12,343 matches
-
și Justiție, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a arătat că Legea fundamentală reprezintă cadrul și măsura în care legiuitorul și celelalte autorități pot acționa, astfel că și interpretările care se pot aduce normei juridice trebuie să țină cont de această exigență de ordin constituțional cuprinsă chiar în art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, potrivit căruia, în România, respectarea Constituției și a supremației sale este obligatorie (Decizia nr. 854 din 23 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 651 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299900]
-
la data notificării denunțării de către administratorul judiciar/lichidatorul judiciar. ... 17. În ceea ce privește dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea, ținând seama de dezvoltarea jurisprudențială în materie, învederează că acesta cuprinde anumite exigențe ce țin de principiul legalității, de asigurarea interpretării unitare a legii, de calitatea legii (căreia i se subsumează claritatea, precizia, previzibilitatea și accesibilitatea legii), de principiul securității juridice care consacră securitatea juridică a persoanei și a raporturilor juridice, concept care
DECIZIA nr. 573 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/299870]
-
context, Curtea are în vedere jurisprudența sa cu privire la aplicarea drepturilor și libertăților fundamentale prin care a reținut că acestea se aplică și persoanelor juridice, în măsura în care prin intermediul acestora cetățenii își exercită un drept constituțional, iar exigențele unor drepturi sau libertăți fundamentale, spre exemplu accesul liber la justiție, dreptul de proprietate privată ori libertatea economică, se aplică și în privința persoanelor juridice (Decizia nr. 485 din 23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 573 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/299870]
-
statuat, prin Decizia nr. 78 din 15 noiembrie 2021, precitată, paragraful 111, că, indiferent de caracterul general sau special al normei de drept care reglementează modalitatea concretă de determinare a cuantumului despăgubirilor acordate, norma trebuie, în mod necesar, să satisfacă exigența constituțională cu privire la dreapta și prealabila despăgubire în caz de expropriere, potrivit principiului despăgubirii integrale a proprietarului expropriat, consacrat de întreaga reglementare internă în domeniul exproprierii. ... 26. Totodată, prin aceeași decizie, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru
DECIZIA nr. 122 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299991]
-
ambiguu, ceea ce face imposibilă o înțelegere clară a măsurilor legislative ce pot fi adoptate prin ordonanțe. Lipsa unor criterii clare și a unor obiective precise facilitează exercitarea discreționară a puterii legislative, în absența unui control parlamentar prealabil, încălcând astfel exigențele Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și principiul calității legii, garantat constituțional. ... 7. Dispozițiile art. 115 alin. (1) și (2) din Constituție nu pot fi interpretate în sensul că Guvernul poate primi competențe legislative
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
1 din legea criticată nu delimitează explicit domeniile interzise, iar formularea „domenii care nu fac obiectul legilor organice“ este insuficientă pentru a preveni depășirea limitelor constituționale. Aceasta creează incertitudine cu privire la sfera exactă a competențelor delegate, ceea ce contravine exigențelor stricte ale art. 115 din Constituție. Așadar, această critică nu pot fi tratată ca o simplă eventualitate, ci reprezintă o amenințare concretă și reală pentru respectarea Constituției, deoarece legea de abilitare creează premisele unei ingerințe neconstituționale, iar anticiparea unor reglementări
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
o manieră care să clarifice și să fixeze o optică unitară, generalizată la nivelul tuturor instanțelor din țară. Funcția preventivă și unificatoare a acestei proceduri este benefică actului de justiție, asigurând realizarea premiselor pentru întrunirea caracteristicilor unui proces echitabil, ca exigență a statului de drept izvorâtă din prevederile art. 21 din Legea fundamentală, dar și din cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Aceasta, deoarece se evită interpretările diferite pe care diverse instanțe le-
DECIZIA nr. 445 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299896]
-
și Justiție, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a arătat că Legea fundamentală reprezintă cadrul și măsura în care legiuitorul și celelalte autorități pot acționa, astfel că și interpretările care se pot aduce normei juridice trebuie să țină cont de această exigență de ordin constituțional cuprinsă chiar în art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, potrivit căruia, în România, respectarea Constituției și a supremației sale este obligatorie (Decizia nr. 854 din 23 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 445 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299896]
-
