12,690 matches
-
Nitrogen Compounds,” apărută la New York în 1973. Profesorului Thomas M. Graber, 19172007, ale cărui titluri au fost DMD, MSD, PhD, Odont. Dr. hc., DSc, ScD, MD, FRCS, University of Illinois, Chicago, îi sunt recunoscător pentru că m-a redat cercetării. În calitate de editor al celei mai importante reviste de specialitate din ortodonție, m-a îndrumat spre analiză și discuția aparatelor folosite în acest domeniu din punctul de vedere al inginerului. Această m-a scos din preocupările zilnice legate de promovarea companiei Ortho Cycle
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
asimilabil cu o simplă mârșăvieť?"; ,Bine, n-am citit tot Marxul, cu Marxi, dar vreau pagina aceea unde el cere ca revoluția să mintă, pentru a triumfa. Dă-mi, tată al nostru din rafturi de cărți - cum scrisese în Contemporanulť editorul acela pe care-l întâlnisem în noaptea de Ajun - pagina aceea din Manifestť prin care mi se cere să mint! Eu am intrat în U.T.C., unde nimeni nu mi-a cerut să, și dacă mi-ar fi ordonat să
Spovedania unui convins by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10761_a_12086]
-
scrisorile și interviurile scriitorului), ediția din 2005 de Opere Anton Holban aduce îmbunătățiri semnificative privitoare la critic și publicist față de cea anterioară și rămâne una impecabilă, de referință, ca acuratețe a restituirii textelor. Bănuiesc că graba nejustificată și rivalitatea dintre editori au împiedicat realizarea unei ediții complete, ireproșabile documentar și care să pună o pecete definitivă pe un capitol de istorie literară. Nu ar fi fost greu. Nici un critic important nu-l ignoră pe Anton Holban din bilanțul modernității interbelice, deși
Ceasornicarul sufletului feminin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10905_a_12230]
-
mai importantă dintre cauze a fost, fără îndoială, dificultatea cuprinderii unei opere enciclopedice, foarte complexe și foarte întinse. Vor fi existând, probabil, și probleme de organizare a colectivului de cercetare, sincope în continuitatea activității, nesincronizări în colaborarea dintre cercetători și editori și cine știe ce alte impedimente. Unul major, demn de luat în seamă, ține de stabilirea textului după norme filologice moderne. Întrucât limba și ortografia lui B. P. Hasdeu erau îndatorate unei epoci neașezate, când se scria după alte reguli decât ale
Mersul ediției Hasdeu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10927_a_12252]
-
epoci neașezate, când se scria după alte reguli decât ale noastre din 1986 sau de astăzi, a fost adoptată modalitatea interpretativă de transcriere, care a luat timp îndelungat de cugetare și de aplicare. Stancu Ilin explică pe larg în nota editorului la primul volum cum a procedat și specialiștii domeniului au apreciat caracterul judicios al transcrierii filologice. Z. Ornea a elogiat acuratețea restituirii și fidelitatea cu care sunt respectate criteriile transcrierii interpretative, într-o cronică a edițiilor publicată la timpul potrivit
Mersul ediției Hasdeu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10927_a_12252]
-
Satyrul", pentru schimbarea de tonalitate. IV, Dramaturgia, ediție critică de Stancu Ilin și I. Oprișan, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară ,G. Călinescu", 2003. După cinci ani de la volumul anterior, s-a schimbat editorul. Sunt cuprinse trei piese din volume: Răzvan și Vidra, Trei Crai de la Răsărit și Femeia, una din periodice: Răposatul postelnic, plus scenete și dialoguri tot din periodice, iar în addenda piesa în limba rusă Trei miri și trei mirese. Aparatul
Mersul ediției Hasdeu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10927_a_12252]
-
de Opere și volumele V și VI, cu conținutul menționat mai sus. Dar construcției nu i se vede decât temelia, Ordinea așteptată vine foarte greu, făcând ca opera hasdeeană să persiste într-o nebuloasă editorială. Din 2000 încoace, cei doi editori ai operei lui Hasdeu au dat la iveală și alte volume: Stancu Ilin, publicistica politică din anii 1859-1868, iar I. Oprișan, pe cea din anii 1869-1902. Tot I. Oprișan a mai restituit studiile și articolele economice și folcloristica, în câte
Mersul ediției Hasdeu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10927_a_12252]
-
folcloristica, în câte două volume speciale, iar corespondența inedită, într-unul. Au fost publicate astfel alte zece volume din opera lui Hasdeu, în afara ediției critice, dar care pot intra în serie. Speranțe sunt, căci Stancu Ilin și I. Oprișan sunt editori cu merite incontestabile, dar programul editorial nu se leagă într-o coerență dezirabilă, într-un corpus unitar.
