9,441 matches
-
în scopul sporirii producției agricole, presupune ca acest proces să se realizeze în condițiile menținerii acestui material prin conservare („in situ”Ă sau în instituții special organizate, în așa-zisele bănci de gene („ex-situ”Ă. Prin cercetările efectuate privind însușirile fiziologice și morfologice ale materialului local colectat, domnul dr. ing. Cristea Mihai, împreună cu echipa de cercetători din cadrul SCA Suceava, au apreciat valoarea acestuia în programul de ameliorare, îndeosebi pentru însușirile de adaptare. Această stare de lucruri a generat hotărârea fermă a
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
din zona necolectivizată, din diferite microzone geografice a populațiilor de porumb, colectare extinsă ulterior cu soiurile vechi de cartof, cu plante furajere cultivate și cu specii valoroase din flora spontană. Odată materialul colectat trebuia conservat ca să nu-și piardă însușirile fiziologice și îndeosebi germinația. Conservarea este posibilă numai la temperaturi mai scăzute (1 - 40) condiții în care procesele enzimatice, care se finalizează cu pierderea germinației sunt mult încetinite iar unele chiar blocate. Nereușita încercărilor de a conserva probele colectate în frigidere
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
fost lucru de mirare! Urma apoi casa lui Morar Ion (Ion al lui Dumitru cu porecla Foiul). Nu se știe dacă a moștenit porecla de la tatăl său Dumitru și acesta de la tatăl său Foiul. Probabil fusese la mijloc o problemă fiziologică (respira greu ca un foi), foiul fiind burduful din piele care servea la trimiterea aerului pentru cărbunii Încinși unde se Încălzea fierul de către fierarii care erau și potcovari. Acesta a avut doi flăcăi și o fată: Neculai, Petru și Mărița
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
vedere moral? • Care este atunci atitudinea ce trebuie adoptată în fața degradării societății și a diminuării forțelor sale vitale? Ce se poate face în fața "bolii voinței", așadar a incapacității de a îmblânzi, pornind de la un principiu, contradicția care apare din pulsiunile fiziologice? Bourget consideră legitim punctul de vedere al moralistului și al politicianului, care produc "reacții" la forțele decadenței, dar susține că doar un alt punct de vedere, cel "psihologic", este în măsură să pozitiveze decadența și să surprindă "valorile estetice" pe
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Nietzsche dă glas repertoriului de motive despre décadence acumulat prin intermediul explorării literaturii franceze urmând călăuzirea "psihologică" al lui Bourget. Un motiv, mai cu seamă, pare să-l fi impresionat pe Nietzsche: cel potrivit căruia această décadence este caracterizată prin descompunerea fiziologică a organismului și prin dezagregarea părților care se desprind de întreg și devin independente. Deja într-o scurtă însemnare din iarna 1883-1884 Nietzsche își notează teza centrală a lui Bourget: Stil al decadenței la Wagner: doar fraza devine suverană, subordonarea
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
cu toate rezultatele bune obținute, în acest domeniu au rămas probleme nerezolvate, încă. Complexitatea problemei adolescentului generează, fără îndoială, caracterul controversat al acesteia. Una dintre cele mai mari controverse vizează importanța acordata adolescenței. Cei mai mulți specialiști o consideră vârsta marilor prefaceri fiziologice și psihologice, a marilor întrebări, a viselor îndrăznețe, perioada celei de-a doua nașteri (I. Dumitrescu, 1980, p. 6). Adolescența face trecerea de vârsta copilăriei, a dependenței de părinți la cea a tinereții, „desprinderi de cuib” și a încercării forțelor
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
al achizițiilor multiple de roluri sociale și al asumării statusurilor noi împreună cu cerințele și responsabilitățile pe care le incumbă acestea. Adolescența reprezintă ”o fază de restructurare afectivă și intelectuală a personalității, un proces de individualizare și de metabolizare a transformărilor fiziologice legate de integrarea corpului sexual. Adolescența constituie un câmp psihologic privilegiat pentru studierea schimbării”. Schimbările produse în această perioadă sunt explicate dintr-o perspectivă psihanalitică: ”prin renașterea mișcării de separare/ individualizare a micii copilării; prin reactivarea conflictului oedipian; prin desprinderea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
descoperire de sine, precum și printr-o predispoziție mai crescută la excese comportamentale, la adolescenții studenți balanța înclină în favoarea tipului de personalitate unitar și armonios dezvoltat, fapt care este în acord cu tendința de stabilizare a personalității la această vârstă. Maturizarea fiziologică, dezvoltarea capacității de cunoaștere, apariția unor dorințe și sentimente necunoscute până acum dau adolescentului impresia că este o persoană nouă. Pentru a se afirma însă ca altul, el repudiază trecutul, respinge concepțiile celor din jur (părinți în primul rând), căutând
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
fizice și sexuale este prezența spermei în urină care marchează debutul fertilității masculine. Momentul de început al acestui fenomen este destul de variabil; pentru 2% dintre băieți se întâmplă la 12 ani, iar pentru 24% la 15 ani. Schimbările din planul fiziologic nu rămân fără impact în planul psihologic. Adolescența este, probabil, cea mai „chinuitoare” perioadă a vieții. Adolescenții au impresia că toată lumea se uită la ei și le urmărește fiecare mișcare, iar corpul lor îi trădează întotdeauna. Vocea băieților „chițăie” în
