2,880 matches
-
câștigă încrederea clientului. Este un prag psihologic extrem de important: "La mine vin oameni de tot felul, da' nu le pot face nimic decât după ce le dau în cărți". În fine, ultima subgrupă de prezicători este reprezentată de un eșantion mai educat, întâlnit în special în mediul urban. Aceștia sunt puternic influențați de o serie de "științe moderne", precum parapsihologia. În general, ei refuză să se numească prezicători sau ghicitori. Își spun cel mai adesea parapsihologi, astrologi, clarvăzători, bioenergeticieni, văzători etc. În
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
puternică, putând reprezenta un model“ (Dicționarul explicativ al limbii române). El renunță la o carieră strălucită la București, pentru a rămâne în orășelul de munte, alături de „prietenii“ săi și de Zoe. Om de acțiune și de mare voință, inteligent și educat, cu o personalitate puternică și un tem perament coleric, Tipătescu are și un rol de personaj reflector al piesei, distan țânduse critic de „lumea pe dos“ ilustrată perfect prin Cațavencu. Caracterizat de către Pristanda printro semnificativă triadă - avere, putere, iubire (moșia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
A forma înseamnă că un dascăl vine să ajute spiritul posibil, în așteptare, în copilărie să se împlinească". (Lyotard, 1997, pp. 90-91) Să ne reamintim că și Kant, unul dintre filosofii modernității, susține că "omul este singura ființă care trebuie educată": "Disciplina preface animalitatea în umanitate. Un animal este chiar prin instinct tot ce poate fi [...]. Omul însă are nevoie de rațiune proprie. El n-are instinct, și trebuie să-și facă singur planul purtării sale. Cum însă, venind crud pe
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
un mediu cultural și nici nu ajunge producător de cultură. Rămâne ceea ce este și, pe deasupra, neliber, "domesticit"". (Antonesei, 1996, p. 14) Dar sălbăticia ca alteritate radicală trimite la celălalt în calitatea lui de străin, iar străinul fie este îmblânzit, adică educat, luând chipul (valorile, mentalitățile, obișnuințele etc.) noastre, fie este respins, marginalizat (trimis, uneori la propriu, la margini, dincolo de granițe). Monstruozitatea copilului este promițătoare pentru că poate fi îmblânzită, informul putând fi diferențiat, personalizat pentru a îmbrăca "limbajul comunității" din care urmează
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
am numit-o "slabă", chiar o autoritate de grup (în rețea). Richard Foreman descrie trecerea de la autoritatea tare la autoritatea slabă ca o trecere de la omul- catedrală ("[...] idealul (...) era structura complexă, densă și în stil de catedrală a personalității înalt educate și articulate...". (apud Carr, 2012, p. 262) la omul clătită ("[...] întinși pe largi suprafețe și subțiri, pe măsură ce ne conectăm cu acea vastă rețea de informații accesate prin simpla atingere a unui buton".) (apud Carr, 2012, p. 262) Pentru cine oferă
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
caracterizate de o singură etichetă nivelatoare trecut iar utilizarea lor se va face după principiul peticirii: iau ce-mi trebuie de unde găsesc, ignorând considerațiuni de gust, epocă, valoare, curent etc. În acest sens, Alessandro Baricco nota: "Pentru barbari (oamenii clătită educați cu ajutorul internetului n.a.), trecutul e un loc de depozitare a ruinelor: ei se duc, privesc, iau ceea ce le este util și îl folosesc pentru a-și construi casele. Sunt aidoma celor care clădeau bazilici creștine folosind dărăpănăturile unui templu păgân
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
află într-o lipsă a inteligenței, ci în lipsa hotărârii și a curajului de a se servi de ea fără a se lăsa condus de un altul". (Kant, 2000, p. 29) Totodată, Kant consideră că "omul este singura ființă care trebuie educată", ceea ce trimite în mod clar la ideea autorității știutorului în raport cu neștiutorul, autoritate care își păstrează poziția privilegiată doar atâta timp cât copilul nu se poate servi de rațiunea proprie "fără a fi condus de un altul". Luminile au conferit autoritate cunoscătorului, celui
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
în grup, dar și pentru alte activități curriculare sau extracurriculare (pe de altă parte, aranjamentele, vecinătățile pot fi utilizate în vederea manifestării comportamentului teritorial, chiar dacă agresivitatea va fi una dintre componentele acestui comportament doar manifestându-se acesta poate fi observat, detensionat, educat chiar dacă educația nu presupune deloc anihilarea instinctului agresivității); • reacția de respingere a marginalilor, adică a acelora care dintr-un motiv sau altul se abat de la normele grupului; în acest caz, normele sunt acelea care conferă coerență și eficiență grupului, motiv
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
e negru, ochii alburii și injectați de sânge; e nesățios și îngâmfat; urechile le are împăroșate și abia de mai aude; și doar cu lovituri de bici și îmboldiri ce îl mai poți mâna". (Platon, Phaidros, 1983, 253de) Un om educat își ține în frâu pasiunile, înclinațiile, instinctele iar acest lucru se poate realiza prin conlucrarea dintre rațiune și voință; mai mult, lumina cunoașterii, oarecum ca în faimosul mit al peșterii din Republica, alungă de la sine întunericul instinctelor și al lipsei
