24,196 matches
-
colțurile pieței și se strecură, ținând șevaletul la piept, cât mai aproape de poartă. Reuși să ajungă Într-un unghi din care se putea vedea poarta, Încă din prima secundă În care ar fi fost deschisă, dar și corabia pe care echipajul căpitanului Morovan aștepta o cât mai rapidă ridicare a ancorei. Alți doi Apărători sosiră lângă el și, Înțelegând că are nevoie de spațiu pentru un ultim portret, Împinseră ca din Întâmplare mulțimea, făcând loc pentru instalarea șevaletului. Nimeni nu acordă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
și el pericolul. Câțiva ieniceri urcară la bordul corabiei și fură Întâmpinați de căpitanul Morovan. De departe nu se putea desluși cum decurge discuția, dar se putu vedea cum un al doilea caic plin cu ieniceri acostează lângă corabie. Membrii echipajului se adunară În jurul lui Morovan. Gabriel privea când spre corabie, când spre palat. Când văzu că și al doilea grup de ieniceri urcă la bord, ridică degetele mâinii drepte, arătând semnul patru, apoi semnul doi. Patru Apărători ieșiră din piață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
se ciocnise de același om, toate misiunile sale fuseseră Încununate de succes. „Amir Baian, repetă În gând Alexandru. De ținut minte acest nume. Poate că omul acela are și un chip”. Pe corabie lucrurile păreau să se Înrăutățească. Ienicerii Înconjurau echipajul de pe punte. Căpitanul gesticula larg, ca și cum ar fi refuzat un ordin, dar poate că gesturile sale le erau destinate Apărătorilor, care trebuiau să revină de urgență la chei. Gabriel făcu semnul de retragere generală la corabie. Doar cu o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
În interiorul palatului, iar războinicii intrară În curte. Tabloul era gata. Alexandru Îl Înfășură și Îl strecură la piept. Își aruncă privirile spre corabie și văzu că pe punte se dădeau lupte. Căpitanul Morovan se era asaltat de trei ieniceri, iar echipajul, risipit, lupta cu puținele arme care erau la Îndemână. De pe străduțele ce dădeau spre mare se auzi zăngănit de arme și, În câteva clipe, În piață intră un grup de războinici În uniforme de ieniceri, dar cu Însemnele flotei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ajunseră pe punte, dar unul fu străpuns de Înger, iar celălalt fu izbit de buzduganul lui Alexandru, se răsuci pe loc și căzu În apă. - Ancora! strigă Morovan, agățat de una din plasele care coborau de pe catarg. Doi membri ai echipajului ridicară ancora, În timp ce alți patru Împinseră cu prăjinile În marginea cheiului, pentru a depărta babordul navei de mal. * În curtea palatului Ak Sarai, Cuceritorii ascultau cuvintele lui Amir Baian, care explică tradiția schimbării de putere În cadrul ordinului secret prin Înfruntare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
se aude zgomot de arme. Vreau să aflu ce se Întâmplă. Trei Cuceritori ieșiră imediat pe poartă și alergară spre locul din care se auzea zăngănitul de săbii. Reveniră repede, spunînd că trupele poliției vamale au intrat În conflict cu echipajul unei corăbii ancorate la chei, prea aproape de palat. - O corabie ancorată aproape de palat? se miră Marele Maestru. E o zonă interzisă oricărei nave! Echipajul ori nu știe, ori e gata să se sinucidă! Aflați totul despre corabia aceea! Amir Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
auzea zăngănitul de săbii. Reveniră repede, spunînd că trupele poliției vamale au intrat În conflict cu echipajul unei corăbii ancorate la chei, prea aproape de palat. - O corabie ancorată aproape de palat? se miră Marele Maestru. E o zonă interzisă oricărei nave! Echipajul ori nu știe, ori e gata să se sinucidă! Aflați totul despre corabia aceea! Amir Îl privi fugitiv și observă că Anda e tulburat de un gând mai puternic decât preluarea puterii. Își spuse că era o zi cu totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
artilerie În strâmtoare. * - Este o corabie comercială care a ancorat pe la mijlocul lunii decembrie, spuse șeful patrulei trimise de Ștefănel. A ridicat ancora fără permisiune acum o oră sau două, dar a ancorat din nou În apropierea palatului. O parte din echipaj a coborât la țărm și s-a amestecat În mulțime. - O navă de spionaj... murmură Ștefănel. Sub ce pavilion? - Genovez! - Firește... Nu putea fi aproape nici un alt pavilion care să nu trezească suspiciuni! Bănuiesc că poliția vamală a primit un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
