2,704 matches
-
vertij de dezvăluiri și de ascunderi. Jurnalul este oricum opac. Doar privirea paranoică (eventual a securistului) putea găsi în jurnal o imagine anume - el denunța în fond practica ascunderii, atît de intimă diaristului în orice condiții. Cea de-a doua fantasmă despre care vorbește Eugen Simion nu este decât un reflex indus de seria de fantasme produse de polifonia năucitoare a unui astfel de text. Există un unic Maiorescu în notele cotidiene? Sau un unic Eliade? etc. Numai într-un jurnal
Despre jurnal în o mie de pagini by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15570_a_16895]
-
securistului) putea găsi în jurnal o imagine anume - el denunța în fond practica ascunderii, atît de intimă diaristului în orice condiții. Cea de-a doua fantasmă despre care vorbește Eugen Simion nu este decât un reflex indus de seria de fantasme produse de polifonia năucitoare a unui astfel de text. Există un unic Maiorescu în notele cotidiene? Sau un unic Eliade? etc. Numai într-un jurnal "slab" imaginea creată este compactă, fără distorsiuni grave, autorul căutând să-și "vândă" un chip
Despre jurnal în o mie de pagini by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15570_a_16895]
-
minți briante, dar bolnave care se resimte pur și simplu de pe urma psihozelor postbelice. În ordinea unei cît mai convingătoare argumentări a maladiei degenerative sînt aneantizate și alte două personaje: colegul de cameră din studenție și nepoțica acestuia, dovedite a fi fantasme generate de frustrări acute, provocate de incapacitatea de comunicare și lipsa de afecțiune. Din păcate, pe măsură ce se furnizează elemente în contra ideii de conspirație politică, valoarea filmului se diminuează eșuîndu-se într-o duios rizibilă melodramă, cu ingrediente administrate pentru redresare și
Nici conspirațiile nu mai sînt ce-au fost! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15562_a_16887]
-
Am făcut deci un fel de pelerinaj, o călătorie în căutarea unui trecut dar și a unei formule de fericire. Este o carte la care țin mult, foarte proustiană, dornică de a percepe o realitate și nu de a evoca fantasme, o încercare de a înțelege ce s-a întîmplat în intervalul celor trei decenii pentru a transforma o țară minunată într-o provincie a săracilor... R.B.: ...a celor mai săraci. Acum însă cînd se fac pregătiri în vederea primirii țărilor est-europene
Nicolaus Sombart ,,Mitul unei miraculoase Românii m-a însoțit de-a lungul tinereții" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15578_a_16903]
-
că ochiul ei alb mă fixează ca piatra de rîu și-mi întoarce privirea-napoi. ea n-are nici trup și nici sînge fierbinte sub haine; o dezbrac fără gesturi, o aduc lîngă mine, stăm tăcuți amîndoi, eu cioplesc o fantasmă, apoi văd că e bine, sînii ei luminează singuratici și goi. femeia mea de hîrtie se-ntrupează acum în tine, se revarsă ca apa de munte în mare, îi sorb respirarea cu buzele arse...". Dar situația-limită a textului în sine
Realul ca imaginar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15586_a_16911]
-
printre rânduri. Favoritismul are portret hippie și blazare fără noimă. Maculare egal bucurie. Ospăț cu traume adânci ascunse într-un surogat de familie. Nu te poți opri din a-ți distruge cărțile, în sosul de firavă autonomie al libertății. Orice fantasmă devine posibilă. În curând o să ai nevoie de un strigăt adevărat pentru vindecare, pentru ochiul hiper critic de deasupra, fără nicio zgârietură.
