3,858 matches
-
sau interacțional". Answers.com. Free Online Dictionary, Encyclopedia, Thesaurus and much more, pe www.answers.com/topic: "Engl. ellipsis = omitere a unui cuvânt sau a unui segment de propoziție necesar pentru o construcție sintactică completă, dar superfluu pentru înțelegere". The Enciclopedia of Language and Linguistics, ed. a 2-a (editor: Keith Brown), Oxford, Elsevier, 2006, s.v. Ellipsis: În teoria gramaticală modernă, termenul elipsă se referă, în general, la omiterea de materiale, de structuri și de sunete lingvistice. Fenomenul elipsei este conceput
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ed. a II-a, revăzută și adăugită [coord.: Ioana Vintilă-Rădulescu], București, Univers Enciclopedic, 2005. Drimba = Vl. Drimba, Împrumuturi românești prin detașare din sintagme determinative turcești, în SCL, XLI (1990), 4, pp. 305-311. ELR = Enciclopedia limbii române, ed. A II-a [coord.: Marius Sala], București, Univers Enciclopedic, 2006. FCLR I = Formarea cuvintelor în limba română. Vol. I: Fulvia Ciobanu, Finuța Hasan, Compunerea, [București], Editura Academiei R.S.R., 1970. GLR I-II = Gramatica limbii române, vol. I-
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Media and Advertising) a Universității din Hong Kong. "UniTerm" = revista electronică "UniTerm" a Universității de Vest din Timișoara, 2004 ș. u., pe www.litere.uvt.ro/uniterm. VELI = Ottorino Pianigiani, Vocabolario Etimologico della Lingua Italiana, Firenze, Albrighi & Segati, 1907. Wikipedia = Wikipedia, enciclopedie (informatizată) liberă, pe pagina comună http://wikipedia.org, cu versiuni în mai multe limbi, de exemplu http://en.wikipedia.org, http://fr.wikipedia.org, http://ro.wikipedia.org etc. (mențiunea ".fr", ".engl", ".germ", ".rom" înseamnă "în franceză", "în engleză", "în
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
A Dictionary of Grammatical Terms in Linguistics, New York, Routledge, 1993, p. 89; Katie Wales, A Dictionary of Stylistics, London, Longman, 1989, pp. 138-139; Uniel Weinreich, On Semantics, Philadelphia, University of Pennsylvania Press, 1980, p. 68. 18 Vezi, de exemplu, The Enciclopedia of Language and Linguistics, ed. a 2-a (editor: Keith Brown), Oxford, Elsevier, 2006, s.v. Ellipsis. 19 Folosim uneori termenul etimon pentru a desemna nu numai o formație complexă străină împrumutată prin condensare, ci și baza unui cuvânt rezultat prin
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
184 189. Vasile Ghica, „NASC ȘI LA TECUCI OAMENI”, mic dicționar enciclopedic, ed. PIM, Iași, 2008: Marin, Dumitru V., p. 162. Vasilica Grigoraș, FRAGMENTE DE SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ, București, 2001. Traian Nicola, VALORI SPIRITUALE TECUCENE, Bârlad, 2002, vol II, p. 85. Enciclopedia Personalităților din România, ediția a-V-a, 2010, Hubners Who is Who, p. 790. Istoria Jurnalismului din România în date, Enciclopedie cronologică, ed. Polirom, Volum coordonat de Marian Petcu (pag. 514, 655, 902, 910, 930, 936, 945, 965 și 1002
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
Vasilica Grigoraș, FRAGMENTE DE SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ, București, 2001. Traian Nicola, VALORI SPIRITUALE TECUCENE, Bârlad, 2002, vol II, p. 85. Enciclopedia Personalităților din România, ediția a-V-a, 2010, Hubners Who is Who, p. 790. Istoria Jurnalismului din România în date, Enciclopedie cronologică, ed. Polirom, Volum coordonat de Marian Petcu (pag. 514, 655, 902, 910, 930, 936, 945, 965 și 1002). Cornel Galben, ,,Personalități băcăoane”, vol. VII; Dicționarul scriitorilor băcăoani. 3. ÎN DIVERSE VOLUME ȘI PUBLICAȚII Avram D. TUDOSIE și colab.: COLEGIUL
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
