5,147 matches
-
și procese și fluxuri de activi tăți. Pentru un utilizator deprins cu un program ani de zile, este supărătoare simpla înlocuire a acestuia cu altul, de aceea noul sistem informatic va învolbura apele liniștite ale organizației. Instruirea încearcă să-l educe pe utilizator în spiritul noului sistem, ajutându-l să perceapă beneficiile și să accepte schimbarea. Un plan de instruire atent eșalonat și executat la timp sprijină tranziția către noul sistem și adoptarea lui. Planul de instruire are menirea principală de
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
în opinia noastră, și anume acela că fiecare membru al organizației își stabilește propriile reguli de lucru, potrivit sarcinilor pe care le are de îndeplinit, practică un autocontrol continuu și are responsabilități sporite, tabloul devine complet. Organizația este deschisă celor educați, cu o cultură evolutivă și cu posibilități de formare profesională continue. Drucker recomandă reorientarea educației, de la concentrarea exclusivă pe „învățarea extensivă” a tineretului, spre „învățarea continuă a adulților”. Acumularea permanentă este răspunsul sectorului public la confruntarea dintre forța de muncă
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
cea mai largă aplicabilitate în relațiile copilului cu mediul înconjurător, iar problemele pe care le ridică sunt prezentate pe larg în capitolul consacrat autonomiei de deplasare. Fig. VII.20 a, b Deși mersul nu poate fi deprinderea care să fie educată pasiv, prezentarea în această lucrare a acestor acțiuni are rolul de a atrage atenția că mersul reprezintă unul dintre obiectivele prioritare ale fiecărui KT. În fapt, mijloacele prezentate se constituie în modalități practice de pregătire a organismului copilului pentru a
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
raportează la nivelul instituțional (al instituției școlare) și reprezintă măsura în care activitatea școlii și-a realizat finalitățile propuse; • eficiența - reprezintă realizarea finalităților propuse cu un consum mic de resurse. • eficiența educațională - reprezintă obținerea unor rezultate așteptate la nivelul celui educat (în corelație cu finalitățile educaționale fixate) în condițiile unui consum mic de resurse; • eficiența școlară - poate fi definită din perspectiva elevului ca obținerea succesului școlar cu un minim de resurse consumate; poate fi definită și din perspectiva instituției școlare în
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
pentru implicarea comunității dincolo de imperativele etice ale democrației și promovarea conceptului de cetățean. Prin participarea cetățenilor, guvernele pot beneficia de cunoștințe de specialitate care depășesc sfera lor imediată de informații, expertiză și consiliere, creând, în același timp, oportunități pentru a educa publicul și cetățenii cu privire la alternativele de politici. Prin angajamentul lor, guvernele pot obține aprecieri favorabile din partea opiniei publice, dar pot să și profite de ocazia de a informa și modela preferințele oamenilor. De asemenea, oficialii pot testa reacția publicului la
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
dacă aveam impresia că o meritau, din varii motive. Victimele mele preferate erau angajații noi care nu munciseră nici o zi toată viața lor - știi, puști care tocmai absolviseră școli cu pretenții. Mi-am făcut un scop personal în a-i educa la Școala Greutăților Vieții, «școala» prin care am trecut eu însumi. Nu le-am trecut ușor cu vederea greșelile, dimpotrivă, i-am pisat la fiecare abatere.” 6. „Nu făceam altceva decât să joc așa cum îmi cântau superiorii care stăteau cu
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
poate descoperi tipare printre sute de mii de fișe medicale, pentru a descoperi care sunt adevăratele consecințe. Aceste consecințe nu sunt cele pe care le vedem la televizor. Persoanele care sunt mult prea nervoase pentru a asculta nu pot fi educate. Cercetările au arătat că ascultarea cu atenție este un factor benefic pentru sănătate. Atunci când asculți cu atenție, presiunea sângelui coboară, bătăile inimii scad în frecvență, iar corpul arată acele semne sănătoase asociate cu relaxarea. Atunci când felul în care vă exprimați
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
teme sociale ale fiecărei epoci. Întregul demers educativ este evaluat și orientat prin prisma acestor orientări socioculturale. Desigur, discursul pedagogiei sociale ar trebui să fie unul critic, să evalueze obiectiv practicile educative și să propună strategii de emancipare a celor educați de sub presiunea constrângerilor instituționale. Însă uneori pedagogia socială poate propune ea însăși practici rigide, un sistem normativ dogmatic, cum se întâmplă în regimurile totalitare. În prezent, pedagogia socială ia în considerare și „analizele hermeneutice, studiile istorico-sociale, cercetările critico-ideologice și rezultatele
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