Mersul ediției Hasdeu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10927_a_12252]
-
își destăinuie suferințele și necazurile (i-au murit mama și soțul) - accentuând pentru noi, ca simpli cititori, impresia că ediția Kogălniceanu a străbătut nu doar o epocă, ci mai multe. Destul de longevivul Kogălniceanu (1817-1891) are nevoie în posteritate atât de editori longevivi, cât și de cititori longevivi, care să poată înregistra, recepta și interpreta tot ce a trăit și a gândit unul din întemeietorii României moderne, protagonist al parlamentarismului nostru incipient. Scriitor, publicist, istoric și politician de anvergură, constructor tenace, Mihail
Șantierul unei ediții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10947_a_12272]
-
a trăit și a gândit unul din întemeietorii României moderne, protagonist al parlamentarismului nostru incipient. Scriitor, publicist, istoric și politician de anvergură, constructor tenace, Mihail Kogălniceanu a lăsat o operă a cărei vastitate era dificil de cuprins de către un singur editor. Personalitate afirmată în domenii multiple, intelectual productiv, politician sagace, profund implicat în construcția României moderne, Mihail Kogălniceanu nu a beneficiat - în plan editorial - decât de explorări parțiale și secvențiale, de restituiri selective dintr-un domeniu sau altul al bogatei sale
Șantierul unei ediții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10947_a_12272]
-
e confirmat și de cele două volume de Corespondență (emisă și primită) a lui Jan Urban Jarnik editate de Traian Ionescu-Nișcov în 1980, 1983. în prelungirea lor se situează și cartea de față Scrisori și vorbiri către ardeleni, rămasă inedită, editorul pregătind o versiune aproape gata de tipar. O desăvârșește acum fiica lui, Viorica Nișcov, ea însăși o eminentă cercetătoare și traducătoare, colaționând întregul material cu manuscrisele sau textele deja publicate, fie în periodice, fie în colecții de documente, definitivând unele
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
è spazio - în Gramsci - per un "protagonismo degli intellettuali" o "della società civile", cioè per una loro considerazione sganciata da queste coordinate di fondo. Note 1 Christine Buci-Glucksmann, Gramsci e lo Stato. Per una teoria materialistica della filosofia [1975], Romă, Editori Riuniti, 1976, p. 65 2 Indico în questo modo direttamente nel testo Antonio Gramsci, Quaderni del carcere, edizione critică a cură di Valentino Gerratana, Torino, Einaudi, 1975. Îl primo numero riguarda îl quaderno, îl secondo îl paragrafo, îl terzo la
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
pp. 62, 978. 17 Ibidem, Q 8, pp. 130, 1020. 18 Ibidem, Q 6, pp. 10, 691. 19 Ibidem, Q 15, pp. 10, 1765. Bibliografia GLUCKSMANN - Buci Christine, Gramsci e lo Stato. Per una teoria materialistica della filosofia [1975], Romă, Editori Riuniti, 1976. GRAMSCI Antonio, Quaderni del carcere, edizione critică a cură di Valentino Gerratana, Torino, Einaudi, 1975. Idem, Lettere dal carcere, (a cură di Antonio A. Santucci), Palermo, Sellerio, 1996. Viziunea lui Antonio Gramsci asupra creării statului modern italian (Antonio
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
