4,586 matches
-
il y a écrit The End c’est trop tard, The End aussi dans la tête de chacun. Total pare verosimil, Andrew și Milo sunt interpretați de Lawrence Olivier și Michael Caine, dar nu numai datorită decupajului film/realitate, ambele fictive, desigur (à cet instant précis on croit toujours que Tindle est mort et si je le précise tout de suite, c’est simplement parce qu’il est impossible de tout raconter à la fois, spune naratorul Înainte de a dezvălui lovitura
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
hibrid care se vrea o artă poetică și (aparent) o cheie În descifrarea articulațiilor poetice ale prozei sale. Devine din adolescență un mare iubitor al limbii ruse, ceea ce-l determină să-și aleagă pseudonimul Volodine. Se amuză construindu-și autobiografii fictive - s-a născut În Franța În 1950, sau În Letonia, În 1949, sau În Mongolia...? Scrie o scurtă proză fals autobiografică, O rețetă pentru a nu Îmbătrîni, publicată de către Agenția Interprofesională Regională (AGIR) cu ocazia salonului cărții de la Paris din
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În 1950, sau În Letonia, În 1949, sau În Mongolia...? Scrie o scurtă proză fals autobiografică, O rețetă pentru a nu Îmbătrîni, publicată de către Agenția Interprofesională Regională (AGIR) cu ocazia salonului cărții de la Paris din martie 1994. Conform acestei autobiografii fictive, Volodine ar fi un nativ al stepei mongole, născut Într-o iurtă În orașul Xiao-Long, pe malul fluviului Orbise. Tonul este blînd, nostalgic, stilul limpede, eterat, toate aceste trăsături amintindu-l pe Cinghiz Aitmatov. Condiția scriitorului s-ar reduce de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
morții o convergență Între literatură și cinematograf. Amintim În acest sens moartea “minimalizată”, integrată ca experiență subiectivă Într-o viață prelungită printr-un bonus, ca În jocurile virtuale. Avem de-a face cu un nou Încodaj ficțional prin care eul fictiv Își supraviețuiește, un nou mod de Încodaj ficțional prin care naratorul se distanțează de autor. Acesta din urmă subminează mimesisul printr-o inadecvare, dacă se poate spune așa, ontologică: moartea unui personaj nu coincide decât cu dispariția sa fizică (Jacques
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
literară problema pe care vreau să vi-o expun și eu aici (...) Jules Romain, cugetător profund și autor a 14 volume literare, a avut o intenție bine definită când a scris această piesă. El urmărea problema raportului dintre real și fictiv, dintre vis și realitate. Astfel, el a înțeles să prezinte această problemă etern omenească sub formă literară. Căci să nu se închipuim că pentru vremurile noastre această problemă este exclusă. Predilecția pentru ficțiune se observă la mulți gânditori și mulți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
tip ideal. Aceasta este părerea romanticilor utopiști care visează fiecare în felul său forme ideale după care ar trebui să se modeleze realitatea. Cel mai interesant dintre toți este (...) acest autor nu s-a mărginit numai să redea idealul său fictiv de organizație a societății ci a încercat să înfăptuiască acest ideal. N-a reușit, însă el voia să facă un stat ideal, să dea o formă geometrică statului, capitala să fie la mijloc, străzile să fie uniforme, oamenii să umble
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la teatru, pentru a se încadra în generalitatea unui tip de erou, vesel sau trist. Masca avea și calitatea de a amplifica sunetul (etimologiaă, persona derivă de la personare. Este vorba deci de o „față” simbolică, de reprezentare a unui erou fictiv. Echivalentul grec era prosopon care înseamna, de asemenea, „fața” a ceva, a unei armate, nave, inclusiv a unui om, dar și figură artificială, mască de teatru. Termenul de prosopon a rămas celebru prin imprimarea feței lui Isus pe un ștergar
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
țesătura, pânza de fond pe care se desenează viața de zi cu zi a oamenilor vii, ce nu încetează niciodată să se caracterizeze unul pe altul și să depene povești, despre zei și eroi, despre persoane cunoscute sau despre personaje fictive, plasate în realitatea imaginarului sau a realității cotidiene. Binele și răul nu sunt doar valori, concepte despre care vorbesc filozofii și teologii, ci sunt realități constante, ființânde, „încarnate”, prezente în jurul nostru mereu, zi de zi, ceas de ceas și în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în cea mai importantă lucrare a sa, G. Călinescu romancier. Eseu despre măștile jocului (1971). Constatând că ideile teoretice ale lui Călinescu se reflectă deseori în romanele sale, D. are de fapt în vedere globalitatea operei atunci când demonstrează coerența universului fictiv, dincolo de varietatea manifestărilor exterioare. Ceea ce pare să confere unitate prozei lui Călinescu este viziunea comică exuberantă, căreia i se subsumează textele, voioșia structurală cu rădăcini în atitudinea olimpiană a lui Maiorescu. Inaptitudinea pentru tragic, ca și fixismul caracterologic clasicizant îl