Masă de disecție by Viorel Lică () [Corola-website/Imaginative/5596_a_6921]
-
pierdut în dangătul clopotului pămîntul a ajuns o închisoare a celor dragi urcă manufactura la bursă probabil spre binele nostru voi primi mesaje într-o lume sufocată de texte. irigarea pustiului noaptea este numai o parte a fericirii de peste zi fantasmă printre arborii de pe malurile rîului secat un fluture negru rănit de înaltele creste ale munților aflați în ghidul turistic cu o mînă de arginți se recompune pămîntul pentru încă o generație semințele aruncate prelungesc agonia florilor de pe balcoane utilajele au
Ioan Vieru by Ioan Vieru () [Corola-website/Imaginative/10593_a_11918]
-
și un vultur (în italiană nibbio) a venit la mine, mi-a deschis gura cu coada, și m-a lovit cu ea de mai multe ori peste buze..."" Pornind de la această notă, Freud a interpretat acest eveniment drept o fantezie, fantasmă a artistului, privind un contact sexual oral. Conform teoriei sale, vulturul ar fi mama artistului, dat fiindcă în scrierea antică egipteană, hieroglifa "mamă" este simbolizată printr-un vultur. (zeița Mut) Sigmund Freud a dezvoltat această teorie pornind de la o idee
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
intelectuale anticomuniste drept amenințătoare din moment ce o legitimare a lor ar duce complet în derizoriu războiul pe care aceste</spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">a</spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> îl poartă cu fantasma represiunii, din strania postura de voci disidente anticomuniste, care luptă împotriva unui regim care nu mai există.</spân></spân></p> Cosmina <spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">Tănăsoiu mai arată și că discursul post-comunist s-a format ca răspuns
Realism socialist și gen - Despre dreptul de a privi și interpreta arta trecutului recent dintr-o perspectivă feministă locală () [Corola-website/Science/296130_a_297459]
-
1972-73) apăreau în acea vreme extrem de îndrăznețe (simpla abordare a temei fiind atunci strict rezevată corpului medical într-o perspectivă terapeutică). Conform chenarelor epocii și regimului, partea fiziologică (funcționarea, patologiile) ocupa esențialul articolelor, în timp ce partea psihică (pulsiunile, comportările, reprezentările culturale, fantasmele, miturile, farmecul) era abordată mai în treacăt și dintr-un punct de vedere strict tradițional și patriarhal, socotind normale numai funcțiile reproductive și matrimoniale ale sexualității. Cu toate acestea, seria "Convorbiri confidențiale" a suscitat un val de scrisori către revista
Sorin Stănescu () [Corola-website/Science/307045_a_308374]
-
mai strictă, o perfectă unitate etnică, lingvistică, spirituală”. Întreaga sa eseistică este o vastă călătorie cărturărească, ea urmărind „Ridicarea la izvoare, permanența mitului, integrarea omului în univers, corespondența directă dintre om și lume” („Spiritul munților”). Dramaturgia lui Dan Botta, „Comedia fantasmelor”, „Alkertis”, „Deliana”, „Soarele și luna”, „Sărmanul Dionis”, este greu de transpus scenic. Alegorii, parabole, elanuri lirice și epică totodată, în care se găsesc personaje și atmosferă de folclor românesc împletit cu mitologia - toate acestea, cum pot prinde chip cărunt în
Dan Botta () [Corola-website/Science/302784_a_304113]
-
vedere nu se articulează în detalii, iar aici nu putem să nu-i dăm dreptate. Într-o epocă de o atât de mare ignoranță religioasă și de o asemenea rătăcire culturală, detaliile tulbură, dezorientează și devin înfruntarea ideologiilor și a fantasmelor. Astăzi este vorba de o viziune de sinteză chiar a punctului său zero. Este vorba pur și simplu de a arăta un mister cu atâta viață, încât omul de astăzi să se poată simți antrenat, atras, dar și redus la
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
