5,557 matches
-
doilea. Ei folosesc în schimb termenul folclor, care, potrivit descrierii oferite de ei, nu este cultura celor săraci și lipsiți de educație. Nici cultura de elită nu reprezintă în exclusivitate cultura celor bogați și educați. Diferențele majore între cele două "extreme" (folclor și elită) constau în modalitățile diferite de transmitere a formelor culturale: orală, față de forma scrisă, cu autor necunoscut, față de autor cunoscut, pentru public omogen, imediat, față de un public eterogen, distant, cu funcție culturală asertivă pentru formele de folclor, față de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
față de forma scrisă, cu autor necunoscut, față de autor cunoscut, pentru public omogen, imediat, față de un public eterogen, distant, cu funcție culturală asertivă pentru formele de folclor, față de funcția culturală subversivă a formelor de cultură elitistă. Trăsătura comună a acestor două extreme constă însă în faptul că sunt împărtășite de un număr din ce în ce mai mic de indivizi, spre deosebire de cultura populară, largă, cuprinzătoare și permisivă, care reușește să pătrundă și să se impună în toate straturile sociale. Folclorul ar reprezenta, așadar, tradițiile și obiceiurile
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
ca fiind "stabile, supuse numai schimbărilor naturale: însămânțatul și recoltatul, vara și iarna, noaptea și ziua, nașterea și moartea 44". Orice abatere de la acest ciclu prestabilit sau orice întrerupere era pusă pe seama forțelor supranaturale, care erau imaginate ca "dialectică a extremelor": a binelui și a răului. Unde exista un zeu al binelui, trebuia să apară și o entitate a răului. Cele două forțe opuse își ma-nifestau puterea prin spirite care populau lumea supranaturală. Astfel, realitatea și lumea mitică se juxtapuneau în cadrul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
dragă"75. Ne întrebăm, bineînțeles, dacă Dracula reprezintă ortografierea greșită a lui Dragula, sau dacă voievodul Vlad era "fiul dracului" pentru vecini și "cel drag" pentru supușii săi76? Să fie "vampirul Dracula" un mediator între "Draculea" și "Dragulea", cele două extreme, sau arhetipul lor? Viața voievodului Vlad nu a fost agitată, dar a fost misterioasă. Cu excepția lui Vlad Călugărul și a mamei lui, soția nelegitimă a lui Vlad Dracul, care au fost mai degrabă interesați de religie și de viața monastică
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
este o combinație între normal (arată ca o ființă umană) și anormal (nu este o ființă umană), metamorfozându-se constant între "sine" și "celălalt": este în același timp viu și mort, matern și patern, uman și animal 96. Echilibrând două extreme pe care le conține, egalizând ierarhia dintre ele și reconciliind tensiunile dintre diferitele semne, Dracula poate fi considerat un arhisemn în termeni derrideani. Un exemplu interesant în acest sens, printre nenumăratele figuri de vampiri care au apărut pe marele ecran
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
să neutralizeze sau să inverseze relațiile proiectate, reflectate ori oglindite de acestea".237 Potrivit lui Foucault, spațiul heterotopic ar fi orice spațiu aflat în legătură cu alte spații, pe care însă le contrazice în același timp. Astfel, zonele heterotopice funcționează între cele două extreme: iluzie și realitate. Pe de o parte, spune Foucault, heterotopiile ,,creează un spațiu al iluziei, care dezvăluie dimensiunea iluzorie a spațiului real, a tuturor locațiilor în care viața este fragmentată. Pe de altă parte, acestea au rolul de a forma
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
negativ, cultura de elită este primară, deci pozitivă, cultura de masă, secundară, deci negativă). Al doilea termen al opoziției apare în general ca o suplimentare a primului. Tensiunea între termeni este reconciliată prin intermediul conceptului de "cultură populară", care mediază între extremele opoziției. Cultura populară, care presează "cultura înaltă", dar și pe cea "folclorică", reconciliind cele două extreme prin includerea lor, poate fi considerată o "invenție" a societății postmoderne, mai ales da-torită faptului că se preocupă în special de reciclarea la infinit
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
termen al opoziției apare în general ca o suplimentare a primului. Tensiunea între termeni este reconciliată prin intermediul conceptului de "cultură populară", care mediază între extremele opoziției. Cultura populară, care presează "cultura înaltă", dar și pe cea "folclorică", reconciliind cele două extreme prin includerea lor, poate fi considerată o "invenție" a societății postmoderne, mai ales da-torită faptului că se preocupă în special de reciclarea la infinit a originalelor, de crearea de copii, de revi-zitarea culturii de elită și de stradă, de reinterpretarea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