Bank NV într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unei notificări depuse în temeiul Legii nr. 77/2016. ... 27. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că, deși fundamentarea temeinică a inițiativelor legislative reprezintă o exigență impusă de Constituție, întrucât previne arbitrarul în activitatea de legiferare, asigurând faptul că legile propuse și adoptate răspund unor nevoi sociale reale și dreptății sociale, nu poate fi identificată justificarea intervenției normative și nu au fost prezentate studii sau cercetări
DECIZIA nr. 97 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299788]
-
înfăptuirii justiției sau deciziilor Curții Constituționale. Se menționează deciziile Curții Constituționale nr. 731 din 6 noiembrie 2019 și nr. 432 din 17 iunie 2021. ... 57. Judecătoria Slatina apreciază că dispozițiile art. 4 alin. (1^2) din Legea nr. 77/2016 nu răspund exigențelor stabilite prin Decizia Curții Constituționale nr. 731 din 6 noiembrie 2019, respectiv ca fluctuația majoră a monedei creditului să aibă o anumită persistență în timp, în sensul caracterului său constant, continuu, ireversibil. Instanța reține că procedura este stipulată în favoarea
DECIZIA nr. 97 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299788]
-
aflată în vigoare, pe baza căreia a fost pronunțată, și nu împiedică modificarea acesteia. De altfel, în sistemul constituțional românesc, hotărârea judecătorească pronunțată de instanțele judecătorești ordinare nu constituie un izvor formal al dreptului. Ca atare, noua reglementare nu încalcă exigențele de calitate a legii, din moment ce este comprehensibil faptul că se aplică și acelor contracte de credit în raport cu care, anterior intrării în vigoare a noii legi, instanțele judecătorești au considerat ca nefiind întrunite condițiile impreviziunii sub imperiul
DECIZIA nr. 97 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299788]
-
formulate de debitor și creditor, astfel că partea nu mai trebuie să formuleze o nouă cerere de adaptare a contractului prin mijlocirea dreptului comun, iar, pe de altă parte, asigură egalitatea juridică între cele două părți. Prin urmare, ca o exigență a dreptului la un proces echitabil, prin aplicarea art. 4 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, cererea de adaptare a contractului poate fi formulată atât în contestație, cât și în acțiunea în stingerea obligației. ... 77. În ipoteza intervenirii acordului părților
DECIZIA nr. 97 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299788]
-
camera preliminară: „Durata procedurii în camera preliminară este de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanță. “ ... ... 17. Normele constituționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate sunt cele ale art. 1 alin. (5), invocate sub aspectul exigențelor de calitate a legii, ale art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 23 - Libertatea individuală, ale art. 25 - Libera circulație, ale art. 26 - Viața intimă, familială și privată, ale art. 39 - Libertatea întrunirilor, ale art. 41 - Munca și
DECIZIA nr. 106 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300017]
-
nu se poate susține că dispozițiile art. 207 alin. (6) și ale art. 343 din Codul de procedură penală sunt neclare, ambigue și impredictibile cu privire la durata pentru care pot fi dispuse măsurile privative de libertate, textele criticate respectând exigențele de calitate a legii ce derivă din dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 28. Cât privește invocarea celorlalte drepturi constituționale menționate în motivarea excepției de neconstituționalitate, cuprinse la art. 23, 25, 26, 39, 41 și 45 din Legea fundamentală
DECIZIA nr. 106 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300017]
-
în condițiile în care prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție stabilesc rolul Parlamentului de organ „reprezentativ suprem al poporului“, competența de legiferare a acestuia cu privire la un anumit domeniu nu poate fi limitată dacă legea astfel adoptată respectă exigențele Legii fundamentale. Într-o viziune contrară, Parlamentul, deși are calitatea de „autoritate legiuitoare a țării“, nu își poate îndeplini rolul constituțional atribuit de legiuitorul constituant cu caracter exclusiv, aflându-se astfel în imposibilitatea de a interveni în mod concret asupra
DECIZIA nr. 126 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299850]
-
discrepanțelor apărute în sistemul de pensii militare între cuantumurile primite de cei pensionați în urmă cu mai mult de 10 ani și cei ale căror drepturi la pensia militară au fost stabilite în ultimii ani. Prin urmare, legea criticată răspunde exigențelor privind claritatea și previzibilitatea la edictarea normelor juridice. ... 21. Cât privește susținerile referitoare la faptul că legea criticată pune în discuție nerespectarea de către România a principiului ireversibilității reformelor, reglementat de art. 24 din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European
DECIZIA nr. 126 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299850]
-
consecință, Curtea dă eficiență juridică primei solicitări a fișei financiare, solicitare validă din toate punctele de vedere. Totodată, chiar dacă numai cea de-a doua Cameră (cea decizională) a așteptat împlinirea termenului de comunicare a fișei financiare, Curtea constată că exigențele procedurale implicite ale art. 138 alin. (5) din Constituție au fost respectate în procesul de legiferare. ... (2.2.) Analiza constituționalității art. I (cu referire la art. 59^1) din lege în raport cu art. 47 alin. (2) din Constituție 56. Principala critică
