2,707 matches
-
1898) ce susținea că asuprirea femeilor apare datorită faptului că acestea sunt împinse în sfera privată. Gilman consideră că statutul femeilor se va îmbunătăți atunci cand munca lor va fi recunoscută și valorificata în sfera publică. O altă soluție propusă de feministele marxiste este ruperea legăturii forțate ce se face între femeie și munca reproductiva. În critică sa față de feminismul marxist tradițional, Heidi Hartmann (1981) consideră greșit fundamentate eforturile feminismului marxist tradițional de a aborda relația dintre femei și sistemul economic, mai
Feminism marxist () [Corola-website/Science/333667_a_334996]
-
asupririi femeilor că femei, si s-a axat doar pe asuprirea femeilor că membrii ai sistemului capitalist. Abordările mai recente urmăresc problemă potențialei înrăutățiri a condițiilor femeilor în urmă obținerii accesului la muncă productivă. Nancz Folbre (1994) propune că mișcările feministe să se concentreze mai degrabă pe subordonarea femeilor față de barbati atât în sfera productivă (publică) cât și în cea reproductiva (privată). Silvia Federici îndeamnă feministele să ia în considerare faptul că femeile, acum forțate să muncească și în sfera productivă
Feminism marxist () [Corola-website/Science/333667_a_334996]
-
condițiilor femeilor în urmă obținerii accesului la muncă productivă. Nancz Folbre (1994) propune că mișcările feministe să se concentreze mai degrabă pe subordonarea femeilor față de barbati atât în sfera productivă (publică) cât și în cea reproductiva (privată). Silvia Federici îndeamnă feministele să ia în considerare faptul că femeile, acum forțate să muncească și în sfera productivă pe lângă cea reproductiva, se lovește ce ceea ce ea numește „dublă zi de muncă”. Ea consideră că emanciparea femeii nu poate apărea decât după ce aceasta este
Feminism marxist () [Corola-website/Science/333667_a_334996]
-
marxism, feminismul marxist, si in feminismul radical este asumpția cum că în capitalism sunt rapițe calitățile spirituale ale vietii astfel o persoană este redusă la a fi doar o simplă rotita într-o mașinărie. Există o tendință în unele scrieri feministe de a discuta relația dintre feminism și prostituție în acești termeni, astfel neanalizând calitățile transcendente și spirituale ale prostituatelor, lăsând doar o perspectivă mecanicistică asupra acestora. Simone Weil descrie marxismul în Oppression and Liberty ca fiind o teorie destul de incompletă
Feminism marxist () [Corola-website/Science/333667_a_334996]
-
târzii ai carierei sale în Statele Unite ale Americii. Teoriile sale puneau la îndoială câteva din viziunile tradiționale ale lui Sigmund Freud, în special teoriile sale referitoare la sexualitate și orientarea instictuală a psihoanalizei. este creditata că autoarea fondatoare a psihologiei feministă, considerată a fi un răspuns la teoria freudiana a invidiei penisului. Psihologa germană nu a fost de acord cu opinia lui Freud referitoare la diferențele inerente dintre psihologia femeii și cea a bărbatului, tratându-le prin prisma diferențelor culturale și
Karen Horney () [Corola-website/Science/333785_a_335114]
-
normativ, în sensul că cine nu se conformează rolului de gen este văzut(ă) ca deviant(ă) din naștere sau socializat(ă) inadecvat. Deci, sexul operează cu distincția biologică, iar genul cu cea social-culturală. Relația sex-gen este problematică în interiorul teoriei feministe, diversele curente teoretice aflându-se de multe ori în contradicție. Genul fiind construit social, este totodată relativ din punct de vedere cultural - el are atribuții și conotații diferite în funcție de perioada istorică, de contextul cultural sau social (Oakley, 1972). Chiar mai
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
