4,829 matches
-
răspundem la această întrebare, am vizionat una dintre conferințele sale, a cărei casetă video a fost scoasă pe piață cu ocazia trecerii în cel de-al doilea mileniu*. După cum reiese din film, conducătorul spiritual al tibetanilor este cu adevărat o făptură omenească, așa ca dumneavoastră și ca mine. În acea oră și un sfert cât a durat conferința, este evident că a simțit de 37 de ori micromâncărimi la nivelul feței și trupului. Aceste micromâncărimi, care declanșează la Dalai-Lama gesturi comparabile
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Marjori”, comandant al invadatoarei oști de omizi, „Bălașul, Zamfirul, Berlantul”, trei lupi vizitatori, „Not, uriașul de-o palmă” ce „aduce pierzania”, „leoaica-ciocârlie” și, mai ales, mierla, interlocutor gracil, muză, dar și autor fictiv, pe seama căruia se pun multe „istorii”. Aceste făpturi par mai puțin participanți la un rit sacrificial, cât purtători ai unui mesaj oracular. Titlul ultimei cărți de versuri, Un dor fără sațiu, reluat de la poemul ce deschidea Pe-o gură de rai, ar putea sugera o revenire la gama
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
vibrând mai puțin de emoția spontană. Unii critici (Petru Poantă) îl așază în descendența culturală a familiei de spirite Eliot-Pound-Saint-John Perse, iar în exercițiul său poetic prezența livrescului pretențios devine o constantă dominantă: „Și-acum - despre iubire. / Doar pentru fiecare făptură e minunea certă / în care înflorește marginea neantului (...) Poate fi antiteza - cum altfel? insolubila - / dintre împătimire și analiza ei / dintre descripția-în-act și imaterialul umbrei / de dincolo de peștera lui Platon // poate fi Hamlet de-ar răsturna clepsidra timpului / spre dincolo de crimă
BULAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
dramatice, tragicul, în Deliana, are, ca în Miorița, seninătatea zâmbetului deasupra prăpastiei. Durerea nu exclude conștiința frumuseții lumii, magia înfricoșată pe care o exercită în tocmelile ei desăvârșite. În Soarele și Luna, Dumnezeu, constrâns de răzvrătirea celei mai mândre dintre făpturile sale, hotărăște, pentru a nu se nega pe sine, să nimicească lumea și să o rezidească, încorporând în noua izvodire fapta contestatoare. Reunind o apocalipsă și o geneză, dramaturgul subliniază coincidența și continuitatea simbolică dintre sfârșit și început, moarte și
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
Veșmântul râvnit pentru aceste „miniaturi” și „oglinzi” duce gândul la o medievalitate uneori grațioasă, alteori semeață. Mai spontan, enunțul liric din ciclul complementar Cântece de leagăn, „vers de laude plecate”, este dedicat copilului, văzut, cu o ironie jucată, ca o făptură uneori grotescă ori aproape prozaică, dar și ca o făptură dumnezeiască, în stare, asemenea Pruncului Sfânt, să polarizeze miracolul lumii. Înainte de T. Arghezi, B., „întâiul intimist în sensul propriu al cuvântului” (G. Călinescu), a știut să perceapă și să transcrie
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
o medievalitate uneori grațioasă, alteori semeață. Mai spontan, enunțul liric din ciclul complementar Cântece de leagăn, „vers de laude plecate”, este dedicat copilului, văzut, cu o ironie jucată, ca o făptură uneori grotescă ori aproape prozaică, dar și ca o făptură dumnezeiască, în stare, asemenea Pruncului Sfânt, să polarizeze miracolul lumii. Înainte de T. Arghezi, B., „întâiul intimist în sensul propriu al cuvântului” (G. Călinescu), a știut să perceapă și să transcrie în lirică, tandru și viguros, bucuriile domesticității. Prozatorul, dar și
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
