19,247 matches
-
au criteriile sau perspectivele din care se face evaluarea: de exemplu, un elev este privit cu invidie de către un coleg al său pentru modul foarte exact în care a știut să redea un text științific, o lege, un principiu al fizicii etc., în timp ce acesta se simte nemulțumit în forul său interior pentru faptul că, în realitate, nu a abstractizat în suficientă măsură textul sau legea respectivă sau nu a sesizat decât foarte puțin din variatele posibilități aplicative ale legii sau principiului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
dispare treptat, lăsând locul unui scepticism, dublat adesea de elitism. Influența contextului normativ al instituției educative se vădește și în acestă privință: adoptând criteriile de evaluare ale autorităților școlare, profesorii sunt înclinați să valorizeze succesul la disciplinele „tari”, ca matematica, fizica, chimia și să judece inteligența prin prisma lui. (S-a demonstrat că profesorii care predau materiile favorizate de programa școlară au alt stil de a interacționa cu elevii și altă manieră de a structura realizarea sarcinilor școlare decât titularii celorlalte
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
lui Einstein. Dintr-o epocă mai recentă ne parvine povestea relatată de matematicianul și fizicianul Freeman Dyson. Când a observat că metodele neortodoxe de soluționare a problemelor de electrodinamică cuantică ale lui Richard Feynman nu erau pe înțelesul comunității de fizică și al membrilor ei renumiți, s-a hotărât să construiască o punte de legătură: după câteva luni de cercetări aprofundate alături de Feynman, el a ajuns să stăpânească abordarea diagramelor vizuale și a reușit să o facă cunoscută prin intermediul unei curbe
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
tărâmul experiențelor personale, nu toate aceste întrebări își vor găsi răspunsul și nu toate răspunsurile vor fi elocvente. Dar suntem, cel puțin, capabili să analizăm câteva dintre ele. De exemplu, A.I. Miller susține că, într-o anumită etapă a istoriei fizicii teoretice, în 1923, „atomul planetar al lui Bohr a fost abandonat” și înlocuit cu modelul elementar al oscilatorilor armonici. „Aceasta nu constituie o metaforă vizuală fiindcă fiecărui electron atomic îi corespund o infinitate de oscilatori armonici.” (Miller, 1923, p. 115
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Teoriile implicite Altă abordare a subiectului care trimite la modelul cu cercuri suprapuse parțial se bazează pe teoriile populare implicite sau credințele populare despre inteligență și creativitate. Sternberg (1985b) le-a cerut unor profani și unor specialiști din patru domenii (fizică, filosofie, artă și afaceri) să-i dea informații care, prin intermediul unei tehnici de analizare a datelor numită „gradare? multidimensională non-metrică”, să poată dezvălui teoriile lor implicite despre creativitate și inteligență (ca și despre înțelepciune). Sternberg a descoperit că teoriile populare
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
voi folosi pentru a desemna doar organizarea socială a acelui domeniu - profesorii, criticii, redactorii de ziare, custozii muzeelor, directorii de agenții și membrii comitetelor de conducere ale fundațiilor, care stabilesc ce aparține și ce nu aparține domeniului respectiv. În domeniul fizicii, părerea unui număr foarte mic de profesori universitari de prim rang a fost suficientă pentru a adeveri faptul că ideile lui Einstein sunt creative. Sute de milioane de oameni au acceptat verdictul acestei arii de specialitate minuscule și s-au
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sunt prea slab organizate, este greu să fie recunoscute inovațiile valoroase. 3. Cât de important este acel domeniu pentru cultura respectivă? În anumite momente, un domeniu sau altul se plasează în fruntea culturii respective (de exemplu, religia în Evul Mediu, fizica în prima parte a secolului XX) și atrage către el mințile bine înzestrate, făcând, astfel, să crească șansele de creativitate. 4. Cât de accesibil este acel domeniu? Atunci când, fie accidental, fie deliberat, un domeniu ajunge să fie identificat cu o
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
dar lucrările lor au fost prea deosebite pentru a putea fi evaluate pe baza unui standard comun. Sau, dimpotrivă, sistemul de simboluri poate fi organizat atât de strict, încât nu pare posibilă nici o inovație; aceasta seamănă cu situația din domeniul fizicii de la sfârșitul secolului al XIX-lea, înainte de revoluția declanșată în gândire de teoria cuantelor. Ambele exemple arată că creativitatea întâmpină mai multe greutăți înainte de o revoluție paradigmatică. Pe de altă parte, nevoia unei noi paradigme face ca, atunci când, în ciuda greutăților
