2,768 matches
-
întotdeauna de pierderea acuității pe care o avusese pe nivelul anterior. Pe scurt, începi să îngroși obrazul. Începi să simți altfel și să vezi altfel lumea, căci sentimentul vulnerabilității tale este acum altul. Această schimbare de acuitate nu ține de egoismul funciar grație căruia un individ uită întotdeauna de unde a plecat, ci este condiția indispensabilă a adaptării la noul statut social. Fără atrofierea vechii acuități, individului iar fi imposibil să se acomodeze exigențelor pe care actuala pătura socială i le cere
De ce nu comunicăm by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11413_a_12738]
-
avut o mătușă la Galați, unde unchiul meu era președintele comunității din Galati. Și mătușa, sora lui tata, a spus să vina la Galați și Bertha, adică eu. Galațiul fusese distrus grozav de bombardamente. Și noi, în timpul bombardamentelor, așa în egoismul nostru, că nu pot să numesc altfel, spuneam: “vai, să bombardeze Ploieștiul! Că se vedea flăcări de la Ploiești. În egoismul nostru ne gândeam la noi, nu la cei din Ploiești. Era bucurie mare că s-a eliberat țara. Prealarma făcea
69 DE ANI DE LA CĂDEREA REGIMULUI FASCIST: ”23 AUGUST 1944 - PERFORMAREA ISTORIEI RECENTE” () [Corola-website/Science/295687_a_297016]
-
să vina la Galați și Bertha, adică eu. Galațiul fusese distrus grozav de bombardamente. Și noi, în timpul bombardamentelor, așa în egoismul nostru, că nu pot să numesc altfel, spuneam: “vai, să bombardeze Ploieștiul! Că se vedea flăcări de la Ploiești. În egoismul nostru ne gândeam la noi, nu la cei din Ploiești. Era bucurie mare că s-a eliberat țara. Prealarma făcea iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii, și dup-aia alarma uuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu, așa un zgomot infernal.... Și ne duceam în pivniță cu toții, și stăteam așa îngrămădiți
69 DE ANI DE LA CĂDEREA REGIMULUI FASCIST: ”23 AUGUST 1944 - PERFORMAREA ISTORIEI RECENTE” () [Corola-website/Science/295687_a_297016]
-
sistemului, în paralel cu creșterea sectorului terțiar din economie, au dus treptat la dezvoltarea unei noi dinamici a relațiilor de muncă. Economistul sud-coreean Ha-Joon Chang, adept al capitalismului reglementat prin statul-bunăstare, critică acel aspect al ideologiei „pieței libere” care postulează egoismul inerent al oamenilor, însă vede doar jumătate din problemă. Chang susține că nedându-și seama de natura complexă a motivației muncitorilor, capitaliștii din perioada de început a producției de masă credeau că, lipsindu-i total pe muncitori de libertatea de
Creativitatea corporatistă ca revoluție conservatoare () [Corola-website/Science/295747_a_297076]
-
au determinat companiile nonjaponeze să o imite.[4] Lăsând la o parte afirmațiile discutabile cu privire la neștiința capitaliștilor sau la pasivitatea muncitorilor[5], Chang omite să aducă aici în discuție și faptul că, în sectorul serviciilor, ideologia laissez-faire cu al său egoism „sănătos” coabitează cu autonomia sporită oferită angajaților prin „creativitate” și „inițiativă”. Concentrându-se asupra sectorului de producție, Chang scoate totuși în evidență noua permeabilitate, chiar inoportunitate, a regulilor explicite în fața singurei reguli în fapt, aceea a maximizării profitului, și faptul
Creativitatea corporatistă ca revoluție conservatoare () [Corola-website/Science/295747_a_297076]
-
și nega valorile numelui și al familiei și trăinicia lor . Se promovează nu doar o compasiune (karună) și o iubire necondiționată față de semeni (pali:mettă; sanscrită:maitrī), ci o identificare a eului cu însăși ființa persoanei iubite. Budismul consideră că egoismul și sentimentul sinelui provin din limitarea denumirii de "eu" la propria persoană, și numai prin extinderea termenului asupra lumii înconjurătoare, prin dilatarea granițelor proprii se poate ajunge la iubirea adevărată. Buddha descrie această lărgire a orizontului prin privirea simbolică a