de cunoaștere, „paradisiacă” și „luciferică”. Întâia s-ar mulțumi să reducă numeric „misterele”, anulând o parte dintre ele. E demersul științei și al gândirii raționale în genere, darul acordat de Dumnezeu lui Adam, în rai, să numească și să clasifice făpturile și lucrurile. Cunoașterea „luciferică”, dimpotrivă, înmulțește și amplifică „misterele”. Urmează, așa cum sugerează numirea acestui demers, îndemnul dat omului de către șarpe, să fure secretul divinității, să săvârșească saltul din făgașele logice ale minții, să depună o activitate creatoare. E ceea ce și
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Creația culturală suferă așadar o interdicție gnoseologică, o „cenzură transcendentă”. O exercită demiurgul însuși, care - explică filosoful - a făurit lumea din emisii infime ale naturii sale atotputernice și nemărginite, „diferențialele divine”, totdeauna necomplete, fiindcă altfel ar risca să creeze o făptură cu însușirile sale și să se autonege prin limitare. Omul e ființa deținătoare a celor mai multe asemenea particule sacre, iar cele absente instituie „cenzura transcendentă”, care îl împiedică să atingă cunoașterea absolută și - așa cum tinde - să ia locul Marelui Anonim, nume
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
pustiirea naturii, moartea, singurătatea devorantă. Ceea ce este se revelă ca umbră a neființei, deci ca dovadă a (înseși) firii acesteia. Dovadă pieritoare, la rându-i: norii, pasărea, copacul, sevele, melcii, fluturii ș.a.m.d. sunt/ devin „cuvinte”, adică umbre ale făpturilor, oglinzi oglindite ale rostirii. Rostire pe care o câștigă, o certifică tocmai prin infinita ei pierdere. Trupul este umbră sufletului, iar realitatea pe nume „Tu” capătă identitate numai traversând „sala nervilor”, prin înstrăinarea de prezentul amintirii sale: „... acelui tu monstruos
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
pe-un sfânt/ Între nimic și poezie,/ Între credință și trădare?// În lumea ta de-nfiorare/ Vei vrea să vin, ca mai curând/ Să fug de ea, iubindu-i fiul/ Care se naște și dispare/ În voia lui urmând cu milă/ Făptura mea prin timp umblând?” Se întâlnesc în larga deschidere de compas a acestui univers poetic majoritatea temelor generației ’60: formele vitalismului (când insurgent, când, cel mai adesea, temperat de fervorile rostirii), candoarea descoperirii lumii, starea edenică a copilăriei, dar și
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
Roland Dorgelès. Îngrijitor al unor ediții din scrierile lui Anton Pann, G. Sion ș.a., A. este și autor (în colaborare) al libretului pentru opereta Anton Pann sau Povestea vorbei (1963). Volumele de povestiri Desculțe (1984; Premiul Asociației Scriitorilor din București), Făpturile paradisului (Desculțe vechi și noi) (1987) și Femeia de la miezul nopții și alte povestiri desculțe (1994) au fost apreciate de critică în termeni elogioși. Antim Ivireanul și vremea lui e o viață romanțată în sensul bun al cuvântului. Documentele trec
ALBALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
eternul eros și de un fără istov spirit petrecăreț, se deslușește și o anume nostalgie pentru o lume ale cărei tipare îi conveneau de minune, ca om și artist. SCRIERI: Antim Ivireanul și vremea lui, București, 1962; Desculțe, București, 1984; Făpturile paradisului (Desculțe vechi și noi), București, 1987; Femeia de la miezul nopții și alte povestiri desculțe, București, 1994. Ediții, antologii: G. Sion, Proză. Suvenire contimpurane, pref. edit., București, 1956; Bucureștii în literatură, pref. edit., București, 1962; Anton Pann, Scrieri literare, I-
ALBALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