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ruinelor romane, care a adus un volum uriaș de cunoștințe noi despre tehnicile de construcție și despre modelele din sculptură, atrăgând mulți tineri care, altfel, s-ar fi apucat de diferite meserii, spre arhitectură și artele plastice. Revoluția cuantică din fizică de la începutul secolului XX a fost atât de entuziasmantă pe plan intelectual, încât timp de mai multe generații unele dintre mințile cele mai luminate s-au îndreptat către fizică sau i-au aplicat principiile la disciplinele învecinate, cum sunt chimia
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de diferite meserii, spre arhitectură și artele plastice. Revoluția cuantică din fizică de la începutul secolului XX a fost atât de entuziasmantă pe plan intelectual, încât timp de mai multe generații unele dintre mințile cele mai luminate s-au îndreptat către fizică sau i-au aplicat principiile la disciplinele învecinate, cum sunt chimia, biologia, medicina și astronomia. În zilele noastre, un entuziasm similar înconjură biologia moleculară și informatica. Așa cum a observat Thomas Kuhn (1962), tinerii potențial creativi nu sunt atrași de domeniile
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
celebru caz, desigur, este al lui Lâsenko, care a aplicat teoria lui Lamark la noi soiuri de grâu, întrucât această teorie era mai „marxistă” decât paradigma Darwin-Mendel. Chiar și în zilele noastre, unele subiecte din științele sociale (și chiar din fizică și biologie) sunt considerate mai puțin oportune din punct de vedere politic decât altele și, în consecință, cercetările legate de ele sunt limitate. Creativitatea este motorul evoluției culturale. Noțiunea de evoluție nu implică ideea că schimbările culturale urmează în mod
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sprijină întotdeauna evoluția culturală. În general, ea favorizează diferențierea, însă poate foarte ușor să dăuneze integrării. Ideile, tehnologiile sau formele de exprimare noi strică adesea armonia dintre domenii și acest lucru poate, măcar temporar, să pericliteze complexitatea unei culturi. Ieșirea fizicii de sub tutela religiei, impusă de descoperirile lui Galilei, a inaugurat o eră de imense diferențieri în știință, plătită însă printr-o egală lipsă de integrare a culturii occidentale. Probabil - dacă va continua evoluția culturii - în viitor viziunile creative vor restabili
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mare a resurselor pentru artă, aceasta se datorează, în parte, concurenței dintre conducătorii orașului și rivalii lor din Siena, Lucca și Pisa, pe care încercau să-i întreacă prin frumusețea bisericilor și a piețelor publice (Heydenreich, 1974). Motivul pentru care fizica energiilor înalte a devenit un domeniu atât de important după al doilea război mondial este că, practic, fiecare națiune dorea să aibă tehnologia de construire a propriului arsenal nuclear. În sfârșit, complexitatea unei societăți se sprijină și pe rata de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
al mediului sociocultural care se leagă de creativitate este accesul copilului la aria de specialitate. În multe domenii este obligatoriu pentru un tânăr să fie instruit de experți cât mai devreme (Bloom, 1985). Șansa ca o persoană să poată studia fizica sau muzica destul de mult timp ca să fie capabilă de inovații depinde, parțial, de existența unor laboratoare sau a unor conservatoare în care să poată exersa și să-și poată însuși cunoștințele de ultimă oră din domeniul respectiv. Părinții trebuie să
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
activitatea. Pentru a-și dori să introducă într-un domeniu lucruri noi, o persoană trebuie să fie, în primul rând, nemulțumită de situația din acel moment. Se zice că Einstein mărturisea că a cheltuit atâta timp pentru a crea o fizică nouă pentru că nu reușea să o înțeleagă pe cea veche. O sensibilitate mai mare, naivitatea, aroganța, nerăbdarea și standardele intelectuale mai ridicate au fost citate ca motive ale faptului că unele persoane sunt incapabile să accepte starea convențională a cunoștințelor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
românilor fiind reluat abia în 1995; tipărirea lui a început în 2001 (au apărut până în prezent volumele I-VIII). După 1872 - anul organizării efective a Secțiunii științifice -, s-a acordat o atenție aparte cercetărilor în toate domeniile științifice: de la matematică, fizică și chimie până la medicină, biologie, științe agricole, geonomice, economice ori juridice. Rezultatele din aceste domenii au fost făcute cunoscute în lucrări de mare amploare: Flora României, Fauna României, Pomologia României, Ampelografia României, Atlasul istorico-geografic al României, Monumentele vechiului drept românesc
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
a explica transformările sociale, apelând la analogii Între lumea naturală și societatea oamenilor cu referire la cauzele și efectele diferitelor fenomene. Metaforele și explicațiile Împrumutate din biologie au Început să domine acest discurs În dauna altor științe, cum ar fi fizica sau matematica. Interesul pentru determinismul ereditar a crescut ca parte a acestei tendințe generale din cadrul științelor și ca răspuns la problemele sociale care Începuseră să apară În țările În curs de industrializare. Eugenia s-a dezvoltat la sfârșitul secolului al