zile, pentru că am filmat pe peliculă. Descoperiți lucruri noi, reevaluați materialul? Da, sunt scene despre care credeam c-au ieșit, dar n-au reușit, despre altele ziceai "ce-i asta?" și apoi poți avea o surpriză. Astea sunt, de fapt, extremele. Vizionez materialul brut împreună cu echipa și consider că este necesar acest lucru pentru ca toți să înțeleagă de ce facem ceea ce facem. Documentarul cere de la fiecare membru al ei o implicare personală mai mare decât la filmul de ficțiune. Când filmezi e
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
care politicianul știe că poate merge oricând la o bere și poate face o afacere. Și există nume, destul de multe, de jurnaliști pentru care jurnalismul este doar un hobby sau un paravan pentru afaceri de succes. Cred că astea sunt extremele și că în momentul ăsta sunt foarte puțini cei care merg pe o a treia cale. Cea a jurnalisticii pur și simplu, în care să nu te pui pe tine în valoare, ci personajul. Altfel, avem un narcisism uriaș în
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
unei producții de televiziune. Dar rămâne la urmă întrebarea: cui servesc aceste producții? Pentru că, până la urmă, jurnalismul trebuie să atingă o țintă, să spună un adevăr care este important pentru opinia publică, pentru comunitate. Și aici mă gândesc la două extreme. Mă gândesc la Michael Moore, care cu seria lui de documentare a dat lovitura. Dar un e tip care a știut să spună adevărul lui, care a știu să manipuleze cu o artă rară, aducând documentarul la limita ficțiunii. O
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
gândesc la Michael Moore, care cu seria lui de documentare a dat lovitura. Dar un e tip care a știut să spună adevărul lui, care a știu să manipuleze cu o artă rară, aducând documentarul la limita ficțiunii. O altă extremă o reprezintă seria Why Democracy?, difuzată pe BBC, în care marea miză a civilizațiilor occidentală și orientală, este democrația. Cu semnul întrebării. Altfel, putem face documentare despre orice și le putem face admirabil, pentru că tehnica nu mai este o problemă
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
la celelalte. Ordinea, pe de o parte, organizarea, pe de altă parte, sunt asemenea determinări. Ele pot fi caracterizate drept determinări complementare, în sensul care a fost dat termenului de fizicianul Niels Bohr. Biologia moleculară și biologia evoluției stau la extremele unui spectru de cercetări care urmăresc obiective diferite. Se poate spune că aceste discipline reprezintă două prototipuri ale științei naturii, care acționează pe baza unor euristici complementare. Reflecții metodologice convergente a formulat Ernst Mayr. Ca și eminenții cercetători ai comportamentului
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
acest stufos material, secretarii uteciști, progresiști sau, mai nou, utemiști, se plângeau de lipsa aproape totală de cooperare ce ar fi vrut-o din partea tuturor tinerilor înregimentați politic sau nu. Abia mișcările de la „centru” vor determina unificarea stângii (PSD) cu extrema stângă (PCR). Implicit, aceste mișculații vor determina, volens-nolens, și unificarea organizațiilor de tineret. După cum s-a văzut, abia anul 1948 va aduce această mult-dorită alianță. Până atunci, iată cum comentau cei doi activiști UTM (Iacob și Daiciu) ultimele evoluții sau
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
istoric al Partidului Comunist Român pentru cei care nu-l știu dar și pentru cei care nu vor să-l știe Partidul Comunist Român (cunoscut sub acronimul frecvent utilizat, PCR) a fost un partid politic, succesor al ramurii bolșevice de extremă stânga al Partidului Socialist din România, care a susținut ideologic realizarea revoluției comuniste. În perioada interbelică a fost o forță politică de mică anvergură, complet subordonată Comintern-ului (cu sediul la Moscova), și implicit Kremlinului. S-a împotrivit constant includerii
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
postcomunistă / 77 BOGDAN GHEORGHIȚĂ Învingători dinainte: Selecția candidaților pentru colegiile necompetitive la alegerile parlamentare din 2008 / 103 MIHAIL CHIRU Comportamentul și limbajul politic deviant în România postcomunistă Minciuna și corupția politică / 123 BIANCA-GABRIELA ȘOMLEA Derive ideologice sub vălul democrației. Evoluția extremei drepte în România postcomunistă / 159 ADRIANA MARINESCU Politicile publice în România postcomunistă: Au partidele vreo relevanță? /185 IRINA IONESCU Activi doar la urne? Evoluția membrilor de partid în România postcomunistă / 213 SERGIU GHERGHINA Resursele statului și bani de buzunar: Finanțarea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
specifice analizei partidelor politice, cu scopul de a evalua în ce măsură putem vorbi de o instituționalizare ideologică la nivelul sistemului de partide sau cel puțin de instituționalizarea unor familii ideologice în raport cu electoratul român. ADRIANA MARINESCU Derive ideologice sub vălul democrației: Evoluția extremei drepte în România postcomunistă Acest capitol își propune să analizeze evoluția extremei drepte în perioada postcomunistă sub auspiciile unei creșteri a popularității mișcărilor de dreapta în Europa. Vom încerca să depistăm cauzele menținerii ei în spațiul politic autohton, concentrându-ne