1984, 37; Nicolae Manolescu, „Desculțe”, RL, 1984, 38; Marian Papahagi, Radu Albala, „Desculțe”, TR, 1985, 3; Dumitru Micu, Farmecul discret al insolitului, CNT, 1985, 4; Mirodan, Dicționar, I, 38-39; Eugen Simion, Un „matein”, RL, 1987, 22; Mircea Mihăieș, Radu Albala, „Făpturile paradisului”, O, 1987, 25; Z. Ornea, La despărțirea de Radu Albala, RL, 1994, 19; Lovinescu, Unde scurte, IV, 287-291; Ioana Pârvulescu, Peceți de taine mateine, RL, 1995, 9-10; Dicț. esențial, 15-16; Popa, Ist. lit., II, 833-834; Ioan Holban, Misterioasele tristeți
ALBALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
de această „lume” sau „generație a sfinților” (p. 37). „Într-adevăr”, spune Isus, „nici o ființă ieșită din această generație nu va vedea generația aceea, nici o oaste de Îngeri ai stelelor (din lumea sublunară) nu va domni peste generația aceea, nici o făptură născută din muritori nu-i va putea sta alături.” La p. 45, Iuda are altă viziune: el se vede pe sine Însuși persecutat și lapidat de „cei doisprezece apostoli”. Apoi vede o casă cu acoperiș de verdeață, Înconjurată de „lume
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
al autoarei. Vertebra lui Yorick (1970) afirmă a doua temă structurantă a universului poeziei scrise de B., feminitatea, în ipostaza Penelopei și a Euridicei, exercitând o funcție apotropaică și protectoare. Scrisori către Orfeu (1972) dezvoltă aceste ipostaze. Neputincioasă în fața arcanelor făpturii lui Orfeu, Euridice asumă, magic, misiunea de a-l apropria înglobându-l, „înfășurat în hrana ochiului meu”. Tot acum, capătă consistență cealaltă temă, a memoriei, în care subzistă universul fabulos, mitico-magic al copilăriei: bunica „trecea precum leoaica / bătrână în amurg
BANTAS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285606_a_286935]
-
al ocolurilor narative, se circumscriu modelului romanului total al anilor ’70, combinând analiza psihologică, epicul obiectiv, fresca socială și cronica de familie. Străbunica Hedviga, mic roman de familie, e dominat de figura masivă a străbunicii, personaj înzestrat cu atributele unei făpturi mitice și simbolice pentru lumea așezată, solidă de dinainte de război, lumea din care provine „eroina” romanului. Bal la regina Portugaliei se desfășoară pe două planuri narative, care se intersectează prin intermediul personajelor și al acțiunii, dar mai ales prin problematică. Ene
BALOTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285587_a_286916]
-
taină desprinsă de timp, pătrunsă doar de vise, decorul cu „îngeri” ai serii și „melodii albe”, în care „liniștea e de mătase brumată”, și evocarea iubitei moarte simbolizează suavitatea, evanescența trăirii. Într-o viziune originală, ușor hiperbolizată metaforic, este figurată făptura celei care nu mai este: „Vine încet și lin/ trupul tău: ninsoare”, „Ți-a rămas un fulg de nea necules / pe potecile gurii”, „Sufletul tău, fluier de mătase”. Aglomerarea jocurilor de lumină și de culoare, nu o dată forțate, micșorează autenticitatea
BALTAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285593_a_286922]
-
pulsiunilor tenebroase ale inconștientului, Margareta este simbolul virtuților morale ale frumosului și binelui, al purității și perfecțiunii, pe care Faust le vede În felul următor (J. W. Goethe, Faust IĂ: „Frumoasă-i, Doamne! ce copilă! N-am mai văzut asemenea făptură. Are virtuți desigur, fără număr Roșeața buzelor și a obrazului lumină Să nu le uiți o veșnicie! Și cum privirea și-o Înclină Ce cald prin inimă te ia”. Margareta și Mefistofel sunt personaje complementare: virtutea morală și pulsiunile primare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
