5,962 matches
-
Barbu și Cărtărescu în paradigme diferite, întrucât primul vizează esențializarea prin reducție în vreme ce al doilea este "un risipitor de cuvinte", un logocentric. Pentru o hermeneutică a transdisciplinarității După o adevărată "sinteză generală în atac", Theodor Codreanu trece la construcția unui edificiu hermeneutic propriu, având în centru ideea trandisciplinarității și conceptul de "ermetism canonic", preluat dintr-o scrisoare semnată de Barbu: "Mă face emulul lui Mallarmé, neobservând că ermetismul lui Mallarmé e filologic, iar al meu canonic." Prima prejudecată pe care Codreanu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
incorect politic, ci asumarea lor și o năzuință, repede inhibată (cum ne spune Heidegger), de a ieși spre sfera întrebării "ce este omul?" făcând temă din "subiectivitatea subiectivității". Nu mă opresc nici asupra faptului că la Hegel, de fapt, în edificiul teoriei, "sinteza" a reușit, iar filosoful, potrivit unei relatări, a putut spune oarecum emfatic: este păcat pentru istorie dacă nu izbutește să facă "sinteza"! Aș sublinia că dacă Eminescu a izbutit să "transceandă" ambele ipostaze, Kant și Hegel cum scrie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
înconjura. Stăteam și mă gândeam ca om înzestrat cu facultatea gândirii: toate lucrurile ce mă înconjurau erau și acum câteva ore în același loc, dar lipsea centrul în jurul căruia se învârtea totul. Lipsea pivotul principal pe care se clădea întreg edificiul nostru conjugal... Lipseai tu, scumpă și dulce soțioară. Inima, deși în starea de acum, totuși îmi tresălta de bucurie când pronunț cuvântul soție. L-am auzit de atâtea ori de la alții, l-am pronunțat în diferite ocazii, dar niciodată nu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Am primit rândurile tale scumpe și le apreciez așa cum trebuie să o facă un soț care le primește de la soția sa. Sunt încântat și mulțumit de felul cum tu înțelegi lucrurile. Asta face să se cimenteze și mai mult fundamentul edificiului nostru. A trecut o săptămână. Mai avem trei. Număr săptămânile, zilele și clipele până în clipa când Dumnezeu va încuviința reîntâlnirea noastră. Eu sunt bine cu sănătatea, dar extrem de obosit și ocupat, însă nu atât încât să nu mă mai gândesc
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
cauza revizionistă. De remarcat că, spre deosebire de România, unde regulamentele și/sau anumite interese nu au permis o continuitate a personalului de conducere în domeniul informativ/contrainformativ, în Ungaria aceeași persoană, apropiată de amiralul Horthy, a inițiat, coordonat și condus acest edificiu timp de două decenii. Numele său: generalul Zoldt. O analiză a activității Centrului „B” al Marelui Stat Major pentru perioada 1927-1928 a arătat că, sub conducerea locotenent-colonelului Porumbaru și a căpitanului Motoc, informațiile primite au avut ca sursă agenții de la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
instituțiilor de învățămînt, misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentantelor comerciale ale României în străinătate, precum și în saloanele navelor sub pavilion românesc. Articolul 4 Stema României va fi reprodusă pe sigiliile autorităților publice, pe acte oficiale, pe imprimatele și plăcile indicatoare ale edificiilor acestora, pe moneda națională și pe alte semne monetare emise de România, pe însemnele și pe unele accesorii ale uniformelor militare, în condițiile stabilite de Guvernul României. Articolul 5 Modelul original al stemei tarii este prevăzut în anexa nr. 1
LEGE nr. 102 din 21 septembrie 1992 (*actualizată*) privind stema ţării şi sigiliul statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108433_a_109762]
-
NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 1002 Proprietarul unui edificiu este responsabil pentru prejudiciul cauzat prin ruină edificiului, cănd ruină este urmarea lipsei de întreținere sau a unui viciu de construcție.*) --------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 1002 Proprietarul unui edificiu este responsabil pentru prejudiciul cauzat prin ruină edificiului, cănd ruină este urmarea lipsei de întreținere sau a unui viciu de construcție.*) --------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 1413 Locațiunile sunt de mai multe feluri și au regulile lor proprii. Se cheamă închiriere locațiunea edificiilor și aceea a mișcătoarelor; Arendarea, locațiunea fondurilor rurale; Prestația lucrărilor, locațiunea muncii și a serviciului; Antrepriza, luarea săvârșirii unei lucrări drept un pret determinat, cănd materialul se dă de acela pentru care se execută o lucrare. (Cod civil 1416 și