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
comunitară și programele pe care le-am putea numi contextuale -cele care antrenează o schimbare pedagogică și socială importantă sunt mai puțin evaluate. Fără îndoială, din punct de vedere politic e mai simplu să pui accentul pe indivizii care trebuie educați sau reeducați decât pe structuri și personal. Tendința de a multiplica programele behavioriale este notabilă și în Regatul Unit și Europa de Nord, în detrimentul unei acțiuni bazate pe influența școlii înseși (Galloway și Roland, 2004). Modelele etiologice țin prea puțin cont de
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
decât să fie excluse din cyberspațiu. De asemenea, vor să demonteze miturile conform cărora femeile sunt, în contextul Internetului, simple obiecte ale pornografiei și ale dorinței masculine sau obiecte de consum în condițiile în care doar bărbaților (în special albi, educați și înstărițiă li se permite participarea activă. Astfel, mai degrabă decât să fie pasive și obiectual-vizuale, femeile sunt observate în modalitățile în care acționează online, se organizează și solidarizează. Analizele de felul acesta sunt pragmatice, etnografice și empirice, relaționând teoria
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
același timp un specialist în educație și comunicare. Și la nivel european identificăm încă din anii '70 un proces reformator al sistemului educațional, fapt care a generat redefinirea conceptului de educație. Noua viziune acordă o importanță sporită "participării active a educatului în procesul de învățare și implicării acestuia în interacțiuni dirijate cu mediul înconjurător"14. Ideea constă în analiza interactivă a informației, interacțiunea directă cu obiectele și fenomenele studiate, posibilități de studiu și experimentare practică. Transformarea unui demers pedagogic tradițional într-
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
35. 25. Din punct de vedere metodologic, obiectivele operaționale specifice unor activități didactice sînt desemnate prin verbe comportamentale, activ-participative; referitor la activitățile de pedagogie muzeală, acestea se referă la: transmitere, participare, descoperire, imaginare, creare, exprimare, asociere, experimentare, înțelegere, implicare a educatului în spațiul muzeal. Promovarea conceptului muzeului participativ, în care obiectivele acestuia corespund cu obiectivele operaționale educaționale este analizată de SELBACH GÉRARD în studiul Les musées d'art américains: une industrie culturelle, L'Harmattan, Paris, 2000, pagina 245. 26. M. DUCHAMP
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
simte aprobată - emoțiile, ideile, experiențele, acceptând în totul sentimentele, ideile și experiențele celorlalți, pentru că dorește să le înțeleagă, la nevoie să-și modifice atitudinile și intențiile, cooperând cu ceilalți într-o căutare comună”. Caracterul viu, reciproc participativ (al educatorului și educatului moral) în dialog constă și din urmărirea unui obiectiv, a unor probleme de clarificat pentru care se folosește nu numai experiența cristalizată și cunoștințele educatorului, ci și experiențele de început, cu întrebările firești ce frământă pe cel în proces de
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
este deosebit de potrivită întrucât cadrul intim în care se desfășoară (dialogul fiind cel mai adesea solicitat de beneficiar) favorizează sinceritatea adresării cu întrebări, precum și a satisfacerii acestora cu răspunsuri adecvate, contribuind la fixarea unor raporturi morale profunde între educator și educat, a unei conlucrări apropiate bazate pe încredere și respect. Desfășurarea organizată a unei convorbiri etice poate avea la bază următorul plan : citirea unei bucăți sau prezentarea unei fapte; analiza bucății citite sau a faptei cu participarea elevilor; formularea concluziei; explicarea
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
o poziție, un punct de vedere, o convingere sau chiar o concepție proprie. În dialog domină argumentele educatorului, pe când în dezbateri are loc o confruntare de argumente, participând numai cine are ceva de spus, de exprimat o poziție. În dialog, educatul pune, mai degrabă, întrebări, solicitând răspunsul care condiționează orientarea etică sau morală, pe când în dezbatere fiecare tinde să ofere ceva pentru clarificarea comună. Creativitatea, aportul propriu privește pe orice participant chiar dacă el nu coincide cu educatorul. Dezbaterile nu asimilează pozițiile
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
confidențiale, invitația ori permisiunea de a participa la viața particulară a educatorului, acceptarea la consilieri uneori reciproc ș.a. Între formele (procedeele) dezaprobării amintim : somația care pune în gardă, prevenind asupra consecințelor comportării incorecte, trezind și orientând în bine conștiința celor educați, unii din ei fiind tentați să încalce ordinea, normele, admonestarea, care face din uitare, pentru a cărei evitare înșii fuseseră preveniți, fapt reprobabil, supus dojenirii, mustrarii, ei datorandu-se încalcările, greșelile; observația , care de data aceasta exprimă special obiectii critice
