2,843 matches
-
pas. Multe din cântecele lui au fost reluate de Neil Diamond, Frank Sinatra, David Bowie și alții. (n. tr.) Citat din fabula lui La Fontaine „Musca și căruța poștei” (În franceză, „Le Coche et la Mouche”). (n. tr.) Citat din fabula lui La Fontaine „Plugarul și copiii săi” (În franceză, „Le Laboureur et ses Enfants”). (n. tr.) Citat din fabula lui La Fontaine „Vulpea și strugurii” (În franceză, „Le Renard et les Raisins’’). În română avem expresia „strugurii sunt acri”, preluată
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Citat din fabula lui La Fontaine „Musca și căruța poștei” (În franceză, „Le Coche et la Mouche”). (n. tr.) Citat din fabula lui La Fontaine „Plugarul și copiii săi” (În franceză, „Le Laboureur et ses Enfants”). (n. tr.) Citat din fabula lui La Fontaine „Vulpea și strugurii” (În franceză, „Le Renard et les Raisins’’). În română avem expresia „strugurii sunt acri”, preluată ca atare din fabula „Vulpea și strugurii” a scriitorului antic grec Esop, de la care s-a inspirat de altfel
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Plugarul și copiii săi” (În franceză, „Le Laboureur et ses Enfants”). (n. tr.) Citat din fabula lui La Fontaine „Vulpea și strugurii” (În franceză, „Le Renard et les Raisins’’). În română avem expresia „strugurii sunt acri”, preluată ca atare din fabula „Vulpea și strugurii” a scriitorului antic grec Esop, de la care s-a inspirat de altfel și La Fontaine. (n. tr.) Citat din fabula „Leul și șoarecele” (În franceză, „Le Lion et le Rat’’) de La Fontaine. (n. tr.) Semnele de Pământ
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
franceză, „Le Renard et les Raisins’’). În română avem expresia „strugurii sunt acri”, preluată ca atare din fabula „Vulpea și strugurii” a scriitorului antic grec Esop, de la care s-a inspirat de altfel și La Fontaine. (n. tr.) Citat din fabula „Leul și șoarecele” (În franceză, „Le Lion et le Rat’’) de La Fontaine. (n. tr.) Semnele de Pământ sunt Taurul, Fecioara și Capricornul. (n. tr.) François-René de Chateaubriand, scriitor și om politic francez (1768-1848). Este considerat părintele romantismului francez. (n. tr
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
lor în scene/tablouri, ultimele alcătuite din replici ale personajelor și didascalii 87; * text dramatizat produs al activității de dramatizare a unui text epic (cel mai frecvent, mai ales în cazul spectacolelor destinate copiilor, basm, poveste, povestire, schiță, snoavă, parabolă, fabulă etc.), destinat reprezentării scenice în fața unui anumit tip de public-țintă și caracterizat printr-o "triplă enunțare" (Ciobotaru, 2006a, p. 79) realizată de către autorul textului dramatizat, de autorul dramatizării și de către actori. I.3.2. Strategii teatrale Strategia teatrală se constituie
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de activități se impun condiții speciale (sală de sport, covoare groase, saltele etc.). 25 Loghin et al., 1970, p. 143. 26 Un exemplu interesant în acest sens este reprezentat de indicațiile din Vraca, 1957, pp. 39-41, pentru recitarea expresivă a fabulei Spicele, de Marcel Breslașu. Vezi, de asemenea, sugestiile privind frazarea textului în versuri, din Loghin et al., 1970, p. 242. 27 Vezi, în acest sens, elemente prozodice ale limbajului dramatic (cf. Larthomas, 1980, pp. 56-80): intonația, melodia și inflexiunile sale
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