mult, genul nu trebuie văzut ca numai o diferență binară, ci și ca ierahie. Între bărbați și femei sunt relații de putere, bărbații constituind clasa dominantă iar femeile cea subordonată (Delphy, 1984). Contestând explicațiile biologice în explicarea diferențelor de gen, feministele pun în discuție însăși „inferioritatea naturală” a femeilor. „Biologia ca destin” este una din tezele cele mai criticate de feministe. Tradiția filosofică occidentală în ceea ce privește statutul femeilor, pleacă de la concepția lui Aristotel cu privire la inferioritatea naturală a femeilor față de bărbați. Femeile prin
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
de putere, bărbații constituind clasa dominantă iar femeile cea subordonată (Delphy, 1984). Contestând explicațiile biologice în explicarea diferențelor de gen, feministele pun în discuție însăși „inferioritatea naturală” a femeilor. „Biologia ca destin” este una din tezele cele mai criticate de feministe. Tradiția filosofică occidentală în ceea ce privește statutul femeilor, pleacă de la concepția lui Aristotel cu privire la inferioritatea naturală a femeilor față de bărbați. Femeile prin destinul lor biologic sunt menite să îndeplinească roluri diferite, inegale și inferioare celor ale bărbaților. Genul, concept fundamental în feminismul
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
însăși, ci prin relație cu el. El este Subiectul, Absolutul, ea este Celălalt. Beauvoir susține că rareori femeile își doresc să devină Subiect, pentru că ele sunt legate economic și psihologic de opresorii lor. În opoziție cu Simone de Beauvoir, unele feministe radicale preferă să păstreze o strânsă legătură între sexul biologic și rolurile sociale ale femeilor. În concepția lor, femeile sunt speciale, și chiar superioare bărbaților datorită structurii lor biologice specifice și a capacității lor unice de a naște și hrăni
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
specifice și a capacității lor unice de a naște și hrăni copii. În opinia lui Iris Marion Young (1990), teoretizarea pe care o face Beauvoir genului este discutabilă, tocmai fiindcă are ca efect ștergerea diferențelor de gen și devalorizarea feminității. Feministele postmoderne aduc în discuție ideea care, de fapt, stă la baza dezbaterii sex versus gen: se pot separa corpul și mintea? Toți împărtășim aceeași expriență a „locuirii” într-un corp, iar fiecare corp are un sex. Dar „întruparea” femeilor diferă
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
doar asupra fetelor, femeilor ci asupra tuturor celor implicați în procesul de educație. Feminismul este cel care a introdus în dezbaterea publică și academică problematica sexismului din educație contribuind la cunoașterea situției și la îmbunătățirea acesteia. Inovatoare sunt considerate pedagogiile feministe, bazate pe angajament și identificare cu grupurile subordonate și opresate în căutare de dreptate și emancipare, pedagogii care s-au conturat în strânsă legătură cu apariția și dezvoltarea studiilor despre femei. În general pedagogiile feministe: critică rolul autoritar al profesorului
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
acesteia. Inovatoare sunt considerate pedagogiile feministe, bazate pe angajament și identificare cu grupurile subordonate și opresate în căutare de dreptate și emancipare, pedagogii care s-au conturat în strânsă legătură cu apariția și dezvoltarea studiilor despre femei. În general pedagogiile feministe: critică rolul autoritar al profesorului reevaluând relația student-profesor și din perspectiva problematicii de gen; pun accent pe experiențele personale ca sursă importantă de cunoaștere (învățare experiențială); problematizează în mod programatic conceptul de diferență; folosesc preponderent tehnici și metode de predare-învățare
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
și genului pornind tocmai de la rolul complex pe care îl are limbajul, alături de celelate practici și instituții sociale, în reflectarea, crearea și menținerea diviziunilor de gen în societate. Dincolo de posibilele diferențieri structurale de uz lingvistic între bărbați și femei, perspectiva feministă asupra uzului lingvistic încorporează aici o gamă largă de teme cum ar fi: accesul, sau mai degrabă lipsa accesului, femeilor la discursul public, reprezentări ale masculinității și feminității în mass media, stereotipuri lingvistice. Demersul critic feminist asupra limbajului îmbracă o