din epocalul film "La dolce vita", care îl consacră în cariera artistică. Fellini descoperă în interpretările lui pe parcursul colaborării lor ("Opt și jumătate", "Cetatea femeilor", "Ginger și Fred") personalitatea intelectualului nehotărât, măcinat de întrebări fără răspuns, chinuit de obsesii și fantasme. Obține în continuare succese în filmele "Divorț italian", în diverse filme alături de Sofia Loren regizate de Vittorio De Sica, colaborează cu Ferreri ("Marea îmbuibeală", "Povestea Pierei"), cu Ettore Scola ("Drama geloziei", "Splendoare", "Cât e ceasul?", "O zi deosebită" - performanță excepțională
Marcello Mastroianni () [Corola-website/Science/297980_a_299309]
-
a construit viața cu bani, iar acum, nemaivând bani, nu mai are pe ce-și clădi viața. Rămas singur în castel, bătrânul prinț se plânge alter ego-ului său tânăr că este apăsat de tristețe și că vede prin fața ochilor săi fantasmele trecutului. Tânărul îi reproșează că viața lui a devenit stearpă, că este ca un mort, iar singura lui scăpare este să profite de viață. Întristat, prințul refuză în următoarele 10 zile să mai primească musafiri. Gărdescu îi spune că Ana
Orient Express (film din 2004) () [Corola-website/Science/312751_a_314080]
-
în „Luceafărul“, 1998, nr. 8; Ioan Țepelea, "O conștiință poetică modernă", în „Unu”, 1998, nr. 10-11, Ruxandra Cesereanu, "Antologiile de autor in aeternum?", în „Steaua”, 2001, nr. 5-6; Iuliu Rațiu, "„Întoarce-te, Esthera”", în „Echinox”, 2001, nr. 5-6; Mircea Iorgulescu, "Fantasmele romanului", în „22”, 2003, nr. 689; Nicolae Oprea, "Romanul unei femei fragile", în „Ziua literară”, 2003, nr. 65; Sanda Cordoș, "Deshumări și emancipare", în „Apostrof”, 2003, nr. 7-8; Ovidiu Mircean, "O oglindă în care nu mai e nimeni", în „Steaua
Dora Pavel () [Corola-website/Science/308880_a_310209]
-
individului. In "Psihoterapia unui indian al preriilor", Devereux arată necesitatea dezvoltării unui aparataj conceptual adecvat culturii pacientului și trasează căile de folosire rațională a culturii tradiționale în psihoterapie. În "Studiul avortului în societățile primitive", Devereux găsește că lista completă a fantasmelor pacienților revelate în cursul tratamentului psihanalitic corespunde listei riturilor si obiceiurilor descrise de etnologi. Dupa el psihanaliștii și etnologii ajung de fapt să descrie aceeași realitate, primii o văd "dinăuntru", iar ceilalți "dinafară ". Această ipoteză el a reluat-o in
Georges Devereux () [Corola-website/Science/309915_a_311244]
-
instrumentul experientei subiective a cercetatorului - "Tropice triste" de Claude Lévi- Strauss, "Africa ambiguă" de Georges Balandier și "Exoticul cotidian" ("L'exotique au quotidien") de Georges Condominas. În cărțile consacrate analizei miturilor grecești Devereux prezintă mitologia ca o sursă inepuizabilă de fantasme si mecanisme de apărare -soluții la problemele psihice cu care se confruntă omul - în cuvintele lui, o adevarată "cămară a inconștientului". Din 1993 s-a deschis la Paris un Centru , centru universitar de asistență psihologică pentru familiile de imigranți, unde
Georges Devereux () [Corola-website/Science/309915_a_311244]
-
se întâlnește diagnosticul de "Activitate sexuală excesivă", cu codul F52.7 (în care capitolul F52 se referă la "Disfuncție sexuală, neprovocată de o tulburare sau boală organică"). Mai nou, specialiștii definesc nimfomania astfel: o parafilie feminină care constă în pulsiuni, fantasme și comportamente marcante și persistente, implicând căutarea permanentă a plăcerii sexuale. Ea se caracterizează prin căutarea imperioasă a unor experiențe erotice care lasă, în general, femeia nesatisfăcută. În măsura în care generează o frustrare cronică, nimfomania poate fi considerată o boală, care se
Nimfomanie () [Corola-website/Science/309420_a_310749]
-
Tremblay numea “Povestea fără sfârșit” ca fiind o “veritabilă pledoarie pentru imaginație“ . Noțiunea de imaginație poate fi mai bine înțeleasă pornindu-se de la noțiunea de imagine, derivată din latinescul” imago-imaginis” care înseamnă reprezentare, portret, aparență. Corepunde grecescului ”eikon” (chip) și “fantasmă“ (aparență). Imaginația este definită în dicționar ca însemnând ”închipuire, viziune, fantezie”. Multă vreme imaginația a fost definită ca un proces de combinare a imaginilor, ceea ce se potrivește numai imaginației artistice. Dar procesul creator în știință comportă mai multe sinteze în