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
străduie să pară maturi, iar penisul în erecție devine vizibil în cel mai nepotrivit moment. Fetele sunt îngrijorate de mărimea sânilor sau de posibilitatea de a-și păta hainele în timpul menstruației. De aceea impactul psihologic pe care îl au schimbările fiziologice nu este deloc surprinzător. Unul dintre paradoxurile acestei vârste este conflictul între dorința adolescentului de a fi unic, diferit de ceilalți, de a avea propria identitate și dorința de a fi exact ca prietenii săi. Aceasta devine o problemă pentru
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
timpuriu sunt considerate mai puțin sociabile, mai puțin expresive, mai introvertite, mai timide. Totuși s a constatat că ele reușesc mai bine în viața adultă deoarece capătă experiență încercând să rezolve aceste probleme „chinuitoare” din perioada adolescenței. Un alt proces fiziologic, cu impact în plan psihologic, numai în cazul fetelor însă, este începutul menstruației. Majoritatea fetelor află despre aceasta de la mamele lor, cele mai multe nu sunt pregătite să facă față acestui eveniment. Multe femei din SUA își amintesc de debutul menstruației ca
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
fizice din ciclul primar, deoarece sunt activități specifice acestei vârste, cu influențe multilaterale. Jocurile de mișcare se pot folosi aproape pe tot parcursul lecției. În primele două verigi ale lecției, se efectuează jocuri ce urmăresc captarea atenției elevilor sau pregătirea fiziologică a organismului pentru efortul care va urma. Jocurile dinamice, jocurile pregătitoare, parcursurile aplicative se utilizează cu precădere În acele verigi ale lecției, În care se urmărește dezvoltarea calităților motrice, consolidarea deprinderilor de mișcare. Important este ca, efectuând În mod plăcut
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
care articulează o temă fundamentală fără a impune o imagine comună mai multor popoare. Mai mult, interesant este faptul că istoria credințelor evidențiază că, la nivel simbolic, omul nu consideră că intervine în creație, întrucât, înainte de a fi descoperit cauzele fiziologice ale nașterii, oamenii credeau că aceasta este rezultatul unei hierofanii 327. Practic, la acest nivel al creației, omul este un simplu spectator la manifestarea sacrului, el depășind spațiul profan doar prin ritualuri. Așa cum se va vedea și în continuare, răspunsul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
bine argumentat; modelând și / sau încurajînd comportamentele dezirabile și pertinente; inducând consonanță între componentele cognitive, afective și comportamentale ale atitudinilor. Necesitățile unui elev diferă enorm de cele ale altor persoane. Psihologul Abraham Maslow le împarte pe cinci niveluri distincte: nevoile fiziologice, nevoia de siguranță, nevoia de dragoste și afiliere, nevoia de stimă și apreciere, nevoia de auto-actualizare. Ierarhia nevoilor elaborată de A. Maslow Atunci când sunt satisfăcute necesitățile de la un anumit nivel inferior, necesitățile care influențează comportamentul sunt cele de la nivelul imediat
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
și o restructurare. De aceea, prin persoană și personalitate nu înțelegem numai conținutul conștiinței de sine și imaginea Eului în conștiința altuia, ci întreaga ființă umană, adică, asa cum precizau Sheldon și Allport, organizarea dinamică a aspectelor cognitive, afective, conative, fiziologice și morfologice ale individului. Personalitatea este o persoană în devenire. Este un mod de a fi al persoanei, orice persoană avându-și personalitatea sa; este modelul la care se raportează persoana, sistemul în funcțiune prin care se manifestă persoana. Dacă
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
să utilizăm metode care să domine constructiv stresul, să dilueze la maximum efectele maxime ale distresului și să valorifice virtuțile stimulative ale eustresului. Stresul se acompaniază de efecte fiziologie și psihologice, el neputând fi tratat unidimensional, după cum urmează: a. consecințe fiziologice: creșterea tensiunii musculare și a presiunii sangvine, accelerarea bătăilor inimii, superficializarea respirației, sporirea cantității de zahăr, colesterol și catecolamine în sânge, diminuarea numărului de leucocite și anticorpi (de unde vulnerabilitatea la diferite maladii); b. consecințe psihologice: iritabilitate, încordare, anxietate, alterarea încrederii
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
antrenând individul în activități cu dublă finalitate, atât curativă cât și formativă, cum sunt: ergoterapia, artterapia, psihoterapiile ludice etc. Hilaroterapia (tehnică sofrologică utilizată în grup): R. Moody (1978) arată faptul că râsul constituie un excelent factor regenerator atât pe plan fiziologic, cât și psihologic. Consecințele fiziologice ale umorului, verificate experimental, sunt: - relaxarea tensiunii musculare și eliberarea surplusului de energie; - activarea diafragmei; - modificarea pozitivă a chimismului sangvin. Consecințele psihologice sunt: - contracararea stărilor emoționale negative (mânia, ura, dorința de răzbunare); - potențarea forței expresive