DECIZIA nr. 126 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299850]
-
ceea ce privește principiul legalității, cuprins în art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit căruia „în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, Curtea, având în vedere dezvoltarea jurisprudențială în materie, învederează că acesta cuprinde anumite exigențe ce țin de principiul legalității, de asigurarea interpretării unitare a legii, de calitatea legii (căreia i se subsumează claritatea, precizia, previzibilitatea și accesibilitatea legii), de principiul securității juridice care consacră securitatea juridică a persoanei și a raporturilor juridice, concept care
DECIZIA nr. 498 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/299863]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 3 mai 2019, paragraful 85, a subliniat că acest principiu constituțional, interpretat în coroborare cu celelalte principii subsumate statului de drept, reglementat de art. 1 alin. (3) din Constituție, impune ca atât exigențele de ordin procedural, cât și cele de ordin substanțial să fie respectate în cadrul legiferării. Astfel, regulile referitoare la fondul reglementărilor și procedurile de urmat nu reprezintă scopuri în sine, ci instrumente menite să asigure calitatea normelor, care să slujească
DECIZIA nr. 498 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/299863]
-
de această împrejurare, în ceea ce privește dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit cărora „în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, având în vedere dezvoltarea jurisprudențială în materie, constatăm că acestea cuprind anumite exigențe ce țin de principiul legalității, de asigurarea interpretării unitare a legii, de calitatea legii (căreia i se subsumează claritatea, precizia, previzibilitatea și accesibilitatea legii), de principiul securității juridice care consacră securitatea juridică a persoanei și a raporturilor juridice, concept ce
DECIZIA nr. 498 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/299863]
-
al României, Partea I, nr. 585 din 2 august 2016, paragraful 41, și Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 28 mai 2010), constatăm că dispozițiile criticate nu respectă exigențele constituționale referitoare la principiul legalității în componenta privind calitatea legii, deoarece nu întrunesc cerințele de calitate a legii, respectiv claritate, precizie și previzibilitate. Această imprecizie a normei produce efecte neconstituționale și în ceea ce privește accesul efectiv la justiție al
DECIZIA nr. 498 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/299863]
-
2016, precitată, decizie interpretativă, nu a constatat neconstituționalitatea pură și simplă a prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, ci a stabilit, în calitatea sa de garant al supremației Constituției, condițiile în care dispozițiile legale antereferite se subsumează exigențelor Constituției. Or, în cazul deciziilor interpretative, în măsura în care aspectele de neconstituționalitate deduse din motivarea excepției de neconstituționalitate nu vizează înțelesul normei juridice care a fost exclus din sfera cadrului constituțional, Curtea reține că, în analiza acestora, nu este
DECIZIA nr. 96 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300352]
-
o manieră care să clarifice și să fixeze o optică unitară, generalizată la nivelul tuturor instanțelor din țară. Funcția preventivă și unificatoare a acestei proceduri este benefică actului de justiție, asigurând realizarea premiselor pentru întrunirea caracteristicilor unui proces echitabil, ca exigență a statului de drept izvorâtă din prevederile art. 21 din Legea fundamentală, dar și din cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Aceasta, deoarece se evită interpretările diferite pe care diverse instanțe le-
DECIZIA nr. 542 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299925]
-
și Justiție, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a arătat că Legea fundamentală reprezintă cadrul și măsura în care legiuitorul și celelalte autorități pot acționa, astfel că și interpretările care se pot aduce normei juridice trebuie să țină cont de această exigență de ordin constituțional cuprinsă chiar în art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, potrivit căruia, în România, respectarea Constituției și a supremației sale este obligatorie (Decizia nr. 854 din 23 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 542 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299925]
-
95, și a teoriei riscului supraadăugat cu privire la intervenția impreviziunii, care a dat naștere unor probleme sistemice în practica instanțelor. ... 6. Se menționează că „în Noul Cod civil concepția legiuitorului asupra impreviziunii («excesiv de oneroasă») este neconstituțională, întrucât încalcă exigențele procesului echitabil și principiul asigurării unui nivel ridicat și echivalent de protecție a intereselor consumatorilor, astfel încât instanța urmează să aplice în mod direct Directiva 87/102/CE și Directiva 2008/48/CE, incomplet transpuse în legislația națională“. ... 7. Se afirmă că aplicarea/valorificarea Deciziei
DECIZIA nr. 98 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300378]