2012. 19 Ioana Cristea Drăgulin, Crearea statului italian în viziunea lui Antonio Gramsci, op. cît. 20 Guido Liguori, Pasquale Voza (îngrijita de), Dizionario Gramsciano 1926-1937, Carocci editore, Romă, 2009, p. 861. 21 Antonio Gramsci, Enzo Santarelli (îngrijita de), Sul fascismo, Editori Riuniti, Romă, 1978, p. 20. 22 Ibidem, p. 22. 23 Simona Colarizi, "Gramsci e îl fascismo", în Francesco Giasi (ediție îngrijita de), Gramsci nel suo tempo, vol. I, Carocci editore, Romă, 2008, p. 339. 24 A. Bordiga, "Gli schieramenti parlamentari
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
i fasciști", în L'Ordine nuovo, 24 iulie 1921, publicat în Idem, Socialismo e fascismo. L'Ordine Nuovo: 1921-1922, Einaudi, Torino, 1966, p. 251. 27 Idem, articol publicat în L'Ordine nuovo, 1 noiembrie 1924, în Idem, Per la verità, Editori Riuniti, Romă, 1974, pp. 292-298. 28 Idem, "Politica e delinquenza", în Ibidem, 14 iunie 1921, publicat Idem, Socialismo e fascismo. L'Ordine Nuovo: 1921-1922, op. cît., pp.190-191. 29 Idem, "Socialiti e fasciști" (Socialiști și fasciști), în (ediție îngrijita de
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
e fasciști" (Socialiști și fasciști), în (ediție îngrijita de) Guido Liguori și Sabin Drăgulin, traducere de Ioana Cristea Drăgulin, Scrieri (1914-1926), op. cît., 2015, p. 198. 30 Federico Chabod, Storia della politică estera italiană dal 1870 al 1896, vol. I, Editori Laterza, Bari, 1965, p. 216. 31 Vezi E. Gellner, Națiuni și naționalism, Antet, București, 1997 și J.E Hobsbawm. Națiuni și naționalism din 1780 până în prezent, ARC, Chișinău, 1997. 32 Vezi J. Breuilly, Naționalism and the State, Manchester University Press
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Roma-Bari, 1991, p. 14. BREUILLY J., Naționalism and the State, Manchester University Press, Manchester, 1993. CAROCCI Giampiero, Îl trasformismo dall' Unità ad oggi, Edizioni Unicopli, Milano, 1997. CHABOD Federico, Storia della politică estera italiană dal 1870 al 1896, vol. I, Editori Laterza, Bari, 1965. COLARIZI Simona, "Gramsci e îl fascismo", în Francesco Giasi (ediție îngrijita de), Gramsci nel suo tempo, vol. I, Carocci editore, Romă, 2008, p. 339. DRĂGULIN Cristea Ioana, Școli de gândire în abordarea fenomenului risorgimental, Cultura Medieșeana ÎI
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Gramsci, Editura Adenium, Iași, 2016, carte în curs de apariție. GELLNER E., Națiuni și naționalism, Antet, București, 1997 și J.E Hobsbawm. Națiuni și naționalism din 1780 până în prezent, ARC, Chișinău, 1997. GRAMSCI Antonio, SANTARELLI Enzo (îngrijita de), Sul fascismo, Editori Riuniti, Romă,1978. Idem, Îl Risorgimento, Einaudi, Torino 1955. Idem, "Socialiti e fasciști" (Socialiști și fasciști), în (ediție îngrijita de) Guido Liguori și Sabin Drăgulin, traducere de Ioana Cristea Drăgulin, Scrieri (1914-1926), Editura Adenium, Iași, 2015, p. 198. Idem, Quaderni
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
e i fasciști", în L'Ordine nuovo, 24 iulie 1921, publicat în Idem, Socialismo e fascismo. L'Ordine Nuovo: 1921-1922, Einaudi, Torino, 1966, p. 251. Idem, articol publicat în L'Ordine nuovo, 1 noiembrie 1924, în Idem, Per la verità, Editori Riuniti, Romă, 1974, pp. 292-298. Idem, "Politica e delinquenza", în Ibidem, 14 iunie 1921, publicat Idem, Socialismo e fascismo. L'Ordine Nuovo: 1921-1922, pp.190-191. Idem, Opere Alese, trad. de Eugen Costescu, titlul original, "Opere di Antonio Gramsci" (Einaudi), București
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