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
de dungile negre ale duhului impus: principiul de pierzare care e Pirgu. Eroul romanului e tocmai acest grup stelar, cumpenind lumile de aur și azur ale lui Pașadia și Pantazi, alungând nălucile Penei și Ilincei, gravitând în jurul lui Pirgu, centru fictiv și brut. E prima dată în literatura noastră, și a doua oară poate în literatura universală (cazul lui Dostoiewski, mai complex, trebuind cercetat cu altă grijă), când natura planetară se substituie naturei biologice, sociale ori simplu umane, a eroului de
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
ca arama și cei șapte șoricei, 1985) sunt moralizatoare, dar cu haz și duioșie. Dintre poeții care își construiesc mimetic universul, C. este cea mai plină de vervă și grație. Scrierile sale în proză (Atât de grozavă și adio. Confidențe fictive, 1971) sunt rezultatul unor observații ironice, necruțătoare asupra unei lumi caricaturale, cu care se confruntă o sensibilitate de adolescentă hotărâtă să devină genială. Memoria ca zestre (I, 2003), jurnalul tinereții, încearcă să impună imaginea îndrăgostitei care înșală fără să se
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
e, București, 1967; Ambitus, București, 1969; Întâmplări cu haz, București, 1969; Povestea a doi pui de tigru numiți Ninigra și Aligru, București, 1969; Cronofagie. 1944-1969, București, 1970; Recviem, București, 1971; Marea conjugare, București, 1971; Atât de grozavă și adio. Confidențe fictive, București, 1971; ed. 2 (Confidențe fictive. Atât de grozavă și adio și alte proze), București, 1976; Loto-Poeme, București, 1971; Spectacol în aer liber. O (altă) monografie a dragostei, pref. Liviu Călin, București, 1974; Între noi, copiii, București, 1974; O sută
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
Întâmplări cu haz, București, 1969; Povestea a doi pui de tigru numiți Ninigra și Aligru, București, 1969; Cronofagie. 1944-1969, București, 1970; Recviem, București, 1971; Marea conjugare, București, 1971; Atât de grozavă și adio. Confidențe fictive, București, 1971; ed. 2 (Confidențe fictive. Atât de grozavă și adio și alte proze), București, 1976; Loto-Poeme, București, 1971; Spectacol în aer liber. O (altă) monografie a dragostei, pref. Liviu Călin, București, 1974; Între noi, copiii, București, 1974; O sută de poeme, București, 1975; Viraje-Virages, ed.
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
unei monografii William Faulkner (1969; Premiul Uniunii Scriitorilor). Autorul își propune să stabilizeze cota romancierului la bursa hermeneutică, reformând moneda critică și controlându-i fluctuațiile imprevizibile. Cartea își trădează apartenența la vârsta critică a pozitivismului formalist. Criticul explorează metodic universul fictiv al lui Faulkner, proiectându-i cu minuție harta, identificând articulațiile lumii sale sociale, inventariindu-i și clasându-i tipologic personajele, definindu-i normele morale și codurile de comportament. Studiul topologic este dublat de unul fenomenologic, interesat de cele trei tipuri
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
acestor valorificări estetice ale alegoriei, Istoria ieroglifică ar fi "un sofisticat mecanism defulatoriu și compensatoriu pentru un orgoliu mereu ultragiat în planul istoriei reale", ceea ce ar conduce la următoarea ipoteză: "Cantemir simte nevoia unei recuperări cel puțin în planul istoriei fictive. În ficțiunea devenită deci Istoria ieroglifică. Acolo ar fi, de fapt și în fapt, spațiul și timpul utopiei salvatoare"28. Cantemir ar căuta, deci, răspunsuri la unele probleme care îl frustrează imprimându-le o "rezolvare" ficțională, alegorică, mutându-le din
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
una extrem de serioasă, care depășea cu mult finalitatea estetică. Discursul și-a impus și propria intenție, dar numai după ce autorul s-a asigurat că opera îi va servi drept mijloc de propagare a ideilor sale. Planul inițial, "răzbunarea" în plan fictiv, devoalarea alegorică a faptelor și a motivațiilor lor sunt ținte atinse încă de la jumătatea cărții. După aceea, autorul se poate deda spritului ludic, se poate amuza, din culise, își poate lăsa discursul să curgă firesc, fără preocuparea de a mai
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
provenite dintr-o imaginație bogată; el poate avea ca bază observarea deformată a unei realități ciudate, remarcabile (mirabilia), chiar monstruoase (monstra), retranscrisă fără încetare, chiar interpretată de generații succesive de miniaturiști, de doctori și de clerici care, acordându-le calități fictive, reușesc să le facă verosimile și să le pună de acord cu mentalitățile vremii"60. Așa stând lucrurile, este limpede că oamenii Evului Mediu, asaltați de miturile și de legendele care umpleau spațiul cotidian prin reprezentările iconografice din manuscrise sau
