2,936 matches
-
conflicte sau situații de ostilitate deschisă. Care sunt raporturile persoanelor care emigrează cu noul lor mediu socio-cultural? Aceste raporturi decurg din modalitatea în care emigrantul percepe țara gazdă în raport cu țara sa de origine și de modalitatea în care este perceput emigrantul în țara gazdă de către autohtoni. Orice emigrant „așteaptă” de la țara gazdă ceea ce i se refuză sau nu găsește în țara sa de origine. El intră cu un set de dorințe, de speranțe care însă își au surse în nemulțumirile și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt raporturile persoanelor care emigrează cu noul lor mediu socio-cultural? Aceste raporturi decurg din modalitatea în care emigrantul percepe țara gazdă în raport cu țara sa de origine și de modalitatea în care este perceput emigrantul în țara gazdă de către autohtoni. Orice emigrant „așteaptă” de la țara gazdă ceea ce i se refuză sau nu găsește în țara sa de origine. El intră cu un set de dorințe, de speranțe care însă își au surse în nemulțumirile și frustrările existente în țara sa de origine
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de dorințe, de speranțe care însă își au surse în nemulțumirile și frustrările existente în țara sa de origine și pe care le proiectează ca „posibilități” reale și sigure în țara gazdă. Însă nu întotdeauna aceste expectative sunt valide, realizabile. Emigranții sunt întâmpinați cu rezerve, chiar cu ostilitate, adesea refuzați. Aceasta va reprezenta o frustrare mai puternică decât cea resimțită în țara de origine. Cei care se adaptează, vor suferi o „schimbare notabilă a identității” adoptând noile norme de comportament și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o „schimbare notabilă a identității” adoptând noile norme de comportament și gândire, specifice modului socio-cultural al țării gazdă. Aspectele mai sus prezentate, demonstrează că ne aflăm în fața unor fenomene de „ciocnire interculturală”. Un „conflict” de regulă interior pe care persoana emigrantului este obligată să-l rezolve, să-l compenseze. Orice emigrație este expresia unei stări de nevroză a Eului. Dorința sau nevoia de a emigra este legată de o absență a identității și de căutarea acesteia. Persoanele care nu au o
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau cred că vor afla siguranță, realizare, protecție, înțelegere, un statut și un rol care le este refuzat în țara de origine. Aceste aspecte ne revelează însă faptul că acest „conflict” este anterior celui dat de „întâlnirea” cu țara gazdă. Emigrantul pleacă din țara sa datorită unor dificultăți de adaptare. El se consideră nedreptățit, persecutat, nerecunoscut sau marginalizat din punct de vedere valoric. Emigrația este o „conduită de fugă” din fața unei primejdii sau a unei situații umilitoare. Se poate vorbi despre
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
origine (simbolul casei natale), dar și cu poporul său (simbolul familiei proprii). El refuză sistemul de valori personale, ale modelului socio-cultural căruia îi aparține, respectiv personalitatea de bază (simbol al arhetipului parental). Acest aspect ne revelează că, de fapt, orice emigrant trăiește o situație oedipiană de factură psiho-culturală nerezolvată sau eșuată. El își neagă originea. O refuză, încercând să o găsească în altă parte. Țara de adopție va trebui să reprezinte pentru cel care „intră” în ea un model arhetipal, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
migratorii în afara Germaniei. Direcțiile spre care se îndreptau europenii, înțelegând și germanii, erau America, Asia Centrală, Australia, Noua Zeelandă și Africa de Sud. Pentru o jumătate de secol, între 1851 și 1910, Germania s-a situat pe locul al doilea, după Marea Britanie, în privința numărului emigranților. Punctul culminant a fost atins în perioada 1881-1890, cu 1580000 de emigranți, după această perioadă manifestându-se o scădere vizibilă (numai 274 000 între 1901-1910). Revoluționarea transporturilor a însoțit, firesc, procesul profund de transformare a economiei germane. Transporturile favorizează circulația
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
erau America, Asia Centrală, Australia, Noua Zeelandă și Africa de Sud. Pentru o jumătate de secol, între 1851 și 1910, Germania s-a situat pe locul al doilea, după Marea Britanie, în privința numărului emigranților. Punctul culminant a fost atins în perioada 1881-1890, cu 1580000 de emigranți, după această perioadă manifestându-se o scădere vizibilă (numai 274 000 între 1901-1910). Revoluționarea transporturilor a însoțit, firesc, procesul profund de transformare a economiei germane. Transporturile favorizează circulația oamenilor și a mărfurilor. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
instalat în Boemia (1620-1627), unde au avut loc execuțiile publice a 26 persoane, suspectate de complicitate. Conduși de nunțiul papal Carafa, iezuiții trec la convertirea forțată a locuitorilor. Mulți au preferat să fugă din Boemia, emigrând în toată Europa. Între emigranți boemieni s-a numărat și Amos Comenius, care a fugit urmărit de "dragonii" din Liechtenstein, fără a renunța la misiunea lui de pedagog, răspândind metodele sale luminate în Boemia, Moravia, Polonia și Transilvania, înainte de a se stabili la Amsterdam, în
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
diferitelor moduri de viață ale populațiilor. Unele cercetări au demonstrat că dezvoltarea cancerului este strâns legată de tipul de alimentație specific regiunii. S-ar putea evoca factori genetici sau etnici, dar această ipoteză este respinsă de studiile epidemiologice realizate la emigranți. Într-adevăr, după două generații, frecvența cancerului de sân la japonezii emigrați În Hawaii sau În California este apropiată de cea a populației americane și net superioară celei a japonezilor rămași În țara de origine. Să amintim și lucrările Dr.