1912): „Pedagogia socială înseamnă, în cel mai larg înțeles, că problemele de educație trebuie tratate științific în legătură cu chestiunile sociale sau, în sens mai restrâns, că știința despre educație trebuie să se întemeieze pe știința despre viața socială”. Oamenii sunt deci educați prin comunitate, aceasta oferă scopuri educative și pune la dispoziție mijloacele pentru a le atinge. Conștiința de sine a omului se trezește și se dezvoltă numai prin acțiunea reciprocă a indivizilor sociali (de la conștiință la conștiință), prin opunerea și compararea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
atașează pe om lumii, vieții morale. De aceea educația nu poate fi decât socială („educația individului este condiționată social în fiecare direcție esențială a ei”), în comunitate indivizii „învață” prin „liber acord” să voiască același lucru, să înțeleagă scopurile acesteia. Educă familia, școala, comunitatea. Nu renunțând la individualitate, ci „lărgind-o”, dezvoltând-o prin contact cu ceilalți. Numai izolarea poate îngusta personalitatea, pe când comunitatea ridică pe noi trepte particularitățile individuale. Asemănătoare sunt și ideile lui Paul Barth, pentru care „omul devine
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Prin profesie, societatea își atinge maximumul de promovare, principiul social își găsește maximumul de realizare”, iar „fiecare individ în parte își află maximumul de afirmare de sine”. Sinteza concepției lui Narly: „Maximum de originalitate specifică în cadrul principiului social”. A fi „educat pentru umanitate” înseamnă deci a fi asistat cu competență pentru a-ți însuși „principiul social”, principiul „armoniei productive față de mediul social”, realizat în societatea modernă prin profesie. Iar „profesiei ca cerință socială îi corespunde în individ vocația, formă de manifestare
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
personalității („Școala personalismului energetic”) înseamnă atunci descoperirea aptitudinilor pentru muncă ale elevilor, identificarea „vocațiunii” pentru a o „provoca” și „statornici” în vederea formării personalității. Descoperirea aptitudinilor și cultivarea lor trebuie să se desfășoare însă prin lăsarea cât mai multor inițiative celui „educat”, oferindu-i prilejul să-și valorifice practic potențele. O concepție apropiată de cea a școlii active, prefigurând orientările actuale ale școlii. Și C. Rădulescu-Motru, ca și alți pedagogi și sociologi români, vedea în cultură calea de a forma personalități atașate
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pentru comunitate și ameliorarea calității vieții); - minimumul indispensabil: toți oamenii au nevoie de o educație fundamentală, de o educație de bază, de un minimum educativ pentru a înțelege mecanismele vieții comunitare și responsabilitatea cetățenească; - libertatea structurală: posibilitatea de a fi educați și în afara instituțiilor școlare tradiționale; - utilitatea: caracter funcțional, ajutându-l pe individ să-și rezolve problemele vieții; - echitatea: oferta se adresează în mod egal tuturor, îndeosebi celor dezavantajați. Operația de educație a adulților poate fi reprezentată formal printr-un model
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cu ea, funcțiunea sa educativă operând în domeniile profesionale și generale; 7) instituțiile pedagogice ca școlile, universitățile și centrele de formare sunt, evident, importante, dar numai în calitate de organizații de educație permanentă; ele nu se mai bucură de monopolul de a educa oamenii și nu mai pot exista izolat de alte instituții educative ale societății; 8) educația permanentă caută continuitatea și articularea după dimensiunile sale verticale și longitudinale; 9) urmărește, în fiecare etapă a vieții, integrarea dimensiunilor sale orizontale în adâncime; 10
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
familiale, profesionale ale participanților. Pentru a obține participarea subiecților, aceștia trebuie să învingă unele obstacole materiale (dificultăți de timp, vârstă, sănătate, sex) și psihologice (timiditate în fața fenomenului cultural, deprecierea de către mediul social, agresiunea mass-media) care barează drumul spre statutul de „educat” sau „cultivat”. Au fost identificate următoarele motivații pozitive importante care favorizează accesul la cultură: promovarea socială, dorința de a înțelege lumea, dorința de a „străluci” social, sublimarea instinctelor creatoare, activitatea ludică, competiția, mentalitatea de „colecționist”. Pentru a stimula motivarea pentru
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
mișcări), ordinea și disciplina în clasă și mijloacele utilizate pentru a le stabili. Participanții la aceste ședințe de fixare a ideilor călăuzitoare au hotărât că „școala nu trebuie să se mărginească numai a instrui, ci să se silească și a educa, ba încă a pune formarea bunelor deprinderi de voință și sentiment mai presus de orice altă preocupare” (Găvănescul, 1900, p. 5). Formarea pentru viața socială și practică constituia nu doar un simplu obiectiv educațional, ci- se vede - finalitatea fundamentală. Zilnic
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
