 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263978]
-
în ierarhia sistemului judiciar și la rolul său de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. ... 19. În acord cu art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală, „Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale“, iar, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție, „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Raportat la aceste dispoziții constituționale, în jurisprudența sa, Curtea
DECIZIA nr. 441 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263978]
-
le-a stabilit, astfel încât legiuitorul aflat în imposibilitate de a prevedea toate situațiile juridice lasă judecătorului, învestit cu puterea de a spune dreptul, o parte din inițiativă. Astfel, în activitatea de interpretare a legii, judecătorul trebuie să realizeze un echilibru între spiritul și litera legii, între exigențele de redactare și scopul urmărit de legiuitor, fără a avea competența de a legifera, prin substituirea autorității competente în acest domeniu (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 838 din 27 mai 2009
DECIZIA nr. 441 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263978]
-
nivel individual care implică o concentrare a măsurilor de gestionare a riscului în contextul prevenirii și combaterii SB/FT, care se iau atât la momentul inițierii relației de afaceri, cât și pe durata relației de afaceri. (4) Entitățile reglementate asigură un echilibru între nevoia de incluziune financiară și necesitatea de a atenua riscul de SB/FT, iar în aplicarea unei abordări bazate pe risc entitățile reglementate nu au obligația să refuze sau să întrerupă automat relațiile de afaceri cu categorii întregi de clienți
REGULAMENT nr. 18 din 21 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263793]
-
circumscriu conceptului de „independență“-, ci stabilește și limite pentru exercitarea acestora - care, în acest caz, se circumscriu sintagmei „se supun numai legii“. Instituționalizarea unor forme de răspundere a judecătorilor dă expresie acestor limite, în concordanță cu exigențele principiului separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție. Una dintre formele răspunderii juridice, personale și directe a judecătorului este răspunderea disciplinară, care derivă din obligația de fidelitate a acestuia față de rolul și funcția sa, precum și
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
acesteia, care constituie ansamblul normativ, pe care trebuie să se fundamenteze actul de justiție (Decizia nr. 799 din 17 iunie 2011). Astfel, prin legea supusă controlului de constituționalitate, cu respectarea art. 124 alin. (3) din Legea fundamentală, legiuitorul a realizat echilibrul necesar între cele două principii constituționale ce vizează atât independența, cât și responsabilitatea judecătorilor și procurorilor. ... 29. Obligativitatea dezlegărilor date problemelor de drept prin soluționarea unui recurs în interesul legii obligă atât judecătorul, cât și procurorul să se conformeze unei
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
cu respectarea obligativității deciziilor Curții Constituționale, precum și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate în vederea unificării practicii judiciare. ... 33. Instituționalizarea unor forme de răspundere a judecătorilor dă expresie unor limite, în concordanță cu exigențele principiului separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție. Răspunderea disciplinară a judecătorului este una dintre formele răspunderii juridice, care derivă din obligația de fidelitate a acestuia față de rolul și funcția sa, precum și din exigența pe
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
cum este Inspecția Judiciară sau Consiliul Superior al Magistraturii, să aprecieze asupra activității de judecată a unui judecător, asupra modului în care acesta a aplicat legea, dând prioritate unui izvor de drept sau altuia. Legiuitorul are obligația să găsească un echilibru între principiul independenței justiției ca principiu fundamental al unui stat de drept și care se manifestă inclusiv prin libertatea judecătorului de a judeca potrivit legii și propriei conștiințe, pe de o parte, și dreptul la un proces corect și echitabil
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
procurorilor de rang înalt în funcții de conducere. Necesitatea acestui rol central a fost stabilită de Comisia de la Veneția într-un aviz privind România: „în evaluarea mecanismelor de numire existente, Comisia de la Veneția a acordat o atenție aparte echilibrului necesar între nevoia de legitimitate democratică a numirii conducătorului parchetului, pe de o parte, și exigența de depolitizare, pe de altă parte. Din această perspectivă, în opinia sa, un mecanism de numire cu implicarea puterii executive și/sau legislative are avantajul
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
apolitică“ (Comisia de la Veneția, Avizul preliminar emis la 13 iulie 2018 privind modificările aduse legilor justiției din România). „Comisia de la Veneția, atunci când a evaluat diferitele moduri de numire a procurorilor șefi, a fost preocupată de găsirea unui echilibru între cerința legitimității democratice a unor astfel de numiri, pe de-o parte, și cerința depolitizării, pe de alta. Astfel, o procedură de numire care implică puterea executivă și/sau legislativă are avantajul de a conferi legitimitate democratică numirii șefului parchetului