golite și pustii Oare câte doruri îngropat‐am noi, Crizanteme, crizanteme, flori târzii Biciuite de vânt aspru și de ploi!? Cât privește George Nedelea a publicat în Lumina, ca de obicei, poezii fel de fel. Iată de data aceasta o fabulă: „Două cărți” ale secretarului cenaclului Alexandru Vl ahuță, publicate în revistă în aprilie 1946 (nr.15‐16): Într‐o bibliotecă mare / Dintr‐un oraș oarecare / Că‐l cheamă Bârlad, Vaslui / Importanță mare, nu‐ i, / Mai acum un an sau doi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fi, poezia, iubirea. Este povestea unui copil căruia îi este imposibil să vadă lumea altfel decît prin ochii tatălui său. Mai este nevoie să amintim că filmul nu neagă nimic, că nu uită să arate grămezile de cadavre? E o fabulă care vorbește despre partea conștientă și controlată a posibilelor și imposibilelor pe care părinții le transmit copiilor lor. Care sunt posibilele și imposibilele pe care părinții le comunică, fără să-și dea seama? Care sunt cele pe care membrii unei
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
putem spune așa față de morala generală: grație "mîinii invizibile", egoismul (urmărirea interesului individual) garantează binele comun. Afirmînd că activitățile economice își au propriile legi morale, Smith preia ideea provocatoare formulată de Mandeville la începutul secolului al XVIII-lea în celebra Fabulă a albinelor: "vicii private, beneficii publice" (stimulînd activitatea economică, plăcerile de lux ale celor bogați conduc la îmbunătățirea situației generale). Începînd cu sfîrșitul secolului al XVIII-lea, economia e considerată în Europa ca o realitate autonomă, în afara controlului exercitat de
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
și situații, a crea scene și personaje...Nu este în intenția noastră să așezăm în opoziție narațiunile menite să prezinte realitatea, adevărul (teoriile științifice, textele sfinte) și cele considerate reprezentarea eronată a realității (omul modern vorbește de mituri, legende, basme, fabule, ideologii). A spune povești" trimite cu gîndul la un act conștient, voit și perfect stăpînit. Nu-i negăm această dimensiune, dar suntem de părere că e una implicită atunci cînd toate poveștile cu care ne înconjurăm au aerul că nu
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
a fi fără cap și coadă (Henry Fiel-ding), a fi sau a nu fi (William Shakespeare), a fuma pipa păcii (Fenimore Cooper); în mod similar s-au răspîndit la români formule precum: a fi coadă de topor, plecînd de la o fabulă a lui Gr. Alexandrescu, dacă voi nu mă vreți eu vă vreau, de la o nuvelă a lui C. Negruzzi etc. Limbile pot avea însă uneori tratamente diferite chiar în asemenea cazuri, cum ilustrează traducerea aceleiași formule din opera lui W
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Othelo, care a dat lui Șekspir materie la tragedia sa”, ca și relatări asupra magnetismului animal, note despre alchimie ș.a. Autorul preferat este E.T.A. Hoffmann. L. era interesat deopotrivă de valorile morale, de unde prezența în revistă a mai multor fabule ori pilde ( Ochii, O scrisoare a unui părinte către fiul său ce umbla în străinătate spre desăvârșirea meșteșugului, Oglinzile). El traducea din nemțește fără intermediar. Tălmăcind o dramă a lui Aug. von Kotzebue, Die Kreutzfahrer, a izbutit o versiune corectă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287766_a_289095]
-
scoate în lumină, de a-i afla adevăratul rost bogăției cuprinse în străfunduri. Se întreabă: "De ce n-ar fi Poezia rostul, domeniul acestor forțe obscure, precreștine? Lumea cîrmuită de cetele îngerești e sigur mai dreaptă și mai sfîntă decît lumea Fabulei. Dar cea din urmă e mai poetică decît cea dintîi". Susținător în tinerețe al liricului absolut, e nevoit a recunoaște că poezia e încă valoare relativă. Și-și afirmă gîndul ce i-a fost călăuză în opțiunile care l-au
