3,167 matches
-
Gane, 1 000 fălci, 22 000 galbeni. Mendel Posner: 1) Sascutul de mai multe mii fălci. Un alt evreu, al cărui nume ne scapă, a cumpărat moșia Parincea, iarăși de mai multe mii fălci, cu târg, cu biserică etc. etc. [expulzarea transilvănenilor din românia] Pe la sfârșitul lunii august, o știre menită să stârnească o mare agitațiune în țară este transmisă telegrafic de la Budapesta: poliția din Caransebeș a descoperit niște manifeste anti ungurești care au fost expediate din București de către Iredenta română
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
director și proprietar este Ale xandru Ciurcu dimpreună cu tatăl său, Nicolae, urmează campania anti-ungurească pe această chestiune. Bineînțeles, Pesta protestează vehement la București și cere guvernului Brătianu să stârpească cuibul iredentist din Ro mânia. După două zile, guvernul decretează expulzarea lui Nicolae și Alexandru Ciurcu și a studenților George Secășanu, George Ocășanu, I. Droc-Bănciulescu și I. Corneanu, toți români transilvăneni. Vestea expulzării se răspândește ca fulgerul și toată opoziția e în picioare. Presa protestează cea dintâi. O întrunire s-a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
la București și cere guvernului Brătianu să stârpească cuibul iredentist din Ro mânia. După două zile, guvernul decretează expulzarea lui Nicolae și Alexandru Ciurcu și a studenților George Secășanu, George Ocășanu, I. Droc-Bănciulescu și I. Corneanu, toți români transilvăneni. Vestea expulzării se răspândește ca fulgerul și toată opoziția e în picioare. Presa protestează cea dintâi. O întrunire s-a ținut la redacția Românului, convocată urgent de Vintilă Rosetti, în urma căreia s-a votat următoarea protestare: „Protestăm în contra expulsiunii [din țară] a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și Al. Ciurcu, Primiți, vă rog, expresiunea viei mele dureri. Toți românii au primit, în persoana d-voastră, o lovitură crudă care-i umple de rușine. Vă doresc călătorie bună ș-o repede întoarcere în țară. D. Brătianu“ Decretul de expulzare fusese precedat de largi cercetări polițienești, fiindcă legația austro ungară din București era stăruitoare și cerea guvernului Brătianu să ia măsuri drastice. La 20 august, Secășanu și Ocășanu au fost chemați de către prefectul poliției, care i-a mustrat sever. La
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
pe săraci. Într-o seară, ieșind de la o întrunire intimă, propagandistul evreu este lovit de un alt evreu. Agitația luând proporții mari, guvernul, în luna lui octombrie, expulzează din țară pe următorii: doctorul Gaster, doctor în filozofie, mai târziu, după expulzare, ajuns mare rabin la Londra, dr. Schwartzfeld, directorul ziarului Fraternitatea, dr. Brociner, redactor-șef al ziarului Bukarester Tageblatt, dr. Hans Kraus, redactor-șef al ziarului Bukarest Freie Presse, Bettelheim, redactor la Bukarester Tageblatt, Rosenfeld, colaborator la Vocea dreptății, Iulius Schein
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
redactor-șef al ziarului Hajoetz, Auerbach, proprietar al ziarului Fraternitatea. Apoi au mai fost expulzați: I. Fior, Joseph Schwartz, T. Rubin și Armand Lévy. Dar mulți dintre acești expulzați au rămas în țară, căci li s-au revocat decretele de expulzare, unii fiindcă aveau protectori puternici, alții pentru că și-au luat angajamentul să apere guvernul în ziarele germane ce apăreau în București. Rosenfeld, unul dintre expulzați, era cotar de buți de felul său, de aceea purta și supranumele de Rosenfeld-Cotaru. Prin
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
abținut de la luptă. În sfârșit, Ion Brătianu izbutește să disloce pe câțiva liberali din jurul lui Dumitru Brătianu și a coaliției, dar curentul opoziționist crește. și Mihail Kogălniceanu începe să devie suspect opoziției. Mihail Kogălniceanu anunțase o interpelare guvernului în chestiunea expulzării românilor ardeleni, dar Kogălniceanu nu o dezvoltă. Amânările se succed sub felurite pretexte, până ce Filipescu pierde răbdarea și atacă pe Kogălniceanu în Epoca. Conul Mihalache este atacat subțire și pus în lumina bănuielii că s-a înțeles cu guvernul. În
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
noapte a durat până la 6 jum. dimineața, când s-a dat verdictul. Iritarea și enervarea ereau culminante. Un violent incident s-a petrecut între avocații apărării și procurorul Constantin Cociaș. Gheorghe Vernescu atacând pe procuror, publicul aplaudă zgomotos. Președintele ordonă expulzarea celor cari au aplaudat. Dar aplaudase toată lumea, iar sala gemea de publicul care ocupase și ultimul colțișor. Strigăte mari și protestări izbucnesc din toate părțile ca o furtună. Cu mare greutate se restabilește liniștea. La ora 6 jum. primul jurat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
timp foarte scurt, din arendarea moșiilor episcopale și ale boierilor ce locuiau în Moldova, cât și prin efectuarea nedreaptă a repartiției contribuției, stârnind protestul stărilor privilegiate bucovinene 64. Toate acestea aveau loc pe fundalul discuțiilor privind conscrierea evreilor și a expulzării celor socotiți nefolositori statului. În condițiile creșterii numărului populației evreiești din provincie, sub impactul "utilitarismului etatist" al perioadei iosefine, împotriva acesteia au fost luate măsuri drastice de Administrația militară, mergând chiar până la expulzarea din provincie a celor veniți aici după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