astfel toți profesorii că ideea dominantă ce trebuie să-i conducă este aceea a „educației omului întreg, fizic, intelectual, moral, estetic și religios” (Găvănescul, 1925a, pp. 86-87). Ideea dominantă, formulată de Ioan Găvănescul și admisă de ceilalți profesori era: „a educa instruind este o artă care-și are regulele ei”, iar cariera didactică presupune, din partea profesorului, „un rol social”, o conștiință a „menirii sale culturale”. Unul dintre profesorii Seminarului, Mihai Ionescu, evocând diferite „momente culturale” din viața instituției, cu prilejul aniversării
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
prilejuiește constatarea: „politica noastră culturală se dovedește incoerentă, adică lipsită de sistem, concepută și formulată fără suficientă competență pedagogică, motiv pentru care ea nu a dat și nici nu putea să dea roade mulțumitoare” (ibidem, p. XI). Cauzele? Conceptul de „educat” nu se sprijină pe o concepție științifică, ci se inspiră dintr-un „diletantism” care merge până la „adânca neștiință” și „corupție morală”. Și care-și găsește expresia în „haosul, la care a parvenit în spirit, organizare și tehnică politica noastră culturală
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
dobândită, pentru a cunoaște realitatea social-economică a satului, pentru a învăța cum să rezolve diferite „probleme” cu care lumea rurală se confruntă. Toată această acțiune era considerată de D. Gusti și colaboratorii săi „culturală”, pentru că-și propunea să cultive (să educe) valori, modele acționale, stiluri comportamentale adecvate. Vechiul colaborator al lui Gusti, Octavian Neamțu, avea să observe peste trei decenii: „Noțiunea de cultură sintetiza o concepție nouă în virtutea căreia pedagogia socială își extindea sfera de acțiune asupra întregului popor și asupra
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Ca modalitate de organizare el recomanda crearea unor „asociații agricole” în care să lucreze minimum 300 de bărbați, femei și copii, aceștia putând să-și asigure produsele necesare consumului și să creeze bunuri. Colonia se va organiza concentric, își va educa și instrui copiii în comun, această viață comunitară fiind și avantajoasă din punct de vedere economic. Numai „într-o asociație bine organizată de oameni uniți prin interese comune”, credea Owen, se vor putea îmbunătăți condițiile de viață ale clasei muncitoare
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și îndrumător al vieții economice și socio-culturale a maselor, a reprezentat „cea mai importantă manifestațiune colectivă pe teren economico-social a țărănimii, a meșteșugărimii, a muncitorilor manuali și intelectuali” (Mladenatz, 1942, p. 13). A răspândit convingeri, a sădit „virtuți cooperatiste”, a educat „cooperatori adevărați”, oameni „activi” și „conștienți de îndatoririle și drepturile lor”. Un rol deosebit l-a jucat cooperația în educația săteanului. Obștile agricole de arendare, cumpărare și împroprietărire, băncile populare au trezit conștiințe, au născut ideea dezvoltării prin forțele proprii
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Când nu se folosesc interviurile de tip focus gruptc " Când nu se folosesc interviurile de tip focus grup" Interviurile de tip focus grup nu ar trebui avute în vedere atunci când: • Vă doriți să se ajungă la un consens. • Doriți să educați oamenii. Nu intenționați să folosiți rezultatele, ci vă doriți doar să dați impresia că ascultați. • Cereți să se împărtășească informații personale ce nu ar trebui destăinuite într-un grup sau care ar putea face rău unei persoane dacă sunt destăinuite
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
ăla al tău nu-i zi să nu facă pe deșteptul cu bancurile... Cu Bulă, cu... dracu' cu lacu'... pe seama realităților socialiste... Știi... și-ai vrea să-l vezi student, nu? Costache: Da..., eu îi tot spun... îl învăț... îl educ... cum mă educați dumneavoastră pe mine... Securistul: Ce să-l înveți, cînd și tu... Ce să mai vorbim... nu ești total convins... Te mai îndoiești, e adevărat? Costache: Da..., e-adevărat... fir-ar să fie de îndoială... că nu pot
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
nu-i zi să nu facă pe deșteptul cu bancurile... Cu Bulă, cu... dracu' cu lacu'... pe seama realităților socialiste... Știi... și-ai vrea să-l vezi student, nu? Costache: Da..., eu îi tot spun... îl învăț... îl educ... cum mă educați dumneavoastră pe mine... Securistul: Ce să-l înveți, cînd și tu... Ce să mai vorbim... nu ești total convins... Te mai îndoiești, e adevărat? Costache: Da..., e-adevărat... fir-ar să fie de îndoială... că nu pot să mă debarasez
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
total... Securistul: Ei, cînd o să crezi fără rezerve, cînd o să arzi, cînd o să fii un om nou, și pe dinăuntru și pe dinafară, cînd o să-ți dai și viața pentru... Costache: Mi-o dau. Securistul: Ei, atunci o să-l poți educa și pe fiul tău. Altfel... Costache: Da, înțeleg, tovarășe colonel... sînt aproape gata... cred că mai am puțin... și... cu ajutorul dumneavoastră ajung eu la un nivel de conștiință..., nu se poate să nu ajung! Securistul: Eu nu-ți spun să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]