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
unde doar 10% din aportul caloric provine din lipide, și Statele Unite, unde această cotă se apropie de 40%, arată o diferență a incidenței cancerului de sân de unu la cinci. În sfârșit, alte studii asupra incidenței cancerului la populațiile de emigranți sunt cât se poate de edificatoare. Se observă o variație a incidenței cancerelor de sân la japonezele care trăiesc În Japonia și cele emigrate În Statele Unite la vârsta adultă. Ratele de incidență a acestui tip de cancer se apropie treptat
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
de origine) - este aceea din care persoana migrantă pleacă și își schimbă domiciliul stabil; − localitatea de sosire (destinație) - localitatea în care persoana migrantă își stabilește noul domiciliu stabil. Orice persoană care înregistrează evenimentul „migrație” apare deci într-o dublă poziție: emigrant, pentru localitatea de unde pleacă și imigrant, pentru localitatea unde își stabilește noul domiciliu. După cum mișcarea populației însoțită de schimbarea domiciliului stabil, se circumscrie granițelor naționale sau depășește aceste granițe, avem de-a face cu mișcare migratorie internă și mișcare migratorie
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
stabil, se circumscrie granițelor naționale sau depășește aceste granițe, avem de-a face cu mișcare migratorie internă și mișcare migratorie externă. Trebuie precizat faptul că la nivelul țării, făcând abstracție de mișcarea migratorie externă, totalul imigranților este egal cu totalul emigranților. Mișcarea migratorie a populației nu are caracter întâmplător, ea fiind determinată de factori de natură economică<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, p. 59. footnote> și în mai mică măsură de factori sociali, etnici, culturali sau politici. Mobilitatea
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
din mai multe motive: − existența migrației ilegale; − migrația nu se poate diagnostica întotdeauna în momentul producerii; − nu există unanimitate în definirea fenomenului migrației. În analiza fenomenului de migrație distingem două categorii principale: − migrație brută, caracterizând global mulțimea imigranților și a emigranților; − migrație netă sau spor migratoriu, care reprezintă diferența dintre efectivul (cohorta) imigranților și efectivul emigranților. Trebuie subliniat faptul că aceste două categorii sunt semnificative în special la nivelul localităților și județelor; la nivel de țară (făcând abstracție de migrația externă
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
producerii; − nu există unanimitate în definirea fenomenului migrației. În analiza fenomenului de migrație distingem două categorii principale: − migrație brută, caracterizând global mulțimea imigranților și a emigranților; − migrație netă sau spor migratoriu, care reprezintă diferența dintre efectivul (cohorta) imigranților și efectivul emigranților. Trebuie subliniat faptul că aceste două categorii sunt semnificative în special la nivelul localităților și județelor; la nivel de țară (făcând abstracție de migrația externă) este impropriu a se vorbi de migrație netă. Analiza generală a fenomenului migrației trebuie aprofundată
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
două categorii sunt semnificative în special la nivelul localităților și județelor; la nivel de țară (făcând abstracție de migrația externă) este impropriu a se vorbi de migrație netă. Analiza generală a fenomenului migrației trebuie aprofundată prin studierea structurii imigranților și emigranților după diverse caracteristici, în special pe grupe de vârstă și sexe; o anumită structură pe vârste și sexe a populației supuse fenomenului migrației va influența comportamentul demografic atât în localitățile de unde pleacă, precum și în cele unde se stabilește. De exemplu
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
2010, numărul persoanelor care au emigrat din România a fost de 7.906, ceea ce reprezintă numai 8,2% din nivelul înregistrat în 1990 (de altfel, cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani). În anul 2010, destinațiile preferate ale emigranților români au fost: Germania, SUA, Spania, Canada, Italia etc. Semnificativ este faptul că proporția cea mai mare în numărul total al emigranților este deținută de persoanele cu vârste cuprinse între 26 și 40 de ani, în anul 2010 acestea reprezentând
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