III, nr. 4 (10), noiembrie 2009, pp. 38-39: „TVV 15 în explozia cultural informațională din județul Vaslui”, Cartea o permanență”. Avram D. Tudosie, Ziarul Meridianul, nr. 4 (783), joi, 29 ianuarie 2009, pag. 10: Avram D. Tudosie, TVV15... explozia... O ENCICLOPEDIE. George Stoian, Ziarul Meridianul, nr. 42 (861), joi, 21 octombrie 2010: Consemnări entuziaste O CARTE PENTRU AZI ȘI PENTRU ISTORIE, pag. 8 (Festivalul Național al Umorului „Constantin Tănase”, Vaslui 40). Ioan Dănilă, Deșteptarea, Bacău, TVV 15, considerații, 28 mai 2010
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
Beethoven rămâne cel mai mare artist, cetățean revoluționar, care și-a legat strâns țelurile sale de acelea ale poporului. Urând despotismul, el a luptat cu armele artei pentru instaurarea libertății în lumea întreagă, pentru progresul societății, pentru fericirea popoarelor” ( Marea Enciclopedie a Muzicii Universale) ,, Se vorbește adesea despre degradarea gustului artistic al publicului. Dar cine oare a corupt acest gust artistic? Voi, compozitorii virtuozi. Nu cunosc nici un exmplu, în istoria concertelor, ca publicul unui concert cu opere de Beethoven să fie
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
Măsura a stârnit unele nemulțumiri. Atmosfera a fost mult mai liniștită ca la alte ediții, dar au fost și excepții. În ultima seară, niște spectatori bine amețiți și înnebuniți de farmecele solistei nigeriene au dat chiar ei un adevărat spectacol. Enciclopedia Kronos Quartet Luiza Vasiliu Duminică, 11 mai, Kronos Quartet (David Harrington - vioară, John Sherba - vioară, Hank Dutt - violă, Jeffrey Zeigler - violoncel) au cântat pentru prima dată în România, la Sala Radio. Concertul trebuia să aibă loc, după cum anunțaseră organizatorii, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
de la Dracula sau Mishima, cântă live cu Allen Ginsberg și Tom Waits. Și dacă credeți că le-a scăpat ceva (cum ar fi muzica românească), vă înșelați, pentru că au colaborat chiar și cu Taraful haiducilor. De fapt, Kronos Quartet sunt enciclopedia muzicală și culturală a zilelor noastre și cine vrea să știe ce se compune semnificativ în muzica clasică (și nu numai) de acum, trebuie doar să-i asculte pe cei patru americani. De aceea, faptul că sala n-a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
lumea academică și universitară europeană. Dennis Deletant Profesor de studii românești la University College of London (UCL), Marea Britanie, și Universitatea Amsterdam, Olanda. Doctorat luat la UCL. Autor al volumelor Romania (cu Andrea Deletant, ABC-CLIO, 1986), Studies in Romanian History (Editura Enciclopedia, 1991), Ceaușescu and the Securitate. Coercion and Dissent in Romania, 1965-1989 (Hurst and M. E. Sharpe, 1996), Romania Observed: Studies in Romanian History (Encyclopaedic Publishing House, 1998), Communist Terror in Romania. Gheorghiu-Dej and the Police State, 1948-1965 (Hurst and St
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
O lucrare fără merit și fără utilitate, a cărei lectură neglijată și disprețuită a știutorilor de carte nu face decît să ofere femeilor și nerozilor vanitate fără instruc(ie". Și mai tîrziu, despre acela(i lucru scrie (i Diderot în Enciclopedie: "Toate aceste hîrtii sînt hrana ignoranților, resursă a celor care vor să vorbească și să judece fără să citească, flagelul și dezgustul celor care muncesc. Ele nu au imprimat niciodată o linie corect( unui spirit rezonabil, nici nu au împiedicat
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
obligat de conștiință să o facă". Acest tip de editare care se dezvoltase în Olanda chiar din secolul al XVII-lea, va cuceri Belgia, apoi Elveția. Se remarcă multe contrafaceri în lucrările tipărite chiar de Félice, principala fiind cea a Enciclopediei fraților Cramer din Geneva, editori ai lui Voltaire, de societăți tipografice din Neuchâtel, Berna, Lausanne. Contrafacerea atingea și cartea germană; tipografii din Karlsruhe, Reutlingen, Tübingen, Stuttgard obțineau profituri substanțiale. Nu s-a plîns editorul Göschen că a vîndut în zece
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