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
directe și mai puternice a realității matematice, prin elaborarea unor scheme abstracte cît mai încăpătoare, tipare comune ale unor teorii diferite ca materie". În Formația matematică, text datat 1958 (?), se întoarce la vechii greci a căror gîndire se exprima în fabulă, prin mit, dar și direct, în teoreme. Poarta ce ne recomandă pentru abordarea lumii grecești nu este obligatoriu Homer, ci o mai largă poartă ne oferă geometria greacă, din care ochiul cuprinde un peisagiu auster dar esențial. Se poate vorbi
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
povestirea Niță Berbecul), Al. Lascarov-Moldovanu, A. Nanu, Eugen Dobrotă, Coriolan Bărbat. La secțiunea de traduceri Axente Banciu selectează versuri de Peto´´fi Sándor, Francisc Păcurariu transpune o baladă de François Villon și o poezie de Andreas Gryphius, Pimen Constantinescu o fabulă de I. A. Krâlov ș.a. Lui Giovanni Papini i se publică în traducere un studiu despre arta dezumanizantă, privitor la prăpastia dintre ultimele mode ale artei și sentimentele profunde ale omului. Articole de orientare religioasă vin din partea câtorva înalți prelați
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290521_a_291850]
-
povestiri Clopoțeii primăverii, urmat de alte câteva cărți dedicate micilor cititori: Inimi înflăcărate (1973), Brânduș (1975), Vulcan (1976), care urmăresc, în spiritul pilduitor al genului, procesul de formare a caracterului. A scris și nuvele (Moara ciorii, 1981), epigrame, parodii și fabule ( Din desaga cu ciulini, 1988), precum și două romane istorice, Sub cârma vremii (1986), consacrat domniei lui Vasile Lupu, și Zbucium (1989), dedicat lui Ion Neculce. Pe baza scenariilor scrise de L. s-au turnat două filme. SCRIERI: Clopoțeii primăverii, Chișinău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287782_a_289111]
-
anume, jurnalul, pură proiecție spirituală, se dovedește neputincios În surmontarea complexelor induse de o bogată activitate ficțională. Pactul retoric nu poate avea loc, la acest tip de jurnal, pentru că unul dintre termeni absentează. Suntem Încă departe de situația fabula in fabula 4, descrisă de către Umberto Eco. Deși, prin anticiparea „labirintului de contradicții Între lumile epistemice și doxastice și lumea reală”5, jurnalul se deschide la ambele capete: atât spre lumea ficțiunii, a dezirabilității pure, cât și spre aceea (Încă vag aproximată
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
1976. (2) Michel Foucault, „L’écriture de soi”, in Corps écrit, P.U.F., nr. 5, 1983. (3) Pierre-Marc de Biasi, „Les carnets de travail de Flaubert”, in Littérature, Paris, nr. 80, 1990, p. 42. (4) Umberto Eco, Lector in fabula, Grasset, Paris, 1989, p. 266. (5) Ibidem. (6) Lev Tolstoi, Jurnal, vol. I. Traducere de Janina Ianoși, prefață, tabel cronologic, note și comentarii de Ion Ianoși, Editura Univers, București, 1975, p. 50. (7) Umberto Eco, op. cit., p. 229. (8) Lev
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Deși conceptul de roman nu era încă bine conturat la începutul acelui secol, toleranța era mai accentuată decît în Grecia clasică, unde falsitatea era acceptată la nivele scăzute, atunci cînd nu era confundată cu adevărul, ca de exemplu cea din fabulele cu animale... anecdotele amuzante... și parodiile vieții de fiecare zi... (Forsdyke 1956:158) Aceeași distincție este făcută și în prezent. În Marea Britanie, dacă prin reclame se atribuie unor produse calități pe care nu le au, mincinoșii pot fi dați în