fundalul discuțiilor privind conscrierea evreilor și a expulzării celor socotiți nefolositori statului. În condițiile creșterii numărului populației evreiești din provincie, sub impactul "utilitarismului etatist" al perioadei iosefine, împotriva acesteia au fost luate măsuri drastice de Administrația militară, mergând chiar până la expulzarea din provincie a celor veniți aici după 1769, în vederea obținerii unei reconversii socio-profesionale a evreilor, dinspre ocupații socotite a fi dăunătoare statului și societății, precum camăta sau arendășia, spre activități meșteșugărești sau comerciale profitabile 65. Însă, în timp, rezultatele acestor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
locuitori, mai ales din mediul urban, prin rechiziționarea caselor lor pentru uzul militarilor. Alte 26 de petiții solicită acordarea unor scutiri de impozite. O a patra grupă cuprinde 17 memorii ale evreilor, care solicită îmbunătățirea condițiilor lor economico-sociale și oprirea expulzării din provincie a celor ce se dovedesc a nu fi buni negustori, meseriași sau agricultori, practicând numai activități speculative. Un număr de treisprezece cereri solicită împăratului acordarea de ajutoare materiale. Cele 108 plângeri ale grupei a șasea vizează acordarea unor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
chiar un impact foarte puternic. Extremismul de stânga (comunismul) s-a întărit mereu, fapt care a condus inevitabil la dezvoltarea mișcării de dreapta (inclusiv extremismului de dreapta) încă din 1923 prin Liga Apărării Național-Creștine, având o doctrină antisemită: „care urmărea expulzarea evreilor din viața economică și culturală și educarea tineretului în spirit creștin și naționalist; [...] C.Z. Codreanu și-a creat propria organizație naționalistă încă din 1927 - Legiunea Arhanghelului Mihail.” Ulterior, aceasta a devenit renumita Garda de Fier. Legionarii condamnau în
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
cu adevărat credincioși, fiindcă și în veacurile primitive mulți dintre dânșii au suferit moarte martirică; dar cu toate acestea noi nu am putut căpăta de la ei santificare adevărată apostolică”. După ce a devenit rege al Boemiei (1469), Matei Corvin a decretat expulzarea ereticilor („frați cehi și moravi”, n.a.) din această țară și a acceptat așezarea lor la hotarul Transilvaniei cu Moldova, fapte ce nu a fost de natură să îmbunătățească relațiile cu Moldova. Regele Ungariei nota în 1480: „Alungații au început a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mai ales nuanțelor politice, economice și sociale operate de sistemul de tip sovietic, dar nu numai. E vorba de restrângerea clivajului urban/rural, dar și de dispariția parțială a clivajului centru/periferie în ceea ce privește dimensiunea națională și identitară a acestuia datorată expulzării germanilor imediat după al Doilea Război Mondial. Iar în al doilea rând, e vorba de sistemul de partide autorizat pe durata a patruzeci de ani. Sistemul numit Frontul Național, compus din trei partide în țările cehe3, creat la sfârșitul războiului
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
București, cuvintele salvatoare în legătură cu acceptarea „arbitrajului”: „în urma comunicării cu caracter ultimativ a puterilor Axei”. Ce-au făcut ungurii în Ardealul cedat, prezentat în propaganda lor ca o mare cucerire? Rar s-a văzut în istorie atâta ură, teroare, jafuri, omoruri, expulzări, maltratări; tot ce este abject în om s-a dezlănțuit. Peste tot, lângă jandarmii cu pene de cocoș, pe care se dă vina, lângă unitățile militare, s-au adunat bande de bătăuși și criminali dintre ungurii și secuii din Ardeal
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Fidel Castro. S-a crezut și se va crede de către o bună parte dintre politicienii noștri că Europa este datoare să rezolve problema țiganilor din România. Cu mici excepții, toți au sărit la gâtul lui Sarkozy și al Franței, condamnând expulzarea țiganilor din România, așezați în tabere ilegale pe lângă marile orașe. Se vorbește despre țiganii nomazi, deși nomazi, în sensul schimbării permanente a locului (țiganii căldărari și alte categorii deosebite după meșteșugul practicat), sunt puțini și nu sunt ei cei care
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
masacre în rândul comunităților evreiești aflate în calea cruciaților spre Ierusalim. Monarhi creștini cu intenția de a-și însuși averile evreilor i-au expulzat pe aceștia din țările în care comunitățile evreiești ființaseră timp de secole. Astfel, din cauza valurilor de expulzări, mare parte din evreimea vest-europeană a ajuns în Europa Răsăriteană, unde, în unele perioade, s-a bucurat de un regim mai tolerant. Numeroși evrei est-europeni poartă nume de familie care păstrează amintirea unor locuri din Spania, Italia, Franța, Germania etc.