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
constă într-o veselie continuă a sufletului. Cel mai bun lucru pentru om este să se bucure cât mai mult și să se mâhnească cât mai puțin. Deși hedonist, hedonismul lui Democrit este departe de hedonismul lui Epicur, sau de egoismul reprezentat de către materialiștii sec. al XVIII-lea. Eticii lui Democrit îi lipsește numai criteriul moralei idealiste : un principiu al acțiunilor umane, care îți are originea numai în conștiință. Ce este bine și ce este rău, drept și ne-drept lui
Democrit () [Corola-website/Science/301007_a_302336]
-
19-lea. Roger Martin du Gard a decedat în 1958 și a fost îngropat în cimitirul Mănăstirii Cimiez de lângă Nișă. Românele sale se înscriu în tradiția realistă de observație socială și psihologică minuțioasa și imparțială a mediului burghez, măcinat de egoism, cu eroi înfrânți în compromisul dintre lupta religioasă și cea politică, striviți de mentalitatea lor particulară pe care nu o pot depăși.
Roger Martin du Gard () [Corola-website/Science/300109_a_301438]
-
naturală a omului reprezintă "bellum omnium contra omnes" (războiul tuturor împotriva tuturor), oamenii încheie un contract social prin care transferă drepturile individuale către stat. Legitimitatea statului constă și în datoria sa de a garanta securitatea. Hobbes pornește de la premiza că egoismul domină natura umană "homo homini lupus est" (omul pentru om este lup). De aici rezultă necesitatea apariției statului ca o creație artificială. Filozofia politică a lui Hobbes se mai ocupă și de raportul stat (suveran) - individ (cetățean), de notiunea și
Thomas Hobbes () [Corola-website/Science/299198_a_300527]
-
iau în considerare doar funcția de utilitate personală și că — așa-numita — "mână invizibilă" lucrează pentru a face ca aceste decizii pur egoiste să avanseze interesele societății. Structurile guvernamentale și normele sociale ale unui astfel de grup vor recompensa efectiv egoismul și vor descuraja sau ridiculiza comportamentele deviante cum ar fi altruismul, echitatea sau munca în echipă; idolii acesteia vor fi aceia care își vor maximiza cu cruzime propria funcție de utilitate. Acestui aspect i s-a dat o atenție sporită în
Homo oeconomicus () [Corola-website/Science/299901_a_301230]
-
coopereze cu celălalt jucător în cazul unui joc de tipul dilemei prizonierului. Vezi, de exemplu, articolul lui Thomas Frank "et al." (1993), citat mai jos. Economiștii tind să dezaprobe aceste critici, motivând prin faptul că poate fi relevantă analiza consecințelor egoismului edificator, așa cum poate fi valoroasă luarea în considerare a comportamentului altruist sau social. Alții sunt de părere că trebuie să înțelegem consecințele unei astfel de lăcomii înguste, chiar dacă un mic procent din populație acceptă astfel de motive. Dacă există free-rider-i
Homo oeconomicus () [Corola-website/Science/299901_a_301230]
-
plănuiască viitorul în literatură cu mai multă relaxare. Biograful intuiește însă inevitabilul sentiment al vinovăției: din cauza notelor slabe obținute la academie și a eșecului de a promova (veste care i-a provocat, de altfel, părintelui un atac cerebral parțial), din cauza egoismului cu care a extras ultimele resurse financiare ale unei moșii aflate în colaps, Dostoievski se simțea cu siguranță responsabil, într-o anumită măsură, de moartea tatălui și de exploatarea nemiloasă a iobagilor, văzută ca mobil al presupusului asasinat. Dostoievki își
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
