2,721 matches
-
Williams, concepția legal] poate sta în picioare, dar este defectuoas] și represiv]. Putem fi liberi s] ne tr]im viețile într-o societate într-adev]r laic] numai atunci când vom fi dep]sit dependența de moral]. O mare parte a criticii feministe îndreptat] asupra teoriilor morale tradiționale a fost influențat] de cercetarea psihologic], precum cea a lui Carol Gilligan, care sugereaz] c] femeile au modele de reacție moral] diferite de b]rbați. Annette Baier, o voce feminist] influent] în filosofia contemporan], preia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în filosofia contemporan], preia aceast] cercetare pentru a sugera c] etică tradițional] masculin] se axeaz] pe obligație, pe când cea feminin] pe dragoste. Baier sper] s] reconcilieze aceste morale într-o etic] a încrederii (vezi și capitolul 43, „Ideea unei etici feministe”). F]r] a susține toate aceste teorii, putem înv]ta multe de la antiteoreticieni. Critică pe care o aduc concepției dominante ne oblig] s] regândim relația dintre teoria și practica moral]. 3. Reconcilierea teoriei cu practică Dup] p]rerea mea, teoretizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Aristotle, Nicomachean Ethics (multe ediții). Singer, P.: „Sidgwick and reflective equilibrium”, Monist, 58 (1974), 490-517. Wilkes, K.V.: Real People: Personal Identity Without Thought Experiment (Oxford:Clarendon Press, 1988), Cap. I. Partea a șaptea Dezbateri și critici 43 Ideea unei etici feministe Jean Grimshaw Întreb]rile legate de gen nu au reprezentat obiectul de studiu al filosofiei morale a acestui secol decât într-o mic] m]sur]. Dar ideea conform c]reia virtutea este într-un fel diferențiat] pe genuri, iar standardele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fel de independent] feminin] era atât de greu de atins, este ușor de observat preferință oric]rei concepții care c]uta s] reevalueze și s] declare acele forțe și virtuți considerate în mod convențional ca fiind „feminine”. Contextul gândirii contemporane feministe este, bineînțeles, foarte diferit. Majoritatea barierelor formale împotriva accesului femeilor la alte sfere decît cea domestic] au fost îndep]rtate, si un subiect constant în scrierea feminist] în ultimii 20 de ani a reprezentat o critic] a limit]rii femeii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
decît cea domestic] au fost îndep]rtate, si un subiect constant în scrierea feminist] în ultimii 20 de ani a reprezentat o critic] a limit]rii femeii la rolul domestic sau la sfera „privat]”. În ciuda acestui lucru totuși ideea „eticii feministe” a r]mas foarte important] pentru gândirea feminist]. Un num]r de preocup]ri susțin interesul continuu în cadrul feminismului pentru ideea „eticii feministe”. Poate cea mai important] este preocuparea pentru consecințele violente și distrug]toare asupra vieții omenești și asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a limit]rii femeii la rolul domestic sau la sfera „privat]”. În ciuda acestui lucru totuși ideea „eticii feministe” a r]mas foarte important] pentru gândirea feminist]. Un num]r de preocup]ri susțin interesul continuu în cadrul feminismului pentru ideea „eticii feministe”. Poate cea mai important] este preocuparea pentru consecințele violente și distrug]toare asupra vieții omenești și asupra planetei pe care o au acele domenii de activitate dominate în mare m]sur] de b]rbați: r]zboi, politic] și dominația economic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cel puțin în parte, faptului c] sunt dominate de b]rbați nu constituie, bineînțeles, un aspect nou; a reprezentat o viziune destul de comun] în multe discuții care priveau dreptul femeilor la vot la începutul secolului XX. O parte a gândirii feministe contemporane a fost relaționat acest lucru cu concepția potrivit c]reia multe forme de agresiune și distrugere sunt strâns legate de natură „masculinit]ții” și de psihicul masculin. Asemenea percepții cu privire la natură masculinit]ții și la natură distrug]toare a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a femeii sunt, bineînțeles, o problem], în condițiile în care se consider] c] natură b]rbaților și a femeilor nu are un caracter rigid sau imuabil, fiind mai degrab] un construct social și istoric. Iar o mare parte a gândirii feministe a respins orice form] de esențialism. Dar dac] cineva respinge ideea c] orice diferențe dintre valorile și priorit]țile masculine și feminine pot fi atribuite unei „naturi” masculine și feminine fundamentale, atunci problemă care se pune este dac] ideea „eticii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