fie luate măsuri eficace în acest domeniu. În Franța, Parisul domină piața cărții; printre principalii tipografi și librari să-i menționăm pe Jacques Collombat (care a fost și fondatorul caracterelor), familia Didot de care vom mai vorbi, Lebreton, editor al Enciclopediei, Jombert, specializat în lucrări matematice și tehnice etc. Centralizarea și sistemul de reînnoire a privilegiilor (care durează pînă în 1777) dezavantajează provincia, care nu publică decît lucrări de interes local sau contrafaceri. Totuși, în această perioadă, se instalează aici cîteva
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
al XVIII-lea vede apărînd multe lucrări consacrate artelor frumoase, publicații științifice îngrijite, ample culegeri de călătorii ilustrate. Este și perioada dicționarelor, care reflectă numeroasele curiozități ale secolului luminilor; alături de dicționare cu definiții apar culegeri mai ample, adunînd adevărate articole; Enciclopedia (1751-1772) este exemplul cel mai cunoscut, dar este departe de a constitui un fenomen izolat; să ne gîndim de exemplu la Universal Lexikon (1732-1750) al lui Zedler apărut la Leipzig. Sfîrșitul secolului este marcat de mari schimbări în domeniul păstrării
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
827 milioane realizată de editarea franceză în 1991 este în scădere cu 0,6% față de cea din anul precedent și producția de exemplare a scăzut cu 2,6%. După statisticile publicate de Sindicatul Național al Editării, cifra se repartizează astfel: Enciclopedii și dicționare 2 420 844 000 franci Literatură 2 380 979 000 franci Cărți școlare 1 751 697 000 franci Cărți practice 1 452 131 000 franci Științe umane 1 314 746 000 franci Cărți pentru tineret 1 196 147
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
L.), Voința națională (L.). La Iași: Evenimentul (C.), Liberalul (L.), Mișcarea (L.), Opinia (C.D.). La Galați: Tribuna liberală (L.), Ziarul Galaților. La Craiova: Doljul (C.D.), Steaua Olteniei (I.). Principalele reviste și publicații periodice Albina, Analele literare, politice, științifice, Comoara satelor (enciclopedie populară). Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice, directori: Ioan Kalinderu și Al. Lapedatu. Convorbiri critice. Director: Mihail Dragomirescu, revistă de foarte înaltă și severă ținută 38. Convorbiri literare, revistă fondată în 1866 de grupul literar Junimea, care a devenit partidul politic al
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
tipărite, cărți audio, softuri multimedia, filme și documentare educaționale, jocuri educaționale, instrumente și echipamente care servesc la dotarea claselor și laboratoarelor de curs etc. Cărțile tipărite sunt fie manuale școlare, caiete pentru elevi, auxiliare didactice, planșe didactice, culegeri, fie dicționare, enciclopedii, cărți pentru colorat sau ilustrate, cursuri universitare. Acestea pot fi utilizate în educația timpurie, în sistemul de învățământ preuniversitar, învățământul superior sau în educația adulților. Cărțile audio prezintă opere tematice în format audio sau audioart și reprezintă materiale utilizate pentru
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
în Sunt o babă comunistă!, Corneliu Porumboiu, la fel, în excelentul film A fost sau n-a fost?. Am menționat doar vârfurile. Încercările de descoperire a laturii amuzante, tragice, crude a realității cotidiene comuniste au fost nenumărate. Cărtărescu reface o enciclopedie a gurii lumii, lumea de la coadă, din Securitate sau din familie. Un tsunami nou de locuri comune care se amestecă până la disperarea lectorului cu locurile comune ale propriei opere: fluturii, călătoriile subterane și celelalte. Găsești, evident, și pasaje amuzante din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