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
dublă finalitate, atât curativă cât și formativă, cum sunt: ergoterapia, artterapia, psihoterapiile ludice etc. Hilaroterapia (tehnică sofrologică utilizată în grup): R. Moody (1978) arată faptul că râsul constituie un excelent factor regenerator atât pe plan fiziologic, cât și psihologic. Consecințele fiziologice ale umorului, verificate experimental, sunt: - relaxarea tensiunii musculare și eliberarea surplusului de energie; - activarea diafragmei; - modificarea pozitivă a chimismului sangvin. Consecințele psihologice sunt: - contracararea stărilor emoționale negative (mânia, ura, dorința de răzbunare); - potențarea forței expresive a gândurilor și sentimentelor (foarte
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
de relaxare Starea de relaxare condiționează eficacitatea oricărei acțiuni umane, dar are o rezonanță particulară în activitatea creativă. G. Dobbelare (apud Percek, 1992) propune o sistematizare a metodelor de relaxare în trei mari categorii: a. psihologice; b. psiho-fiziologice; c. preponderent fiziologice. Relaxarea, fiind o stare crepusculară a psihicului între starea de veghe și somn, stimulează accesul la nivelul inconștientului, administrând mai adecvat funcțiile emisferei cerebrale drepte. Metodele de relaxare sunt utile creativității pentru că: 1. ajută la igienizarea psihicului de trăirile indezirabile
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
bază trei principii fundamentale: 1. eliminarea tensiunii din procesul de învățământ; 2. unitatea conștient inconștient; 3. interacțiunea sugestivă. Metodele sugestive G. Lozanov, creatorul sugestologiei (1978), se referea la sugestie ca fenomen relațional, deosebit de complex, cu o dublă natură: psihologică și fiziologică. Ea funcționează ca un sistem unitar și armonios, în care orice disociere dintre sugestor și sugestionat, dintre individ și mediu, dintre conștient și inconștient, dintre trecut, prezent și viitor, dintre real și posibil, poate pune în pericol coeziunea întregului. Consecințele
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
de a crea. Ch. Maouron și J. P. Weber, pornind de la acest tip de abordare, introduc noțiunea de psihobiografie, care ar reprezenta studiul interacțiunii dintre om și operă. - A. Maslow explică acțiunile umane prin intermediul unor nevoi specifice, cum sunt cele fiziologice, de siguranță, sociale, de statut, de autoactualizare (de realizare, de creație). Se consideră că nevoia de a crea este caracteristică unui număr redus de indivizi și se poate manifesta doar după ce sunt satisfăcute celelalte nevoi. - A. Moles, în Sociodinamica culturii
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
clară și definitiv structurată. Este important ca procesul de instruire să fie astfel proiectat încât să corespundă cât mai fidel treptei motivaționale pe care se află cel care învață. În ordinea complexității, trebuințele umane se structurează pe următoarele nivele: • trebuințe fiziologice (hrană, odihnă, sex - care asigură sănătatea și conservarea); • trebuințe de securitate (adăpost, lucruri, haine - care asigură condițiile de muncă și de viață, evitarea primejdiilor, echilibrul emoțional); • trebuințe sociale (prietenie, afecțiune, apartenență și afiliere la grup, comunitate culturală); • trebuințe de afirmare
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
lichid plasmatic (situat în interiorul vaselor sangvine). Cel dintâi cântărește 15% din greutatea întregului organism, iar ultimul 5%. Lichidul intracelular Reprezintă 40% din greutate și 66% din întreaga cantitate de apă. Celulele țesutului adipos conțin puțină apă, de aceea prima constantă fiziologică este mai scăzută la femei și la persoanele obeze. Odată cu înaintarea în vârstă, conținutul în apă al celulelor descrește. Între compartimentele menționate au loc permanent schimburi de apă, deoarece aceasta este principalul solvent și mediu pentru desfășurare reacțiilor chimice. 1
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
o parte a membranei fiind urmată de atragerea cationilor. Filtrarea este procesul prin care particulele dizolvate în apă sunt împinse datorită presiunii hidrostatice prin spațiile intercelulare ale unor structuri specifice, traversarea fiind condiționată de dimensiunile solviților. Ca exemple de procese fiziologice în care intervine acest proces pot fi date formarea urinii (ultrafiltrarea glomerulară) și schimburile la nivelul capilarelor sangvine. Presiunea osmotică se manifestă în raport cu o membrană semipermeabilă ce separă două soluții de concentrații diferite, când apar forțe ce tind să le
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
54% din volumul sangvin este antrenat în circulație (volumul sangvin circulant); restul fie circulă de zece ori mai lent fie chiar stagnează în vene (volumul sangvin de rezervă). Principalele rezervoare sangvine sunt ficatul, splina și plexurile subpapilare. În anumite condiții fiziologice sau patologice au loc redistribuții sangvine: în timpul digestiei crește debitul sangvin la nivelul organelor splanhnice și scade irigația la nivelul pielii, iar în cursul efortului pielii crește afluxul de sânge la nivel muscular și se reduce la nivelul organelor digestive
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]