feminine fundamentale, atunci problemă care se pune este dac] ideea „eticii feminine” poate s] fie conceput] într-un mod care s] evite presupunerile esențialiste. Încercarea de a face acest lucru este legat] de o a doua preocupare principal] a gândirii feministe. Aceast] preocupare poate fi explicat] astfel. A existat în mod constant tendința că femeia s] fie considerat] că lipsit] de valoare sau inferioar] (de obicei, în același timp era și idealizat]). Dar aceast] devalorizare nu a fost doar una a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nici un b]rbat care se respect] nu-și poate permite s] se limiteze; și că valori generatoare care trebuie întotdeauna s] ocupe locul doi în raport cu valori și priorit]ți de alt tip. Al doilea mod de abordare a ideii „eticii feministe” rezult] atât dintr-o critic] a esențialismului, cât și dintr-o încercare de a vedea dac] o abordare alternativ] a problemelor privind judecată moral] și priorit]țile etice poate derivă dintr-o analiz] a acelor sfere ale vieții și activit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
v]d „irosirea” vieților în r]zboi. (Aceasta nu este o idee unic] în feminismul contemporan; a fost, de exemplu, sugerat] de c]tre Olive Schreiner în cartea ei Woman and Labour [Femeia și munca], publicat] în 1911.) În cadrul filosofiei feministe recente au existat câteva încerc]ri de a sugera c] practicile cu care se ocup] femeile, în special practicile de îngrijire a copiilor și de sprijin fizic și afectiv al ființelor umane, pot fi v]zute ca fiind generatoare de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fost utilizate chiar de c]tre femei în folosul unor cauze precum devotamentul fâț] de patria lui Hitler sau aspră opoziție împotriva feminismului sau a drepturilor egale în SUA. Dintre toate aceste motive, dac] exist] vreun folos în ideea „eticii feministe”, acesta nu poate constă în recurgerea la un ț]ram probabil autonom al valorilor feminine care poate oferi o rectificare simpl] sau o alternativ] la valorile sferelor de activitate dominate de b]rbați. Totuși, este adev]rât c] o mare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de care sufer] atât femeile, cât și b]rbații. Nici o apelare la forme curente ale vieții sociale nu poate oferi o schem]. Și nici femeile nu ar trebui s] fie v]zute (așa cum se întâmpl] în unele forme ale gândirii feministe) că preg]tite s] adopte în mod „natural” diferite priorit]ți morale sau sociale ale b]rbaților. Pan] acum, deoarece exist] (sau ar putea exista) diferențe în preocup]rile etice feministe, acestea pot s] apar] și vor fi generate cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
zute (așa cum se întâmpl] în unele forme ale gândirii feministe) că preg]tite s] adopte în mod „natural” diferite priorit]ți morale sau sociale ale b]rbaților. Pan] acum, deoarece exist] (sau ar putea exista) diferențe în preocup]rile etice feministe, acestea pot s] apar] și vor fi generate cu greu de schimb]ri în relațiile sociale și în stilurile de viat]; și avem motive s] presupunem c] procesul va antrena conflicte. Dar avem și motive s] credem c] într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
9 Ne referim în aceste rânduri în special la identități colective / categoriale de tipul: culturale, etnice, naționale, pentru că problema identității de gen, de exemplu, începe să apară pe agenda cercetătorilor abia după al Doilea Război Mondial, impulsionată probabil de mișcările feministe din anii '60; lui John Money îi este atribuită în mod curent prima definire a conceptului de rol de gen, într-un articol apărut în Bulletin of the John Hopkins Hospital în 1955: "Hermaphroditism, gender and precocity in hyperadrenocorticism: psychological
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
-i mai recomandabil să luăm drumul Nisei (cu Matiz, de ce nu?), oraș în care sîntem anunțați prin... Internet pînă la 29 februarie sînt expuse, în muzeul ce-i poartă numele, operele majore ale lui Matisse? La Nisa, deci! 3 februarie Feministele din America, recordmene ale fundamentalismului în domeniu, au cîteodată discursuri la granița cu umorul. Printre altele și observația ce se dorește, pe cît de subtilă exegetic, pe atît de gravă în consecințe: o foarte mediatizată analistă atrage atenția urii femeilor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-i așa, muțenia ignară a primitivelor ei predecesoare. În contextul, nu de ieri-de azi, al exacerbatului feminism occidental, replica unei Simone de Beauvoir. De altfel, ea însăși practicantă a relațiilor libere cu bărbații, dar și militantă a mișcării: poți fi feministă fără să urăști neapărat bărbații; bărbații și femeile ne asigură scriitoarea sînt lăsați pe pămînt pentru a se bucura de un ansamblu de raporturi afective, sexuale, senzuale și intelectuale, într-un cuvînt, pentru a încerca... să comunice. Se pare că
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Savin, profesor la Facultatea de Teologie din Chișinău, ulterior iscălește intermitent în „Rampa”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar” și „Universul copiilor” sau în „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, proză memorialistică (din romanele „inedite” Cicoarea, Liușa și Scrisori necitite), eseuri feministe (ce formează broșura Amazoana, 1925) și mai ales basme. În intervalul 1925-1939 Casa Școalelor îi tipărește o suită de traduceri, mai toate din poveștile lui Hans Christian Andersen. Spre sfârșitul vieții a vândut Muzeului Literaturii Române din București arhiva sa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