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 185-186; Mario Ruffini, Roma nella poesia del poeta romeno Ștefan I. Nenițescu, Spoleto, 1938; Călinescu, Ist. lit. (1941), 801, Ist. lit. (1982), 885; Crohmălniceanu, Literatura, II, 317-320; Piru, Ist. lit., 360-361; Sanda Radian, Măștile fabulei, București, 1983, 203-205; Edgar Papu, Scriitori-filosofi în cultura română, Craiova, 1994, 29-33; Dicț. esențial, 576-577. N.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
Tehnopress. Izvoare Agârbiceanu, Ion (1954). Schițe și povestiri. București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă. Agârbiceanu Ion (1957). Din munți și din câmpii. București: Editura Tineretului. Alecsandri, Vasile (1987). Legende și pasteluri. București : Editura Ion Creangă. Alexandrescu, Grigore (1952). Fabule. București: Editura Tineretului. Alexandrescu, Grigore (1985). Poezii. Proză. București: Editura Ion Creangă. Andersen, Hans Christian (1952). Povești. București : Editura Tineretului. Andersen, Hans Christian (1992). Mica sirenă. Traducere de Al. Philippide. București: Editura Ion Creangă. Andersen, Hans Christian (1998). Basme și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de Valeria Moldovan. București: Editura Corint. Hogaș, Calistrat [s.a.]. Părintele Ghermănuță: nuvelă. București: Editura Librăriei H. Steinberg & Fiu. Hogaș, Calistrat (1983). Pe drumuri de munte. București: Editura Minerva. Ispirescu, Petre (1966). Basme. București: Editura Tineretului. La Fontaine, Jean de (1958). Fabule. Traducere și note de Aurel Tita. Prefață de Valentin Lipatti. București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă. Malot, Hector (1965). Singur pe lume. În românește de Anda Boldur. Ediția a 2-a. București: Editura Tineretului. Martin, Matei (2012). Florentina
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
George (1953). Poezii. Ediție îngrijită, prefață și bibliografie de Al. Săndulescu. București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă. Topârceanu, George (1953). Balade vesele și triste și alte poezii. București: Editura pentru Literatură. Topârceanu, George; Alexandrescu, Grigore; Constantinescu, Crișan (1998). Fabule. Desene de Andrei Costan. București: Editura Elf. Travers, Pamela L. (1993). Mary Poppins. Traducere de Ana Canarache. Chișinău: Editura Gramma. ***. Declarația universală a drepturilor omului, http://www.irdo.ro/sectiu ni. php?subsectiuni id=16. *** (1996). Miorița: balade populare românești. Ediție
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
copii, scrisă special de redactori (schițe ușoare și atractive, cu un accentuat caracter moralizator, romane de călătorie și de aventuri) sau adaptată din diverse literaturi: după Cervantes (Don Quijote de la Mancha), frații Grimm (basmul Cei doisprezece frați), Goethe (Craiul codrului), Krâlov (fabulele Sticletele și porumbelul, Vrăjmașul), V. M. Garșin (Cruciada copiilor), Elisée Reclus (Spania și spaniolii), L. Brehm (numeroase fragmente din Lumea animalelor), A. Daudet (Tartarin din Tarascon), H. Sienkiewicz (Ianko muzicantul). A.c. izbutise să-și asigure opt sute de abonați și se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285320_a_286649]
-
Dragomirna, este numit, în 1874, arhimandrit diecezan și vicar. În 1877, a fost ales mitropolit al Bucovinei și Dalmației. B. publică în „Calendariul pentru Bucovina” din Cernăuți, în 1842, poemul religios Iordania. 1841 în Cernăuți, poezia Simțirile la mânecândă, două fabule - Flămândul motan, în care îi moralizează pe cei limbuți - și Cocoveica și vrabia, cu „parimiile” corespunzătoare. În calendarul pe 1844 îi apare traducerea unei ode a lui G. R. Derjavin, cu un conținut religios. În 1848, el tipărește, într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285756_a_287085]