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
toate acuzațiile ce li se aduceau. Mulți au fost supuși la botezuri forțate. În timpul cruciadelor, deseori cruciații plecați spre Ierusalim ca să-l elibereze de musulmani, săvârșeau adevărate masacre ale evreilor în drumul lor. Un alt procedeu practicat era cel al expulzărilor; Anglia „scăpase” de evrei încă din Evul Mediu, din Franța au fost expulzați, în trei rânduri, din Spania și Portugalia în secolul al XV-lea. Inchiziția spaniolă i-a expulzat pe cei care nu se convertiseră pentru că-i ajutau pe
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
târziu au trăit alături de catolici și protestanți. În ciuda tuturor eforturilor Inchiziției, comunități de evrei izolate au supraviețuit în munții Spaniei. Unii au fost descoperiți relativ recent, păstrând încă tradiții specifice, dar căror semnificație au pierdut-o. Motivul principal al acestor expulzări nu era de ordin rasial, ci unul pecuniar, legat de „indispoziția” capetelor încoronate și a Bisericii de a returna datoriile angajate față bancherii evrei. Tot în Evul Mediu apare și steaua galbenă, purtată ca semn de recunoaștere și impusă de
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
a contribuit la dispariția elementelor de cultură celtică și druidică din Europa. Procesul a fost unul de durată și avea să fie determinat de organizarea specifică a teritoriului în cadrul statului medieval. Raul Hilberg observa trei etape în derularea fenomenului: convertirea, expulzarea, exterminarea. Inițial (secolul IV), Biserica s-a proclamat universală și a oferit convertirea. În cazul evreilor, rezultatul a fost un eșec, parțial determinat de însăși atitudinea Bisericii față de evreii proaspăt convertiți, pe care îi considera adesea nedemni, inferiori, suspecți sau
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
până la imaginea diasporei, ca o vastă conspirație nu a mai fost decât un pas. Între timp, măsurile coercitive au devenit din ce în ce mai drastice. În secolul XVI, pe baza aceluiași gen de raționament, argumentele teologice au fost abandonate în favoarea unei politici de expulzare: evrei nu au mai avut de ales între convertire și exil, ci între domiciliul obligatoriu, în ghetou și exil. Opțiunea lor, indiferent de opțiuni, era întotdeauna un prilej de izbucniri violente. În secolul XIX, fără a se produce trecerea la
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
națiune evreiască”, în conformitate cu statutul specific de populație străină. Breasla nu se mai bucura de autonomia fiscală și juridică. Concomitent era desființată instituția hahambașiei. La aceste prevederi restrictive se adăugau și cele care-i vizau pe ”vagabonzii” evrei , amenințați de spectrul expulzării. Revoluția de la 1848 a creat un context favorabil emancipării evreilor. Primele măsuri în acest sens au fost luate la Iași, începând chiar din 1847 de către autoritățile moldovene, cu larga colaborare a unor tineri evrei. Era ceea ce Carol Iancu numea “încercarea
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
emis o serie de circulare către prefecturile din țară în care ordona aplicarea unor măsuri împotriva evreilor, prin care li se restrângea dreptul de a locui în zonele rurale, li se limitau anumite mijloace de trai și îi expuneau chiar expulzării din România. Protestele venite din afară, de la guvernele străine, ca și cele din partea unor organizații evreiești, nu au făcut decât să intensifice retorica antisemită a lui Brătianu. Stabilind tonul pentru mulți dintre conaționalii săi, care îl priveau ca pe un
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
în discuțiile despre evrei era extrem, chiar și în acei ani de început. Pe scena românească au apărut destul de devreme restricții legate de locurile unde evreii se puteau stabili, refuzul cetățeniei, al posibilității de a-și câștiga mijloacele de trai, expulzarea, acuzații de luare de sânge, discuții despre aruncarea în Dunăre, asaltul asupra credințelor și practicilor evreiești, descrierea evreilor ca agenți străini, dușmani ai statului - limbajul separării și al dezumanizării. În fapt, limbajul antisemit extrem introdus în acei ani a avut
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
a evreilor”. Pentru a duce la bun sfîrșit acest îndemn, platforma propunea retragerea drepturilor politice și revocarea titlului de „nativi” acordat evreilor, ca și a schimbărilor de nume, revizuirea tuturor acordărilor de cetățenie și retragerea acesteia în lipsa unei documentații adecvate, expulzarea evreilor intrați în țară după 1914, expulzarea acestora din zonele rurale și cesionarea pământurilor lor etnicilor români, exproprierea de către stat a evreilor care dețin pământ și instalații în industria petrolieră, excluderea evreilor din birouri sau posturi publice, exproprierea graduală a
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]