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
a ajuns el să descopere legea corpurilor în cădere. Încerc să fac astfel de lucruri ca să învăț să gândesc așa cum au făcut-o maeștrii încerc deliberat să gândesc așa cum ar fi făcut-o ei. Așadar, Galileo a fost un om educat și un maestru al argumentelor scolastice. Știa prea bine cum să argumenteze numărul de îngeri pe vârful unui ac, cum să argumenteze ambele părți ale oricărei întrebări. Era pregătit în aceste arte mai bine decât oricine altcineva din zilele noastre
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
printre cei instruiți, a ceea ce este și cum funcționează matematica. Aforismul părintelui Brown clarifică tocmai această diferență între ceea ce este și ceea ce înțelege mulțimea. El clarifică și sensul alienării pe care această deosebire o creează, făcând imposibil pentru majoritatea membrilor educați ai societății noastre să aibă cunoașterea și înțelegerea necesare pentru o evaluare critică semnificativă a practicilor sociale și a disciplinelor intelectuale bazate pe astfel de întrebuințări ale matematicii. Prezentul exercițiu de "schimbare de nume" este dedicat tocmai efortului de transformare
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
în urmă), aceea pe care Whitehead o numea "superstiția literară" că dragostea pentru o judecată estetică a matematicii este "o idee fixă limitată la câțiva excentrici în fiecare generație". E drept că ar fi destul de dificil să găsești un om educat care să fie insensibil la aspectul estetic al matematicii. Ar fi destul de greu de definit frumusețea matematică, dar acest lucru este la fel de adevărat pentru frumusețea de orice fel: poate nu știm exact ce înțelegem printr-un poem frumos, dar asta
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
sunt gata, fără nicio jenă, să-și exagereze propria inaptitudine matematică. Nu e nevoie de prea multă reflecție pentru a arăta absurditatea "superstiției literare". Există o mulțime de jucători de șah în orice țară civilizată în Rusia, aproape toată populația educată; și fiecare jucător de șah poate recunoaște și aprecia un joc "frumos" sau o problemă "frumoasă". Și, totuși, o problemă de șah este pur și simplu un exercițiu de matematică pură (nu în totalitate un joc, deoarece și psihologia joacă
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
gestație la elefanți, conjugarea verbelor neregulate franceze și populația din Burma, alături cu multe alte astfel de "cunoștințe" despre lună, balene, protoni, sinapse, schizofrenie și ratele dobânzilor, asta înseamnă că suntem educați. O enciclopedie ambulantă este, totuși, rareori o persoană educată. Pentru un istoric, istoria nu este doar o colecție de fapte, ci o înțelegere structurată despre cum am ajuns să fim ceea ce suntem; Waterloo nu este doar un fapt, ci, poate, un instrument de folosit pentru a evita catastrofele în
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
gândurile și cărțile altora. Am urmărit - cu empatie, dar nu întotdeauna cu simpatie - ideile, argumentația, retorica, sursele și faptele, fără a scăpa din vedere ideologiile și politicile, uneori observabile doar în subtext, încercând să mă adresez unui public inteligent și educat, dar nu neapărat specializat. Împreună, aceste pagini se adaugă contribuției mele de intelectual public cu expertiză în câteva domenii academice la dezvoltarea unei culturi critice în România. Altfel spus, la reconfigurarea spiritului public al țării noastre. Fiecare din cele șase
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Spun asta fiind conștient că instituționalizarea universitară a acestui discurs reprezintă în sine o performanță la noi, iar consolidarea unui câmp al cercetării („fundamentale”, „pure”) este o urgență națională. De ce se cuvine să se vorbească mai mult pentru întreaga societate educată? Printre altele, pentru că numai astfel vor putea arăta politologii noștri - ca și specialiștii din alte științe sociale și umane - că expertiza lor are o adevărată relevanță socială chiar și atunci când angajează cel mai elevat registru intelectual. Controversele și teoriile occidentalilor
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
-l pe Allan Bloom după douăzeci de anitc "Criza spiritului american. Recitindu‑l pe Allan Bloom după douăzeci de ani" În urmă cu douăzeci de ani, un filozof politic de la University of Chicago, respectat de specialiști, dar necunoscut marelui public educat, termina de scris o diatribă la adresa universității americane, deplângând decăderea educației liberale, explicând astfel criza spiritului (public) american și, într-un context mai larg, declinul democrației occidentale. Numele autorului era Allan Bloom, iar titlul cărții, apărută în 1987 la Simon
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]