pe care le conține ». Citirea cu voce tare a scrisorii ar fi fost, conform lui Dostoievski, un act nepremeditat și accidental, motivat doar de curiozitatea literară pentru lucrarea lui Belinski și de dorința de a filozofa despre « personalitatea individului și egoismul uman ». La 23 decembrie 1849, condamnații sunt duși în Piața Semionovski, iar trei dintre ei (Petrașevski, Mombelli și Grigoriev) sunt legați de stâlpi în fața plutonului. Dostoievski se află chiar în grupul care ar fi urmat să fie executat imediat după
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
întregi de femei mândre și pasionale din proza lui Dostoievski: Polina ("Jucătorul"), Nastasia Filipovna ("Idiotul"), Katerina Ivanovna Marmeladova ("Crimă și pedeapsă"), Lizaveta Nikolaevna ("Demonii"), Katerina Ivanovna și Grușenka ("Frații Karamazov"). Așa cum Dostoievski îi mărturisește mai târziu Nadejdei Suslova, sora Polinei: « Egoismul la ea este colosal. Ea cere "totul" de la ceilalți, totul trebuie să fie perfect și un singur defect nu este iertat în lumina celorlalte trăsături mai bune; ea singură însă se eliberează de orice responsabilități față de ceilalți. » Perioada acestei iubiri
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
spre rău și dezastru, de a sfida rațiunea și legile determinismului: Așa cum observă Kenneth Lantz, la Dostoievski libertatea trebuie întotdeauna înțeleasă prin intermediul lui Dumnezeu, căci altfel conduce la autodistrugere. Svidrigailov și Raskolnikov sfârșesc tragic, deoarece își interpretează greșit, cu mult egoism, libertatea, ca pe un drept de a se autoimpune cu forța, ca pe o expansiune continuă a propriei voințe. De asemenea, Ippolit, « muribundul revoltat » care și-a pierdut speranța că va supraviețui tuberculozei, vede într-un act (nereușit) de sinucidere
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
un limbaj zeflemitor, licențios și de o mentalitate plină de prejudecăți. Întrerupt adesea de pasaje emfatice preluate din registrul legal, epopeic, jurnalistic, senzaționalist sau sentimental, "Ciclopii" dezvoltă un stil „gargantuesc”, al exagerărilor și al „gigantismului” și parodiază în ultimă instanță egoismul și îngustimea minții. "Nausicaa" reproduce la început universul neprihănit al lui Gerty MacDowell printr-un stil sentimental, siropos, preluat din revistele pentru femei ale epocii sau prin apelul la imagistica mariolatriei catolice, însă când atenția narativă se îndreaptă spre monologul
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
și în viața domestică de fiecare zi există posibilitatea de a te inspira din evenimentele lumii naturale fauna este reprezentată de mistreț iepure lup vulpe urs cerb râs căprioară veveriță este expresia unui altruism mișcător și totodată aceea a unui egoism înverșunat a unei avariții sentimentale prin sarmatism erau păstrate cu sfințenie tradițiile vieții rurale pacea și pacifismul munții care ocupă mai mult de jumătate din suprafața regiunii sunt acoperiți de păduri de stejar fag și molid în ciuda scurtei sale vieți
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
o compară odată cu un crin care trebuie păzit și protejat: Într-o nuvelă din ciclul "Onda Sagor (Povestiri amare)" un "frälsaren" în imagine negativă, de exemplu chipul eroului din „Moartea unui erou”, satiră a mitului eliberatorului și a stupidității și egoismului omenesc. Critica literară suedeză i-a recunoscut succesul mai târziu, când a publicat romanul "Piticul", 1944. Recunoașterea internațională a venit cu romanul "Barabbas", 1950. Barabbas, tâlharul care a scăpat de răstignire, rămâne cumva între două lumi, nemaiputând pătrunde în fosta
Pär Lagerkvist () [Corola-website/Science/297873_a_299202]
-