genio), Bompiani, Milano, 1991. NALDI N., "Piero Sraffa "politico" nel 1924. Una lettura", în F. Giasi (a cură di), Gramsci nel suo tempo, Carocci, Romă, 2008. NATOLI A., Antigone e îl prigioniero. Tania Schucht lotta per la vită di Gramsci, Editori Riuniti, Romă, 1990. SCHULTE J., Chor und Gesetz. Wittgenstein im Kontext, Suhrkamp, Frankfurt am Mein, 1990. SCHWEIZER M., Ricerca di inediți relativi al rapporto Sraffa e Wittgenstein, Milano-Udine, Mimesis, 2012. SEN A., "Sraffa, Wittgenstein and Gramsci", Journal of Economic Literature
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Nuovi studi di teoria della funzione, Laterza, Roma-Bari 2007, (1° ed. Edizioni di Comunità, Milano, 1977). CARINI C., Benedetto Croce e îl partito politico, Olschki, 1975. CILIBERTO M. (a cură di), Croce e Gentile fra tradizione nazionale e cultură europea, Editori Riuniti, Romă, 1993. COTRONEO G., Una teoria filosofica della libertà, introduzione a B. Croce, La religione della libertà. Antologia degli scritti politici, Rubettino, Catanzaro, 2002, pp. 17-104. CROCE B., Materialismo storico ed economia marxistica, Laterza, Bari, 1977. Idem, Filosofia della
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Cultura e vită morale, Laterza, Bari, 1955. Idem, L'Italia dal 1914 al 1918. Pagine sulla guerra, Laterza, Bari, 1965. GALASSO G., Croce e lo spirito del suo tempo, Îl Saggiatore, Milano, 1990. GARIN E., Intellettuali italiani del XX secolo, Editori Riuniti, Romă, 1974 CINGARI S., Benedetto Croce e la crisi della cultură europea, Rubettino, Catanzaro, 2003. GENTILE G., I fondamenti della filosofia del diritto, Sansoni, Firenze 1961. GRAZIANI E. e SERRA Ț. (a cură di), Etică e politică nella filosofia
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
di unificazione europea. Un cambiamento che, vale la pena evidenziare, anticipava di un decennio l'ideazione del Consiglio Europeo, che oră è l'artefice del principale policy dell'UE". 9 C. G. Anta, Padri dell'Europa, Milano, Paravia Bruno Mondadori Editori, 2005, p. 59. 10 Ivi, pag. 60: A testimonianza di questo, de Gaulle, în un articolo, sottolinea la particolare importanza della collaborazione tra Francia e Germania nella prospettiva di un rilancio del processo d'integrazione europea: "Una settimana ricca di
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
p. 99. Verdel voleva dotare îl Parlamento di maggiori poteri, principalmente di maggiori poteri di sospensione di tutte le proposte, în modo tale da armonizzare le diverse legislazioni nazionali.. . Bibliografie ANTA, C. G., Padri dell'Europa, Milano, Paravia Bruno Mondadori Editori, 2005. BARTOLINI, S., Riforma istituzionale e sistema politico. La Francia gollista, îl Mulino, Bologna, 1981. CHARLOT, J., Le phénomène gaulliste, Fayard, Paris, 1970. Idem, Le gaullisme d'opposition, 1946-1958, Fayard, Paris, 1983. COVATTA, L., ROCCHI, G., John F. Kennedy. L
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
He hâș carried ouț stays of research and documentation în the field of human migration în Italy (2012), at "La Sapienza" Universita di Romă and Universita degli Studi "Aldo Moro" di Bari.From 2009 to 2013 he was the managing editor of the Sfera Politicii / Political Sphere BDI-indexed journal; he is the Executive Editor of the BDI-indexed journal South-East European Journal of Political Science and an editor at Cogito, also a BDI-indexed journal. Alessandro GERARDI attended the course of philosophy în
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]