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și a vieții intelectuale românești pe parcursul secolului al XIX-lea, fusese construită scena pentru o mai mare deschidere la astfel de argumente. Totuși, datorită autorității intelectuale și instituționale extensive lăsate moștenire de Biserica Ortodoxă, interesul pentru științele naturii și ale fizicii era foarte puțin răspândit printre profesori și studenți. La Începutul secolului al XIX-lea, când tinerii au Început să plece la studii În Berlin, Sankt-Petersburg, Viena sau Paris, orientarea lor principală rămânea totuși către disciplinele umaniste. De aceea, În această
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
p. 2). Cel mult, în această privință, putem semnala o evoluție a formulărilor și ceva mai multă sistematizare în Tratat. Vilfredo Pareto (15 iulie 1848, Paris-19 august 1923, Céligny, Geneva) Economist și sociolog italian. După studiile de matematică și de fizică, el și-a început cariera profesională ca inginer. Interesul pentru științele economice i-a fost stimulat de lucrările lui Léon Walras, fondatorul Școlii de la Lausanne. În 1893, îi succede lui Walras ca profesor de economie politică la Universitatea din Lausanne
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
subiecte: natura, atomii și vidul, bineînțeles, dar și în legătură cu opțiunile, refuzul, scopurile și criteriile, starea de sfințenie, zeii, iubirea și faptele bune, simulacre și imagini, muzică și justiție, monarhie, viziuni, pipăit... Sistemul epicurian n-a lăsat nimic la o parte: fizica, etica, religia, epistemologia, estetica, politica - viziunea asupra lumii propusă de filosoful Grădinii oferă alternativă integrală gândurilor spiritualiste, idealiste și analiste care triumfă odată cu creștinismul. Este de înțeles că doctrina lui Epicur a devenit simbolul a tot ceea ce trebuie detestat: hedonismul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Grădină, cu condiția ca această bucurie să nu contravină principiilor evanghelice, înseamnă a te bucura de viață și deci a fi pe placul lui Dumnezeu care a făcut-o pentru ca tu să profiți de ea. Banchetul începe printr-o purificare. Fizică, firește, din motive de curățenie, dar și simbolică: nu te apropii de o masă impur, pentru că orice ospăț este efectuat într-o formă de evocare a Cinei cea de taină. în cursul acestor agape, comesenii degustă din simbol, așa ca
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mai mult epicurism... Mișcarea filosofică alternativă față de curentul dominant se îndreaptă în această direcție, în vreme ce Biserica optează pentru Contrareformă: odată cu Lorenzo Valla, Epicur devine în mod evident filosoful emblematic al luptei contra creștinismul oficial. XXII MONTAIGNE și „folosința plăcerilor” 1 Fizica metafizicii sale. Contrar afirmațiilor catolice, apostolice și romane - cu Blaise Pascal cap de listă, Bossuet, Malebranche, continuând cu janseniștii și apoi cu mulți alții -, Montaigne nu se iubește, nu-i fascinat de propria-i persoană. Tocmai din acest motiv se
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
dacă dorința de o femeie ne chinuie prea tare, prima apărută în cale e potrivită pentru a ne debarasa de o tiranie prea greu de suportat... Această sinteză între principiile etice ale Porticului și cele ale Grădinii face abstracție de fizica și chiar de metafizica celor două școli. Montaigne lasă adepților Porticului cosmogonia panteistă, materialismul energetic; celorlalți le abandonează radicalismul teoriei atomiste. Morala, da, principiile etice, desigur, înțelepciunea practică - fără nici o îndoială, exercițiile spirituale, maximele referitoare la comportamentele efective - evident; dar
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
transformată în pântece matern și care-și reconstruiește paradisul pierdut. Urmărit de moarte, obsedat de ea, el pleacă în căutarea unei înțelepciuni care presupune cunoașterea de sine pentru a-și adapta temperamentul la filosofia ei - „a-și deduce metafizica din fizica sa”, pentru a folosi expresia lui. Arhitectura Eseurilor presupune și acest înconjur, la încheierea căruia el este în stare să răspundă la dubla întrebare: cine sunt eu? și, cu aceeași ocazie, ce pot să sper? Pentru aceasta meditația asupra Anticilor
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
științifice în regulă; de asemenea, nu trebuie să te închini la cifre, la numere, așa cum apar ele în Timaios, ca niște concepte operatorii majore în cosmogonia platoniciană. Nicio reminiscență pitagoriciană, nicio umbră de împrumut de la materialiștii din Abdera, la care fizica atomistă conduce la o morală chietistă - o lecție reținută de către Epicur: nu, gândirea cirenaicului vizează în mod exclusiv o etică a jubilării la care se ajunge creându-ți libertate. Poziția lui față de bani ne arată care este metoda sa: a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]