dușmani, și, În același timp, scurta rapid distanța făcând dificilă reglarea tirului. Mai problematică era apropierea altor două galere turcești, care veneau dinspre tribord, precum și pregătirile galioanelor. Diferența de forțe era uriașă, iar lipsa tunurilor devenea o problemă gravă pentru echipajul moldovean. Mesajul plecase, lupta putea Începe. - Coborâți pavilionul genovez! porunci Morovan. Ridicați flamura Moldovei! - Arcașii la prova, pregătiți săgeți aprinse! ordonă Gabriel. La semnalul meu, ochiți catargul principal, iar la a doua lansare mijlocul punții. Încercați să nimeriți depozitul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Siette benvenuti! Ați intrat În apele Republicii Veneția! Avem ordin să vă Însoțim! - Vi ringraziamo! răspunse căpitanul Morovan În același fel. -Urmați același curs nord-nord-vest! anunță venețianul. Viteză constantă douăsprezece noduri! - Nord-nord-vest, douăsprezece noduri! confirmase Morovan. Apoi se Întorsese spre echipaj și spusese: - Suntem salvați! Uralele marinarilor moldoveni se auziseră până la navele italiene, căci echipajele se adunaseră pe punte ca să vadă mai bine bucuria navigatorilor care scăpaseră din capitala Semilunii. La scurt timp, Gabriel adunase Apărătorii și le reamintise procedurile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ringraziamo! răspunse căpitanul Morovan În același fel. -Urmați același curs nord-nord-vest! anunță venețianul. Viteză constantă douăsprezece noduri! - Nord-nord-vest, douăsprezece noduri! confirmase Morovan. Apoi se Întorsese spre echipaj și spusese: - Suntem salvați! Uralele marinarilor moldoveni se auziseră până la navele italiene, căci echipajele se adunaseră pe punte ca să vadă mai bine bucuria navigatorilor care scăpaseră din capitala Semilunii. La scurt timp, Gabriel adunase Apărătorii și le reamintise procedurile de evadare În caz de catastrofă În țară. Nici un semn, nici o privire dincolo de grupul lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
apărare, pe care tatăl tău a Învățat-o aici, În Republica Veneția, pe vremea când avea vârsta ta. Să mergem. Calul acela murg, cu șaua neagră, e al tău. Vom vorbi pe drum. Apărătorii moldoveni Își luară rămas bun de la echipajul căpitanului Morovan, care rămânea la Veneția, și săriră În șei. Angelo alese străduțele cele mai puțin circulate și observă că Alexandru căuta cu privirea palatul Frassetti, deși știa că nu are șanse să-l vadă. Nu se aflau pe Canal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ar fi de mare folos. Și unde e portretul acum? - Nu știu. Cred că mi-a scăpat undeva, În timpul evadării din Istanbul... Pe corabie nu l-am mai găsit. Dar stai... omul acela ne-a salvat, pe mine și Întregul echipaj. Am fost atacați de flota sultanului. Dar imediat au intervenit vasele de război ale Cuceritorilor, care au ridicat pavilionul de pace și protecție. Așa am ieșit din strâmtoarea Dardanele. E oare cu putință... să fie... Doamne, cum l-am așteptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
aminti că m-a văzut lângă măria sa Ștefan. Deci eram om de Încredere, chiar dacă vorbeam limba română uneori incorect. Adică vorbeam italiana, ceea ce, pentru oamenii de aici, nu e decât o română ușor greșită. Acel om Îmi spuse că, În afară de echipajul obișnuit al corabiei, nu se Îmbarcaseră decât doi luptători. Pe care deja toată lumea Îi cunoștea, fiindcă povestea lor rămânea fabuloasă. Erau frații Alexandru și Ștefan Oană. 10 septembrie. Am avut dreptate. Am avut din nou dreptate. Alianța dintre Ștefan și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
capul întors spre dog-cart-ul pe care, stângaci și încet, băiatul cerca să-1 urnească. Mini făcu observația detectivă că acel băietan nu atârna altădată la spatele dog-cart-ului. Era probabil că azi Hallipa poposise îndelung undeva, unde nimeni nu-i putea îngriji echipajul. Dar unde oare? Ochii încruntați ai stăpânului casei, care se oprise un moment pe terasă, dezmierdîndu-și barba scurtă, arătau nemulțumire. Era deci și el în acord cu tot domeniul: ieșit din moderația lui perfectă. Vădit, o agitație neobicinuită îl făcuse
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
baracă înjghebată de mântuială și la care se poate ajunge urcând o scară. Un semn abia lizibil pe care scrie că numele vasului este Nelly. Cam tot spațiul punții este ocupat de cutii de lemn și ambalaje, astfel că membrii echipajului își înghesuie hamacele pe unde pot. Jonathan ajunge lângă motor. Echipajul alcătuit dintr-un căpitan tăcut și un trio de marinari de punte, murdari de funingine, își urmărește somnolent pasagerii, iar fochistul mai aruncă din când în când câte o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