lipsesc din înscenările sale lirice, fie și în formulă aluzivă, accentele tragismului, ca în poemul Într-o bună zi. C. scrie, de asemenea, versuri pentru copii. Dezinvoltura prozodică și capacitatea de a se copilări, incursiunea în lumea basmului și a făpturilor mărunte sunt trăsăturile care individualizează culegerile O fantastică pădure (1995), Poezii din lumea basmelor (1997) și Animale combinate adunate într-o carte (1998). Notele de călătorie adunate sub titlul Evadarea din vis (1997) au caracterul unor crochiuri, care consemnează lapidar
CAPSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286084_a_287413]
-
cum sunt am dat o fugă până la observator, să te vad, să te cunosc! Și de ce nu, să fim prieteni (în acest timp stă cu mâna întinsă) Gigel! (Robotul nu reacționează) Măi, Roboțel, îmi refuzi prietenia?Mie, Gigel? Păi, măi făptură moartă, ca să nu spun tinichea, înseamnă că nu știi cine-i Gigel în bloc, în cartier, la școală! (Robotul nu reacționează) Ei, lasă că te ajut eu să afli cine-i Gigel! (apasă la întâmplare pe claviatura montată pe pieptul
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
muzical, rece dar înălțător. Intră în scenă un Prelat (Apostol) Prelatul: Bună ziua, copii! Voi vă duceți la biserică cu părinții, cu bunicii? (voci controversate) Astăzi la ora de religie o să vorbim despre facerea lumii. Vreți? Copii, voi știați că „Toată făptura văzută și nevăzută” a fost creată de către Dumnezeu din iubire? (fond muizcal adecvat; într-un nor străveziu apare conturul lui Dumnezeu; Prelatul coboară în sală printre copiii spectatori). Copiii, voi știți cie se află în acel nor? Voci: Dumnezeu...! Prelatul
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
ochii când ne prezenta și ne descria fiecare iepuraș în parte. Vedeam în fața mea un copil preocupat, pasionat dar și mulțumit de realizările lui. Colegii nu se săturau să-i mângâie, să-i admire și să se joace cu micile făpturi blânde. - Când fată Sura, doamna dirigintă, îi aduc doi pui și Cristinei - spunea Simi. Nu știam, e bine sau nu, să-i primesc, dar în clipa aceea în fața casei lui Simi, nu-i puteam refuza oferta. Aș fi fost lipsită
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
să arunce cu creionul după intrus. Desdemona doarme mai departe. Îi perie părul. Îi spune În engleză ― Bună, iubito. Țara cea nouă și limba ei au reușit să Împingă trecutul și mai tare În urmă. Cu fiecare noapte care trece, făptura care doarme alături de el e din ce În ce mai puțin sora și din ce În ce mai mult soția lui. Delictul se apropie de momentul prescrierii, ticăind zi după zi și ștergând, toate amintirile despre el. (Dar ce uită oamenii, țin minte celulele. Corpul, cu memoria lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Grecia. Ca să-și atenueze nesinceritatea, debarasa orice virtute dinspre ea Însăși, umplându-și scrisorile cu laude pentru Zoë. „Lucrează șase zile pe săptămână și totuși duminica se trezește senină, dis-de-dimineață, ca s-o ducă pe doamna Tsontakis la biserică - sărmana făptură are nouăzeci și trei de ani și de-abia merge. Asta-i Zoë. Întotdeauna se gândește la ceilalți.“ Între timp, Desdemona și Milton corespondau, la rândul lor. Înainte să plece la război, tatăl meu Îi promisese mamei lui că avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
doar le-a pus În dulap, fără să mai Își ia banii Înapoi. La sfârșitul acestui anotimp rănit, necinstit, pe când apăreau primele brândușe, Întorcându-se din iarna lor subterană, Calliope Stephanides, care simțea și ea ceva mișcându-se În solul făpturii ei, citea clasicii. Semestrul de primăvară din clasa a opta m-a adus În grupa de literatură engleză a domnului da Silva. Eram un grup de numai cinci eleve și ne adunam În sera de la etajul al doilea. Plante agățătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]