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
limbii și de elaborarea unei écriture féminine „scriiturii feminine” ilustrată de Hélène Cioux și Lucy Irigaray. În această ultimă perspectivă, femeia este concepută ca un semn al discursului, în contrast cu accentul pus de școala anglo-americană pe aspectele socio-politice ale limbii. Lingvistele feministe Deborah Cameron (1985) și Sara Mills (1995) își concentrează demersul critic pe importanța limbajului și reprezentării în construcția și menținerea inegalitații de gen. D. Cameron atrage atenția asupra faptului că opresiunea la nivelul limbajului nu este și nu poate fi
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
Tuchman. Analiza conținutului mediatic a relevat pregnanța reprezentărilor conservatoare atât în presa scrisă cât și în cea electronică: Din momentul în care mass-media nu au mai fost considerate “oglinda” realității, ci construcția socială a acesteia (Berger & Luckman inter alii), critica feministă a “obiectivității” știrilor a pledat fie pentru o relatare neutră, imparțială (“gender neutral reporting” - ideal imposibil de atins), fie pentru echilibru între “vocile” și posturile deținute de femei și cele ale barbaților, fie în sfârșit pentru conștientizarea masculinității discursului hegemonic
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
și a supunerii la “mitul frumuseții” . Totuși aceste reviste nu sunt inutile și nici antifeministe; ele propun alternative la chestiuni și dileme ale existenței femeilor (divorț, avort, menopauză, singurătate etc.) cu șanse de diseminare la milioane de femei spre deosebire de revistele feministe cu circuit mult mai restrâns. Aceste reviste pot deveni un instrument de schimbare socială adresat unui public larg (femei de la țară, femei mai puțin educate) prin autonimizarea și sporirea stimei femeilor față de ele însele. De fapt aceste reviste sunt concepute
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
internaționale. Cea mai semnificativă este abordarea „cuprinzătoare” a lui Buzan care include și amenințări din interiorul statelor în studiile de securitate (sărăcie, corupție, instabilitate, criminalitate etc.), precum și pe cele globale (poluare planetară, migrații, crima organizată, proliferare de armament etc.) Teoreticienii feminiști acceptă același perspective extinse asupra studiilor de securitate prin definirea violenței structurale și directe care nu limitează problemele de securitate la securitatea militară și la lupta pentru putere și deschid analizele mai degrabă spre empatie decât spre etnocentrism, spre relații
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
luând în discuție subiecte precum influența programelor tv (în special a celor cu conținut violent) asupra copiilor și rolul televiziunii în viața socială și culturală. Deceniile 7 și 8 ale secolului XX au adus cu ele primele încercări de critică feministă a fenomenului televiziunii, cu accent pe studierea stereotipurilor promovate pe micul ecran. Statele Unite ale Americii au fost scena primelor confruntări dintre organizațiile de femei și televiziuni (la început, cele locale), criticate pentru modul sexist de reprezentare a femeilor și pentru
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
în 1963 un extraordinar reportaj undercover în interiorul redacției Playboy, intrând în pielea unui iepurașPlayboy pentru a vedea cum sunt tratate femeile. Fondatoare a revistei Ms. și Women's Action Alliance, Steinem a devenit în anii 1960-1970 a devenit liderul mișcării feministe din America. Maica Tereza (1910-1997) Dacă pe cineva inteligent îl comparăm cu Einstein, despre cineva milostiv vom spune că e ca Maica Tereza, cea cunoscută în întreaga lume pentru eforturile sale caritabile. Născută Agnes Bojaxhiu într-o familie albaneză din