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Capitolul 2 Reguli comune la locațiunea edificiilor și a fondurilor rurale Articolul 1416 Dacă contractul făcut verbal n-a primit nici o punere în lucrare, și una din părți îl neagă, nu se poate primi proba prin martori, oricât de mic ar fi prețul și chiar când s-
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 1483 Dacă, în curs de 10 ani, numărați din ziua în care s-a isprăvit clădirea unui edificiu sau facerea unui alt lucru însemnător, unul ori altul se dărâma în tot ori în parte, sau amenință învederat dărâmarea, din cauza unui viciu de construcție sau a pământului, întreprinzătorul și arhitectul rămân răspunzători de daune. (Cod civil 1902).*) ---------- 1. Dispoziția
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 1484 Întreprinzătorul sau arhitectul care s-a însărcinat a da gata un edificiu, după un plan statornicit și dezbătut cu comitentul, nu poate cere nici o sporire de plată, nici sub pretext de scumpire a muncii manuale ori a materialelor, nici sub pretext că s-a făcut la planul zis schimbări și adăugiri, dacă
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 1488 Zidarii, lemnarii și ceilalți lucrători întrebuințați la clădirea unui edificiu sau la facerea unei alte lucrări date în apalt*), pot reclamă plata lor de la comitent, pe atât pe cat acesta ar datori întreprinzătorului în momentul reclamației. (Cod civil 973, 1489, 1490, 1737 pct. 4 și 5, 1742).**) ---------- *) În întreprindere. **) NOTĂ C.T.C.E.
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
banii împrumutați. 3. Coerezii, asupra imobilelor succesiunii, pentru garanția împărțelii făcute între ei și a sumelor cu care a rămas dator unul către altul. 4. Arhitecții, antreprenorii, pietrarii și alți lucrători întrebuințați pentru a zidi, a reconstrui, sau a repara edificii, canaluri sau alte opere, cu condiția însă că prealabilmente să se fi încheiat un proces-verbal de către un expert numit de judecătoria în a cărei rază teritorială sunt situate edificiile, constatator stării și felului lucrărilor ce proprietarul va declara că are
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
alți lucrători întrebuințați pentru a zidi, a reconstrui, sau a repara edificii, canaluri sau alte opere, cu condiția însă că prealabilmente să se fi încheiat un proces-verbal de către un expert numit de judecătoria în a cărei rază teritorială sunt situate edificiile, constatator stării și felului lucrărilor ce proprietarul va declara că are de gand a face și numai în cazul când acele lucrări ar fi fost primite cel mult în curs de șase luni, după terminarea lor, de către expert asemenea numit
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 1742 Arhitecții, antreprenorii, pietrarii și alți lucrători întrebuințați pentru a zidi, a reconstrui sau a repara edificii, canaluri sau alte opere, și acei care au împrumutat, pentru a indemniza pe persoanele de mai sus, cu bani a caror întrebuințare se constă conform alineatului 5 de la articolul 1737, conserva privilegiul lor prin inscripția proceselor-verbale ale experților, menționate la
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
C ----------- la normele metodologice ----------------------- LISTA răspunderilor potențiale legate de mediu, identificabile în afara bilanțului contabil 1. Valoarea pretențiilor legate de mediu, formulate de terți în justiție, pentru: - prejudicii cauzate prin faptă terțului (conform art. 1000 din Codul civil), - lipsa întreținerii unui edificiu sau viciu de construcție (conform art. 1002 din Codul civil), taxe și penalități suspendate sau neplătite (așa cum se prevede în legislația pentru protecția mediului); - daune produse de activități miniere trecute (așa cum sunt prevăzute în legislația în vigoare). 2. Hotărâri judecătorești
HOTĂRÂRE nr. 55 din 2 februarie 1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind privatizarea societăţilor comerciale şi vânzarea de active, precum şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare a Fondului Proprietăţii de Stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120275_a_121604]
-
DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului HOREZU, județul VÂLCEA Descrierea stemei: Stema orașului Horezu, potrivit anexei nr. 9, este formată dintr-un scut tăiat, cu partea superioară despicata. În primul cartier, pe fond de azur, se află un edificiu religios, privit din față, cu o turla cu acoperiș ascuțit, terminat cu o cruce "în cruciulițe", totul de argint. În cartierul doi, pe fond de azur, o acvila bicefala de aur. În partea inferioară, pe fond roșu, o farfurie de