1990 (de altfel, cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani). În anul 2010, destinațiile preferate ale emigranților români au fost: Germania, SUA, Spania, Canada, Italia etc. Semnificativ este faptul că proporția cea mai mare în numărul total al emigranților este deținută de persoanele cu vârste cuprinse între 26 și 40 de ani, în anul 2010 acestea reprezentând 50,0% din totalul emigranților, pe locul doi plasându-se tinerii cu vârste între 18 și 25 de ani (13,6%). Această
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
SUA, Spania, Canada, Italia etc. Semnificativ este faptul că proporția cea mai mare în numărul total al emigranților este deținută de persoanele cu vârste cuprinse între 26 și 40 de ani, în anul 2010 acestea reprezentând 50,0% din totalul emigranților, pe locul doi plasându-se tinerii cu vârste între 18 și 25 de ani (13,6%). Această situație se explică prin faptul că principala cauză a emigrației românilor o reprezintă găsirea unor locuri de muncă mai bine plătite. Important este
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
cu vârste între 18 și 25 de ani (13,6%). Această situație se explică prin faptul că principala cauză a emigrației românilor o reprezintă găsirea unor locuri de muncă mai bine plătite. Important este însă nu numai faptul că numărul emigranților români este în scădere comparativ cu anul 1990, ci și faptul că aproape în permanență numărul acestora a depășit numărul imigranților (străinilor emigranți) în România. În aceste condiții, migrația internațională a influențat negativ numărul populației României în întreg intervalul 1991-2010
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
reprezintă găsirea unor locuri de muncă mai bine plătite. Important este însă nu numai faptul că numărul emigranților români este în scădere comparativ cu anul 1990, ci și faptul că aproape în permanență numărul acestora a depășit numărul imigranților (străinilor emigranți) în România. În aceste condiții, migrația internațională a influențat negativ numărul populației României în întreg intervalul 1991-2010 (tabelul 2.5). De remarcat este totuși faptul că în ultimii ani, soldul negativ al migrației externe nu a mai depășit 10.000
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
purtător al învățăturilor lui Dumnezeu către poporul sau".258 În Constituția 259 primului stat musulman se vorbea despre evrei în 14 articole (din totalul de 52); articolele respective legiferau integrarea evreilor în cadrul statului, calificându-i drept "o comunitate alături de credincioși" emigranți și ansari, precum și egalitatea lor cu credincioșii în ceea ce privește drepturile și îndatoririle, precizând dreptul lor deplin la credință religioasă prin care se deosebesc de musulmani.260 "Statul musulman s-a arătat binevoitor față de ei,261 atunci când au avut parte de persecuții
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
în mod eronat, că au făcut o afacere bună. O atitudine similară era la modă și în rîndul micilor comercianți din Bombay, în anii '70, cînd ceasurile fabricate în India erau prezentate clienților ca fiind aduse prin contrabandă de către muncitorii emigranți care se întorceau acasă. În ambele situații, un client care descoperă că a fost înșelat nu poate apela la lege pentru a-și face dreptate, deoarece cumpărarea de bunuri de contrabandă sau furt îl face pe client părtaș la delict
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
întreaga lume este o minciună" (Gilsenan 1976:194). Informațiile lui Gilsenan referitoare la minciună sînt extrase în principal din acțiunile membrilor a ceea ce el numește personalul angajat de proprietarii zonei în care a lucrat. Aceștia aparțineau unei mari familii de emigranți, dintre care unii aveau poziții sociale destul de însemnate, iar alții erau simpli lucrători agricoli. Cu toate acestea, așa-zisa familie avea o oarecare identitate stabilă, cel puțin în contrast cu adevărații țărani, pe de o parte, și cu moșierii, pe de altă
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
caz, nu credea că alți oameni vor fi de partea segmentului nesincer al personalității ei și că vor pretinde la rîndul lor că soțul ei nu o înșela. În această privință situația lui R2 era complet diferită de cea a emigrantului libanez, menționată în capitolul 6, ale cărui rude i s-au alăturat, pretinzînd că soția nu-l înșelase în absența lui. Lipsa unor prieteni sau rude care ar fi susținut atitudinea nesinceră a lui R2 explică sentimentele ei de neputință
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]