Cele mai influente femei ale ultimului veac -Partea a doua () [Corola-website/Journalistic/102358_a_103650]
-
Totodată, rolul ei în plan extern, alături de partenerul său conservator de peste Atlantic, Ronald Reagan, a fost considerat esențial în decăderea Uniunii Sovietice. Virginia Woolf (1882-1941) Scriitoarea Virginia Woolf a fost o deschizătoare de drumuri în literatura modernistă și în scrierile feministe de la începutul secolului XX. În scrieri precum To the Lighthouse, Orlando și mai ales în faimosul eseu A Room of One's Own, Virginia Woolf a explorat rolurile artistice, sexuale și religioase ale femeii de-a lungul istoriei. Adeptă a
Cele mai influente femei ale ultimului veac -Partea a doua () [Corola-website/Journalistic/102358_a_103650]
-
mamele, bunicile, întrebați-vă tații, bunicii despre cum a fost în România, cănd avortul se pedepsea cu închisoarea, iar controalele ginecologice se făceau cu Miliția la ușă. N-au trecut nici 30 de ani de atunci. #BlackProtest". Oana Băluța, activistă feministă, a făcut un comentariu mai amplu pe acest subiect și a lămurit mai multe aspecte importante. "Din comentariile pe care le-am citit în aceste zile pe Facebook despre solidarizarea internațională cu femeile din Polonia, am scos câteva idei din
Black Protest. Legea cu INTERZICEREA avortului provoacă revoltă în România by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102774_a_104066]
-
Lecția este una simplă: dacă vrem ca PSD să aibă Președinte în 2019, avem nevoie de votul tinerilor. De aceea TSD este atât de important. Cu această credință candidez eu, că pot aduce alături de TSD tinerii de stânga, ecologiștii, intelectualii, feministele, minoritățile și pe toți acei care cred în muncă, echitate și solidaritate.
ALEGERI TSD. Gabriel Petrea, candidat la președinția TSD, INTERVIU EXCLUSIV by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/103317_a_104609]
-
crească, transformându-se până în zilele noastre într-un adevărat imperiu. Estée Lauder a fost prima femeie magnat în domeniul cosmeticii. Margaret Mead (1901-1978) Despre munca sa de viață, Margaret Mead - antropolog cultural, curator de muzeu și figură importantă a mișcării feministe - a spus: „Mi-am petrecut aproape toată viața studiind viețile altor popoare, popoare îndepărtate, pentru ca americanii să se poată înțelege pe sine mai bine.” Profesorul și mentorul lui Mead, Franz Boas, a introdus conceptul de relativism cultural în antropologia americană
Cele mai influente femei ale ultimului veac - Prima parte () [Corola-website/Journalistic/102392_a_103684]
-
"Ce valuri de antipatie a stârnit mesajul pozitiv la adresa nominalizării a ceea ce ar fi fost prima femeie prim-ministră în România! Nu mai e cazul. Bărbatului alb din fruntea țării nu i-a picat bine. Acum putem să fim iar feministe îndrituite să ne revoltăm, ceea ce între timp putea să fie un rol care să ne scape din mâini. Am primit multe apostrăfări pentru spiritul pozitiv la adresa nominalizării lui Sevil Shhaideh, așa că recapitulez problema și reproșul general: „Nu era o soluție
Shhaideh, refuz. FEMINISM România: Bărbatului alb din fruntea țării nu i-a picat bine () [Corola-website/Journalistic/102641_a_103933]
-
din Vaslui, găsesc următorul articol recomandat: Când fustița e mult prea scurtă... Reziști să nu tragi cu ochiul?", scrie Dan Panaet în revista Cațavencii. Efectele mass-media în acest context nu sunt deloc de neglijat, motiv pentru care Oana Băluță, activistă feministă, contactată de , a atras atenția asupra riscurilor campaniei de presă în cazul fetei violate. Ea a spus că violul, ca instrument de educare, de pedepsire este un derapaj moral. "Organizațiile nonguvernamentale ori persoane care activează în sfera drepturilor femeilor o
Ramona Ursu, pusă la zid în Cațavencii pentru editorialul "Violeaz-o pe mă-ta cinci minute, mă, psihopatule! Sigur o să-i placă!" by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/101911_a_103203]