lui Schopenhauer dă soluția negării durabile a Voinței. Spre deosebire de Kant, etica lui Schopenhauer nu se bazează pe rațiune și pe legile morale; el vede în ""milă"" singura modalitate a comportamentului moral. Prin compătimire și înțelegerea suferinței lumii, omul își depășește egoismul și se identifică cu semenii săi ("Über die Grundlage der Moral", 1840). Metafizica lui Schopenhauer poartă eticheta budismului; tot astfel etica sa este impregnată de concepția budistă asupra lumii și de misticismul creștin. La apariția operelor sale, Schopenhauer nu s-
Arthur Schopenhauer () [Corola-website/Science/297901_a_299230]
-
imposibilitatea atingerii fericirii umane, constiinta durerii cosmice și a neantului, care anihiliează iluziile și miturile individului, distrăgându-l de la viață ingenua și naturală, instinctuala - considerată că un blestem al naturii - si frânata, de asemenea, de legile unei societăți întemeiate pe egoism. Viziunea lirica este predominant idilica, cu unele accente polemice, survenite din acceptarea solitara a salvării și din înțelegerea inutilității revoltei. De asemenea, Leopardi a efectuat traduceri din poeții consacrați ai antichității eline și latine și a lăsat în urmă o
Giacomo Leopardi () [Corola-website/Science/307011_a_308340]
-
îl obligă pe erou să se destăinuie. Acest moment de conștientizare pentru brabantezi este și o despărțire definitivă de Lohengrin, care sperase în dragostea și încrederea lor. Locuitorii Brabantului află că “străinul“ este dintr-un alt tărâm, unde, eliberat de egoism, violență, răutate și ajutat de harul divin, spiritul poate trăi conform menirii sale. Eroul vine din Cetatea Graalului, unde sunt păstrate lancea care a străpuns trupul lui Isus și potirul din care acesta ar fi băut la Cina cea de
Lohengrin () [Corola-website/Science/307568_a_308897]
-
ceri tuturor să le urmeze dacă vor să participe la jocul tău. Motivația ta principala este să fii capabil să te exprimi și să creezi o impresie cât mai puternică. Duse la extrem, tendințele tale naturale pot duce la un egoism excesiv care te va domina și cuceri fără să-ți mai pese de bunăstarea subordonaților sau angajaților. Semnele de care trebuie să te ferești: încăpățânarea, stilul dictatorial și un sarcasm usturato
Leu (zodie) () [Corola-website/Science/306867_a_308196]
-
conceptelor și respingea . În etică, Rând susținea și (auto-interesul rațional), ca principiu moral director. Ea spunea că individul ar trebui să „existe pentru binele lui, nu sacrificându-se pentru alții și nici sacrificându-i pe altii la el”. Ea consideră egoismul o virtute într-o , în care își prezenta soluția pentru , descriind o teorie ce punea bazele moralității în nevoile „supraviețuirii omului "că" om”. Ea condamnă altruismul etic ca fiind incompatibil cu cerințele vieții umane și fericirii, si susținea că este
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
politică răul—încălcarea drepturilor—constă în inițierea forței.” Ea consideră epistemologia o ramură fundamentală a filosofiei și susținerea rațiunii — cel mai important aspect al filosofiei ei, afirmând că „eu nu sunt "în primul rând" o susținătoare a capitalismului, ci a egoismului; și eu nu sunt "în primul rând" o susținătoare a egoismului, ci a rațiunii. Dacă se recunoaște supremația rațiunii și se aplică în mod consecvent, restul vine de la sine.” În timpul vieții lui Rând, munca ei a evocat atât laude extreme
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
o ramură fundamentală a filosofiei și susținerea rațiunii — cel mai important aspect al filosofiei ei, afirmând că „eu nu sunt "în primul rând" o susținătoare a capitalismului, ci a egoismului; și eu nu sunt "în primul rând" o susținătoare a egoismului, ci a rațiunii. Dacă se recunoaște supremația rațiunii și se aplică în mod consecvent, restul vine de la sine.” În timpul vieții lui Rând, munca ei a evocat atât laude extreme, cât și condamnări extreme. Primul român al lui Rând, "Noi, cei
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]