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de o instituționalizare ideologică la nivelul sistemului de partide sau cel puțin de instituționalizarea unor familii ideologice în raport cu electoratul român. ADRIANA MARINESCU Derive ideologice sub vălul democrației: Evoluția extremei drepte în România postcomunistă Acest capitol își propune să analizeze evoluția extremei drepte în perioada postcomunistă sub auspiciile unei creșteri a popularității mișcărilor de dreapta în Europa. Vom încerca să depistăm cauzele menținerii ei în spațiul politic autohton, concentrându-ne asupra Partidului România Mare, Partidului Noua Generație și mișcării Noua Dreaptă. Pornind
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ale partidelor (liderii), de cota lor de popularitate și de particularitățile lor, sub forma " bonusurilor de imagine ", iar pe de altă parte de contextul politic intern (situația politico-economică) și extern (aderarea la Uniunea Europeană). Concluziile ne îndeamnă să credem că, deși extrema dreaptă nu prezintă la acest moment un potențial pericol, evoluțiile externe sau deteriorarea stării politice din interior o pot propulsa într-o poziție relevantă din punct de vedere politic, având ca punct de plecare prezența sa stabilă în arena politică
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și White 2007). Acesta este principalul motiv pentru care identificarea partizană este slabă în statele postcomuniste. Există trei elemente majore care indică prezența unei ideologii difuze în spațiul politic românesc. Primul dintre acestea este convergența ideologică. Cu excepția partidelor situate la extremă, diferențele dintre celelalte partide s-au diminuat treptat. Dacă primul deceniu postcomunist a marcat unele diferențe de discurs și ideologie între principalii actori politici, anul 2000 poate fi considerat, în termenii instituționalismului istoric, un moment crucial (critical juncture) în ceea ce privește componenta
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
alegerile nu a rezistat singur la guvernare și a apelat la sprijinul PRM, PUNR și PSM pentru a duce la bun sfârșit mandatul. Dintre aceste trei partide, PSM era singurul apropiat din punct de vedere ideologic de PDSR, situat la extrema stângă. Celelalte două partide aveau trăsături de extremă dreapta, dar aveau și unele mesaje de stânga în special referitor la implicarea statului în viața economică. Rezultatele alegerilor din 1996 au condus la o coaliție de guvernământ alcătuită din formațiuni cu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a apelat la sprijinul PRM, PUNR și PSM pentru a duce la bun sfârșit mandatul. Dintre aceste trei partide, PSM era singurul apropiat din punct de vedere ideologic de PDSR, situat la extrema stângă. Celelalte două partide aveau trăsături de extremă dreapta, dar aveau și unele mesaje de stânga în special referitor la implicarea statului în viața economică. Rezultatele alegerilor din 1996 au condus la o coaliție de guvernământ alcătuită din formațiuni cu mesaje de dreapta (CDR) și partide cu mesaje
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
care nu au reușit să câștige majoritatea absolută în colegiile lor este de 204. Împreună cu cei 91 de câștigători ai colegiilor ei reprezintă aproximativ 70% din totalul parlamentarilor. Compararea cele două tipuri de aleși este relevantă deoarece acestea reprezintă transpartinic extremele proceselor de recrutare legislativă: pe de o parte, cei siguri de alegere ori realegere; de cealaltă parte, nou-veniții care au trebuit să aștepte calculele Biroul Electoral Central pentru a ști dacă să se bucure sau nu. După cum se poate observa
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
freedomhouse.org Website OSCE, www.osce.org/ Website Parlamentul României, www.parlament.ro Website Fundația Soros România, www.soros.ro Website Transparency International, www.transparency.org/ Website Transparency International România, www.transparency.org.ro Derive ideologice sub vălul democrației Evoluția extremei drepte în România postcomunistă ADRIANA MARINESCU Introducere Extrema dreaptă este un fenomen fascinant atât ca evoluție, cât și ca fenomenologie. În pofida multiplelor cercetări antropologice, istorice și sociologice, diversitatea manifestărilor sale nu a fost încă pe deplin acoperită. Fiecare țară europeană
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Parlamentul României, www.parlament.ro Website Fundația Soros România, www.soros.ro Website Transparency International, www.transparency.org/ Website Transparency International România, www.transparency.org.ro Derive ideologice sub vălul democrației Evoluția extremei drepte în România postcomunistă ADRIANA MARINESCU Introducere Extrema dreaptă este un fenomen fascinant atât ca evoluție, cât și ca fenomenologie. În pofida multiplelor cercetări antropologice, istorice și sociologice, diversitatea manifestărilor sale nu a fost încă pe deplin acoperită. Fiecare țară europeană își are propria poveste și România este una
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]