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]
-
îmi spunea, ușor deranjat de abruptul oranjului, că ar fi bine să le acoperim cu un calc, de frica sperieturii ochiului sensibil de secol 21. și apoi ce căuta frunze printre taxiuri galbere de NYC? Dar oare nu-i asta fantasma consumeristului hiper urbanizat din noi: o frunză lat-lungită care să ne învăluie că pe o sârmă și să ne dea viața? Comănescu își arată sieși și nouă că a fi zen nu înseamnă să stai pe nori bleu-culotte ci, dimpotrivă
Nicolae Comănescu () [Corola-website/Science/314922_a_316251]
-
în străinătate, inclusiv "Prix Italia" pentru piesa orchestrală "Tableau noir" în 1958, "Premiul Otaka" în 1976 și 1981, "Premiul criticilor de film din Los Angeles" în 1987 (pentru muzica filmului "Ran" de Akira Kurosawa) și "Premiul Grawemeyer" în 1994 pentru "Fantasma/Cantos". În Japonia a primit "Premiul Academiei de film din Japonia" pentru următoarele filme: A fost membru de onoare al "Academiei de arte" din RDG (1979), și al "Institutului de arte și litere" din Los Angeles (1985). A fost primit
Tōru Takemitsu () [Corola-website/Science/314986_a_316315]
-
femei; apoi, invocarea unui spațiu domestic cu valențe puternic genizate - bucătăria, asociată resemnării, visului și neputinței, în care se coc laolaltă idei despre iubire, literatură și politică; în fine, apare foarte des judecarea „la rece” a unui <b>timp al fantasmei</b> - cel al anilor '90 -, încărcat de efervescență, entuziasm și speranță, și urmat de o profundă dezamăgire. Împreună, aceste elemente formează, cred, punctele de forță ale discursului colectiv din poveștile adunate în volumul semnat de Svetlana Aleksievici.</p> „Femeile noastre
Vremuri Second-Hand, de Svetlana Aleksievici – Istorii afective, de revendicat () [Corola-website/Science/296112_a_297441]
-
că se joacă o comedie în fața noastră”. Apartenența la cultul consumului se construiește complet diferit de cea la cultul național, și nu umple golul lăsat de destructurarea acesteia, din moment ce se articulează practic pe statutul economic în interiorul unui sistem al inegalităților. Fantasma abundenței, a unei vieți strălucitoare, pline de bunuri de consum, nu rezistă în fața ”realității” și nu împlinește aceleași nevoi. Și probabil că, din perspectiva unei critici a naționalismului, aceasta e una dintre cele mai serioase teme de reflecție deschise de
Vremuri Second-Hand, de Svetlana Aleksievici – Istorii afective, de revendicat () [Corola-website/Science/296112_a_297441]
-
în culise... înțelegi?” (p.222 ) Iar acest tip de viziune este în mod cert cel coerent cu discursul dominant despre comunism din spațiul românesc, cu componenta sa de detașare emoțională față de tot ce este ”politic” și care susține că artificialul, fantasma, falsul, au fost îndepărtate ca un decor odată cu evenimentele din decembrie 89. Este de subliniat însă că în poveștile din Vremuri second-hand, sentimentul de fals și neverosimil e asociat cu preponderență vieții de după socialism, iar nu celei sovietice, rememorată de
Vremuri Second-Hand, de Svetlana Aleksievici – Istorii afective, de revendicat () [Corola-website/Science/296112_a_297441]
-
atât în țară cât și în străinătate. Într-un interviu realizat de Marius Chivu, scriitorul Gheorghe Crăciun consideră că: „la Mircea Cărtărescu noutatea de viziune e evidentă. Corpul e reprezentat de el ca o mașină vie, mecanică, producătoare de halucinații, fantasme și care se instituie de multe ori ca o prezență tutelară a oricărui tip de viziune despre obiecte, lucruri, acte imaginare...” Este un prozator și romancier care practică speciile literaturii fantastice (fantasy) în volumul "Visul" (reluat într-o formă ușor
Mircea Cărtărescu () [Corola-website/Science/297587_a_298916]