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
efectueze printr-o procedură transparentă și bazată pe criterii obiective, în cadrul căreia Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii să i se acorde un rol mai important. Autorii sesizării subliniază faptul că întărirea sistemului de control și echilibru din cadrul procedurilor de numire a procurorilor în cele mai înalte funcții din Ministerul Public nu se poate baza numai pe buna-credință a unui/unor politician/politicieni. ... 118. De asemenea, autorii arată că legea menține un număr extrem de mare de categorii
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
drepturilor salariale, care se pot schimba de la an la an. Astfel, Consiliul Superior al Magistraturii este în măsură să identifice strategia coerentă de resurse umane în sistemul judiciar, rolul său fiind unul decizional în gestionarea carierei magistraților, prin asigurarea echilibrului între interesul acestora și nevoia instanțelor de a-și asigura desfășurarea activității în bune condiții. ... 136. Dispozițiile art. 151 și 168 din legea contestată, care prevăd eliminarea ocupării prin concurs a funcției de vicepreședinte de instanță/președinte de secție de la
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
nu constituie și nu poate fi interpretată ca o putere discreționară a acestuia sau o piedică în calea angajării răspunderii sale în condițiile legii, indiferent că este vorba despre răspundere penală, civilă sau disciplinară. Este sarcina legiuitorului de a realiza echilibrul necesar între independența și responsabilitatea judecătorilor, cu respectarea dispozițiilor constituționale în materie și a angajamentelor pe care România și le-a asumat prin tratatele la care este parte. Astfel, principiul independenței judecătorilor nu este unul absolut, întrucât acesta presupune și
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
nu constituie și nu poate fi interpretată ca o putere discreționară a acestuia sau o piedică în calea angajării răspunderii sale în condițiile legii, indiferent că este vorba despre răspundere penală, civilă sau disciplinară. Este sarcina legiuitorului de a realiza echilibrul necesar între independența și responsabilitatea judecătorilor, cu respectarea dispozițiilor constituționale în materie și a angajamentelor pe care România și le-a asumat prin tratatele la care este parte. ... 351. Independența judecătorului nu exclude responsabilitatea acestuia în exercitarea funcției pe care
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
circumscriu conceptului de „independență“ -, ci stabilește și limite pentru exercitarea acestora - care, în acest caz, se circumscriu sintagmei „se supun numai legii“. Instituționalizarea unor forme de răspundere a judecătorilor dă expresie acestor limite, în concordanță cu exigențele principiului separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție (Decizia nr. 2/2012). Noua soluție legislativă consacră o relativizare a caracterului obligatoriu/general obligatoriu al deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale Curții Constituționale. Chiar dacă acestea rămân
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, existând o proporționalitate între mijloacele utilizate (creșterea graduală a drepturilor salariale) și scopul urmărit (reechilibrarea salarizării personalului plătit din fonduri publice), precum și un echilibru echitabil între interesele generale ale colectivității și protecția drepturilor fundamentale ale individului. Soluția legislativă criticată asigură atât încadrarea în fondurile bugetare, cât și creșterea veniturilor salariaților care nu sunt încă la maximul din grilă, iar drepturile salariale deja câștigate de
DECIZIA nr. 519 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264339]
-
al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat, în volumul și structura veniturilor și cheltuielilor bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, cu menținerea echilibrului bugetar. ... 5. La articolul 229, alineatele (2) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins: (2) Drepturile prevăzute la alin. (1) se stabilesc pe baza contractului-cadru multianual, care se elaborează de CNAS în urma negocierii cu Colegiul Medicilor din
ORDONANȚĂ nr. 21 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264512]
-
urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ ar fi interpretate în sensul că oferă competență Agenției Naționale a Funcționarilor Publici în realizarea evidenței și managementului funcționarilor din aparatul de specialitate al Autorității Electorale Permanente, este încălcat principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție. ... 8. Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale. ... 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
DECIZIA nr. 662 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264618]
-
Funcționarilor Publici are următoarele atribuții: [...] d) realizează evidența și managementul funcției publice și ale funcționarilor publici;“. ... ... 13. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile criticate din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 - art. 3 alin. (2) - consacră unul dintre cele două tipuri ale controlului de tutelă administrativă, și anume cel exercitat
DECIZIA nr. 662 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264618]