al lui Dan Slușanschi, Introducere în studiul limbii și culturii indo-europene (1987). Școala românească de romanistica este considerată una dintre cele mai bune din lume, romaniștii români 13 publicînd lucrări considerate fundamentale în acest domeniu (v., printre altele, volumele colective Enciclopedia limbilor romanice sau Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice). Amintim și celebra lucrare a lui Iorgu Iordan, Lingvistică romanica. Evoluție. Curente. Metode, 196214, ediția a II-a, 1970 tradusă în engleză, germană, spaniolă, rusă, portugheză și italiană. Iorgu Iordan și Maria
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Marius Sală mai publică Le judéo-espagnol (1976), L'unité des langues romanes (1996), precum și o serie de lucrări scrise în colaborare, cum ar fi El léxico indígena del español de América. Apreciaciones sobre șu vitalidad (1977). Lucrarea Limbile lumii. Mică enciclopedie, scrisă împreună cu Ioana Vintilă-Rădulescu, are o foarte cunoscută și foarte des citată ediție franceză, care constituie o versiune revăzuta și mult adăugita: Leș langues du monde. Petite encyclopédie, Editura Științifică și Enciclopedica - Leș Belles Lettres, București-Paris, 1984. Structura articolelor acestui
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dată în principal de arhitectură lui complexă, care îmbină lingvistică limbajului cu lingvistică limbilor și cu lingvistică textului/discursului, pe fondul considerării limbajului că forma fundamentală a culturii umane. În "topul" preferințelor studenților filologi, în frunte se află însă amintită enciclopedie, Limbile lumii, a lui Marius Sală și a Ioanei Vintilă-Rădulescu și mai vechiul volum Ce limbi se vorbesc pe glob, publicat de Lucia Wald și Elenă Slave în 1968. Partea I 1. LINGVISTICĂ LIMBILOR ÎN CADRUL LINGVISTICII INTEGRALE Lingvistică integrală a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în text era propoziție secundară, apare - independent de modul la care apărea inițial - la modul conjunctiv"191. *** Pentru a exemplifică modul de descriere tipologica a unei limbi, reproducem în continuare descrierea tipologica a limbii române, din articolul tip(ologie) din Enciclopedia limbii române, realizat de Mioara Avram: "În clasificarea tipologica tradițională, bazată exclusiv sau preponderant pe morfologie (de aceea numită și morfologica), română este o limbă neizolata flexionara, cu flexiune mixtă: sintetică și analitică (și cu evoluție parțială de la sintetism la
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Belin, Paris, 1996 (Titlul original: The Origin of Language. Tracing the Evolution of the Mother Tongue, John Wiley & Sons, New York, 1994). Ruhlen, Merritt, On the Origin of Languages. Studies în Linguistic Taxonomy, Stanford University Press, Stanford, 1994. Sală, Marius (coordonator), Enciclopedia limbii române, Academia Română, Institutul de lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, București, 2001. Sală, Marius (coordonator), Enciclopedia limbilor romanice, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1989. Sală, Marius, Limbi în contact, Editura Enciclopedica, București, 1997. Sală, Marius; Vintilă-Rădulescu, Ioana, Limbile Europei
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Wiley & Sons, New York, 1994). Ruhlen, Merritt, On the Origin of Languages. Studies în Linguistic Taxonomy, Stanford University Press, Stanford, 1994. Sală, Marius (coordonator), Enciclopedia limbii române, Academia Română, Institutul de lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, București, 2001. Sală, Marius (coordonator), Enciclopedia limbilor romanice, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1989. Sală, Marius, Limbi în contact, Editura Enciclopedica, București, 1997. Sală, Marius; Vintilă-Rădulescu, Ioana, Limbile Europei, Univers Enciclopedic, București, 2001. Sală, Marius; Vintilă-Rădulescu, Ioana, Limbile lumii. Mică enciclopedie, Editura Științifică și Enciclopedica, București
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]