HOTĂRÂRE nr. 686 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121950_a_123279]
-
două crengi verzi de stejar care se încrucișează la baza scutului, fiecare fiind formată din trei frunze și câte o cochilie de ghinda. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - edificiul religios reprezintă renumită ctitorie brâncoveneasca ce dă faima localității; - acvila bicefala este un semn specific familiei Cantacuzino, din care făcea parte și Constantin Brâncoveanu; evocă ornamentul existent pe stâlpul de la Foișorul lui Dionisie, de la ctitoria de aici; - figurile heraldice din
HOTĂRÂRE nr. 686 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121950_a_123279]
-
desfășurat, pe care se distinge scrierea veche, validat cu sigiliu, totul în culoare naturală. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din șapte turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - construcția, preluată din vechea stema a localității, amintește de edificiul ctitorit de Matei Basarab, si de activitatea edilitara desfășurată de-a lungul anilor de locuitori; - pergamentul desfășurat sugerează prima atestare documentara a localității (1614); - retorta, floarea-soarelui și spicele de grâu evidențiază economia localității și locul important pe care îl deține
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
mînă, tu holbat, mîna citește ce scrie în cap fără inimă, la triunghiul ochi-mînă-creier vezi antropogeneză științifică: Leroi-Gourhan, André, e pămîntul era netocmit și gol, populat ca pe hîrtie! insuficiența termică face pierdute o mulțime de clădiri narative pe traseu, edificiile mari, punctele roșii de avertizare la fabrica de antibiotice, "METRO" insula comercială angro explică pe litere locul deșert, de agricultură înghețată, buruiană care stau să prind rădăcini pe fondul crem, în raftul de sus al vagonului cresc stația Lețcani dintr-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
urechi! la Otaci ridică palate, în Ucraina rămîn cu blocurile, Bogdan-Vodă 19 casa cu verde, Lida mea ce face, săraca? Soroca 53 km, intersecție "Petrom"/"Lukoil"/"Tirex Petrol", Berezovca 3, puieți pe dealuri pe spinarea moldovenilor ruralitate, sclavia latinității ridică edificiul social, roata de sate de la Nistru banatul, marcgrafiatul, craina, Rotari, Vertiujeni, Cobîlnea, fiecare după un articol militar, Briceni-Sat țoluri la uscat pe camionul-cisternă, tu cu grija gardului, îndreaptă stinghia de jos, tufa tapet de flori, porumburile libertatea dealurilor sub ocupație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la producții originale mai ample, în care își face apariția figura romană stilizată. În materie de arhitectură și decorație monumentală, tradiția romană, însă, se impune, atît în regatele peninsulare, cît și în Galia francă. Nu mai rămîne marc lucru din edificiile religioase și din palatele merovingienc, căci majoritatea au fost distruse. Ceea ce ne învață arheologia și rarele edificii care au reușit să supraviețuiască distrugerilor și uzurii timpului, este însă faptul că secolele al VI-lea și al VII-lea coincid cu
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
și decorație monumentală, tradiția romană, însă, se impune, atît în regatele peninsulare, cît și în Galia francă. Nu mai rămîne marc lucru din edificiile religioase și din palatele merovingienc, căci majoritatea au fost distruse. Ceea ce ne învață arheologia și rarele edificii care au reușit să supraviețuiască distrugerilor și uzurii timpului, este însă faptul că secolele al VI-lea și al VII-lea coincid cu o adevărată renaștere a tehnicilor romane ale construcției și ornamentației. Prinții și episcopii înalță mai peste tot
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
și din îndepărtatele colțuri ale Occidentului și Orientului, cu prăvăliile artizanilor săi care fabrică stofe și metale prețioase; centrul religios, în sfîrșit, cu Universitatea și catedrala Sfînta Sofia. Ridicată pe locul unei biserici distruse în timpul răzmeriței din 532, acest imens edificiu cu un perimetru de 300 de metri, cu o înălțime de 50 și încoronat cu o cupolă cu un diametru de 31 de metri, este opera matematicianului Isidor din Milet și a arhitectului Anthemius din Tralles. Terminată în 539, ea
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]