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pot privi către soare. Deocamdată însă sursele antice nu profită de potențialul moralizator al unui asemenea sâmbure epic. Era nevoie de o doctrină însetată de răspândire, cum a fost creștinismul la începuturile sale, pentru a atribui oricărui gest, real ori fictiv (nu are importanță) o valoare etică. Încă din prima variantă a Fiziologului grecesc, această deturnare a simbolului este vizibilă. Pornind de la un verset din Psalmul 102, 5 ("pe Cel ce satură cu bunătăți dorința ta:/ tinerețea ta se va înnoi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
parțial tocmai prin necunoașterea cauzelor și a semnificațiilor pe care le poartă? Apar și formulări care subliniază distanța dintre personalul medical și pacient. Personalul medical este cel care înțelege semnificația durerii alege între durerile reale, ce trebuie tratate, și cele fictive, invocate de pacienți, consideră că doar specialistul știe care sunt „durerile importante”. Această distanță însă nu este în favoarea vindecării pacientului. Este știută marea importanță a forței de sugestie. Personalul medical stabilind o relație de încredere cu pacientul poate transmite acestuia
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de referențiere? Avea să fie ultima cultură a genialității care oferea indicații concrete referitoare la instanțele capabile să producă limba și literatura. Când Herder vrea să vorbească despre geniul unui popor reflectat în practicile sale lingvistice inventează situații și personaje fictive. Tratatul asupra originii limbilor abundă în asemenea construcții: Puneți un om pe o insulă pustie, liniștită și agreabilă: natura i se va arăta prin auz. Mii de creaturi pe care nu le poate vedea vor părea că îi vorbesc, și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fantast de organizare politică nu are corespondent în sistemele democratice contemporane. Într-un text din aceeași epocă, Instituțiunile României, Heliade Rădulescu încearcă să justifice o organizare socială bazată pe pluralitate pe baza unor reflecții istorice, în cea mai mare parte fictive, care prezintă un așa-zis model al instituțiilor vechi românești, rămase de la "Negru Vodă". Ideea e relativ simplă. Puțin după retragerea romanilor din Dacia s-ar fi produs o reformă a sistemului politic. Modelele de guvernare pe care le impuseseră
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
motor al vieții, altfel decât metaforic? "Îndoita dicție" îi permitea să imagineze o articulare mai suplă a mecanismului de balans între planurile multiple ale existenței: nu numai un vers proiectat asupra altui vers, ci și un erou asupra unui personaj fictiv, un model asupra unui discipol, tatăl asupra fiului, o generație asupra alteia. Heliade Rădulescu avea nevoie de un dispozitiv care să îi permită, în numele genialității, să articuleze între ele formele de viață pentru că numai astfel putea să își închipuie, în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
stilul onomasticii lui Alecsandri în care demagogul se cheamă Răzvrătescu. Desigur, totul e aici comic, și trebuie luat ca atare, la gradul al doilea. Există însă și un miez grav. Faptul că Heliade Rădulescu îl încondeiază pe Alexandrescu stabilind paralele fictive între numele caraghios și versurile proaste arată un anume exercițiu al ideii. Adică ne putem aștepta ca aceeași idee despre natura poeziei care se întipărește în numele poetului să răsară și în alte contexte - mult mai serioase. Iată primele pagini ale
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
arată definiția ce i-au dat-o contimporanii lui numindu-l Herodot. Vedem că unui istoric ce are a vorbi despre fapte întâmplate, iar nu imaginate, despre bărbați sau eroi ce au existat în carne și în oase, iar nu fictivi sau creați de poeți, merită numele de Herodot 114. Numele ar trebui "să define pe fiecare în parte după faptele sale". Și sunt mai multe pagini în care Heliade Rădulescu revine, uneori cu exemple noi, ca să facă un lung pomelnic
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dacă toate celelalte modalități de a intra în posesia unui obiect râvnit au fost epuizate, nu rămâne decât soluția de a-l produce singur. Așa a făcut Mircea Horia Simionescu când a conceput cu un gest ludic o bibliografie "generală" fictivă. Benjamin evocă biblioteca pe care un personaj al lui Jean Paul era silit să și-o inventeze, din lipsă de resurse: Mulți dintre voi își vor aminti aici cu plăcere de vasta bibliotecă pe care sărmanul profesor Wuz, în textul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]