cu oarecare finețe psihologică, al unor iubiri adolescentine. Din același punct purcede și O taină, o veritabilă nuvelă, construită pe destinul unei fete de la țară, rămasă cu un „copil din flori” în urma morții năpraznice, în preajma nunții, a iubitului ei. Tendința feministă, vizibilă ici-colo, e în final dezactivată de amănuntul realist, ce denotă buna cunoaștere a lumii rurale. Alte proze (Bunicuța, Sunt lacrimae rerum, Umbra Mariei Antoaneta, Prin Pădurea Fontainebleau ș.a.) relevă, în incipit, în scriitură, dar și în tematică, o influență
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
ca metodă calitativă. Utilizarea datelor audiovizuale În cercetările sociologice a reținut atenția unor specialiști din Germania (Hubert Knoblauch, Bernt Schnetter). Teme precum analiza discursivă a realității, etica În cercetările calitative, triangularea, relația dintre biografie și cursul vieții, tehnicile ,,polisenzitive”, cercetările feministe, combinarea metodelor cantitative și calitative par a fi de actualitate. Ce avem noi de spus În legătură cu astfel de teme? Maria Larionescu: Cariera sociologiei românești din ultimul deceniu este strâns legată de schimbările În imaginarul colectiv al societății românești În tranziție
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
referendum național, argumentând că el a fost conceput în spatele ușilor închise de către elite politice lipsite de transparență și că acesta ar fi dus la sporirea prerogativelor acordate populațiilor autohtone, naționaliștilor din Québec și anumitor "grupuri de interese", cum ar fi feministele. În întreaga țară, argumentele împotriva acordului din 1992 nu au fost aceleași, incongruențe notabile existând între opiniile exprimate în Québec și regiunile anglofone ale Canadei (Johnston et al., 1995). Atunci când acordul de la Charlottetown a căzut din lipsa suținerii populare, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
făceau parte din anumite grupuri de interese 3. Partidul Reformei a argumentat că, în ceea ce privește distribuția resurselor publice, partidele tradiționale și birocrația de stat au favorizat imigranții, pe cei din populațiile autohtone, francofonii din Québec și, mai cu seamă, grupurile de feministe (în căutare de privilegii) și homosexuali în dauna "oamenilor simpli și harnici". Pentru Partidul Reformei, acest ansamblu de teme regionaliste, anti-partide, anti-stat și anti-minorități au structurat clasicul antagonism populist popor-putere. Intervențiile publice ale Partidului Reformei erau însoțite de doze mari
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
civile. Partidul lui Manning a promis că va organiza un referendum pentru introducerea pedepsei capitale, unul pentru reîncriminarea avortului și ca va face o campanie activă pentru susținea valorilor familei tradiționale împotriva prezumtivelor amenințări reprezentate de comunitatea gay și de feministe. Referendumurile de acest tip semnalează implicit o foarte clară demarcație între poporul plin de virtuți și elita urbană coruptă de diverse forme de gândire suspecte din punct de vedere moral. 3.3 Populismul succesorilor Partidului Reformei În anul 2000, noua
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
va guverna pentru canadienii "obișnuiți", acuzând celelalte partide că dau prioritate solicitărilor anumitor grupuri de interese înaintea nevoilor și valorilor familiilor truditoare. Prin definiție, aceste familii truditoare sunt virtuoase, însă se află sub asaltul anumitor grupuri de interese, care includ: feministele, grupările care militează împotriva sărăciei, mișcările pentru drepturile homosexualilor, populațiile autohtone ale Canadei și orice alte minorități rasiale sau etnice care solicită extinderea programelor guvernamentale. Se poate trasa cu ușurință o paralelă între dimensiunea populist antielitistă a discursului electoral aparținând
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
asupra funcționării naturale a pieței. Începând cu anii '90, liderii Reformiștilor, activiștii și intelectualii partidului deveniseră convinși de faptul că instituțiile juridice ale Canadei intraseră într-o amicală conspirație cu bine structuratele coaliții de interese (este vorba de populațiile autohtone, feministe, apărători ai multiculturalismului și susținători ai drepturilor homosexualilor), socotind că interpretarea Cartei Drepturilor era făcută ostentativ în favoarea acestora. Astfel, atât Curtea Supremă cât și cei care recurgeau la litigii în baza Cartei, au fost trecuți pe lista neagră a Reformiștilor
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]