o scară. Un semn abia lizibil pe care scrie că numele vasului este Nelly. Cam tot spațiul punții este ocupat de cutii de lemn și ambalaje, astfel că membrii echipajului își înghesuie hamacele pe unde pot. Jonathan ajunge lângă motor. Echipajul alcătuit dintr-un căpitan tăcut și un trio de marinari de punte, murdari de funingine, își urmărește somnolent pasagerii, iar fochistul mai aruncă din când în când câte o lopată de cărbuni în foc și atinge ușor sticla aparatelor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
de noroi. Treptat, traficul de pe râu se diminuează și călătoria devine monotonă, o cotitură a râului semănând prea mult cu următoarea, copacii verzi dezvoltându-se constant pe fiecare mal. Buruienile încurcă elicea vasului. Nelly se împotmolește într-un mal și echipajul trebuie s-o ridice cu stâlpi lungi, de lemn. O săptămână sau două, Jonathan a zăcut în hamac, ascultând zgomotul neregulat al motorului și încercând să-și lămurească ceva, orice, din ceea ce gândește și simte. Dar este incapabil s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
străpunge nările lui Jonathan. Calm, profesorul dă ordinul de amarare pe țărmul îndepărtat. Asta nu-i oprește pe unii din oameni să intre în râu și să vină înot spre Nelly. Încearcă să se urce la bord, luptându-se cu echipajul care-i împinge înapoi, unde plonjează printre gunoaiele care plutesc, îndepărtându-se doar când Gregg scoate pistolul, orientându-l spre ei. — Unde ne aflăm? întreabă Gittens cu jale. — La capătul râului, zice Morgan. Marchant scuipă. — Parcă e capătul lumii ăsteia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
obosite se îndreaptă spre țărm pentru a săruta nisipul umed și cald; în depărtare țipătul strident al zeilor ne face să simțim pământul tremurând... din adânc de lume se arată navele obosite de drum, ce-și doresc intrarea în port, echipajele străine și tăcute caută în liniștea disperată a tumultului negru ... așteaptă liniștirea apei pentru a putea coborî pe acest tărâm al „făgăduinței” - portul visat și așteptat de toți ... hai vino - vreau să fii portul meu. Gri încercase să se imagineze
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
nu apucă să capete răspunsul, căci un civil căruia Îi plăcea să dea comenzi Începu să urle Într-o portavoce că teroriștii trăgeau din cupola marii biblioteci, aflată și ea pe o latură a pieței. Vocea stridentă a revoluționarului ordona echipajelor din tancuri să tragă obuze incendiare În clădirea pe care o bănuia Înțesată de inamici. Tancul lângă care se aciuase și Monstrulică Își tură uriașul motor și Începu să se miște ușor, căutând o poziție de tragere cât mai bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
viață tumultoasă nu putea înlocui lipsa unui fiu, lipsă devenită în ultima vreme o povară din ce în ce mai greu de purtat. Nepot al căpitanului - acesta era hramul cu care era investit cel mai des Angir. Apariția lui avuse-se darul să scoată echipajul din amorțeala obișnuită. Cele mai fanteziste idei cu privire la identitatea și scopul pentru care tânărul venise la bord circulau cu iuțeală pe culoarele navei. Ba că era un nepot al căpitanului venit să învețe rosturile navigației pentru a prelua la retragerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
ultima jumătate de oră când unul dintre difuzoarele încastrate undeva în perete pârâi sec: - Avem probleme pe punte cu Gardienii, recunoscu el vocea ofițerului de serviciu. II. Locotenent-gardianul Kaan pășea arogant și plin de importanță în urma celor patru membri ai echipajului de pe "Rândunica" care-l conduceau către puntea principală de comandă. Cei cinci cârnăciori ai mâinii drepte, care-i serveau drept degete, pipăiră cu o oarecare înfrigurare insigna micuță de metal prețios, simbol al autorității sale, agățată de piept, în timp ce ochiii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
toate stările prin care acesta trecu. Doar ochii lui hipnotizați rămăseseră lipiți de... privirea căpitanului începu să coboare într-un mod comic undeva înspre vârful propriului nas unde-și găsi fumegând ușor pipa... Dacă stătea să se gândească bine, cu excepția echipajului, erau puțini cei care îl văzuseră fumând pipă. Dintotdeauna considerase interzicerea tutunului și a tot ceea ce ținea de el drept o lege caducă. Și ca în mai toate cazurile de acest fel, în care legi de demult supraviețuiseră, nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
Angir pe navă. Dacă Angir fusese etichetat rebel știa ce va urma pentru acesta. Iar cu moartea lui nu era de acord și se pregăti să lupte pentru viața acestuia în primul rând iar apoi pentru sine, pentru nava și echipajul lui. Stătu-se până atunci imobilizat având impresia că el și toți din împrejurul său se aflau într-o cutie de sticlă iar de undeva de sus ochi nevăzuți urmăreau totul cu detașare. Ca niște păpuși vii care se mișcau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]