3,170 matches
-
vede și veceul" din paie ("originalul" se prăbușise în ziua când doamna A. fusese numită directoare). Pentru Cântarea României, un tovarăș i-a cerut să organizeze o participare artistică din partea localității. I s-a părut prea de tot să caute "flăcăi și fete" cu potențial artistic prin sat, așa că s-au sfătuit să facă ei, colegii, "ceva". Fiind mai multe "fete" decât "băieți", dansurile erau excluse. Talentul muzical lipsea, așa că au hotărât să fie o "brigadă artistică". Textele nu erau o
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
lui Rică, ce asistaseră la proces. "De ce-o fi vrut curva aia să-l bage la apă, arde-o-ar focul și nu i s-ar mai ține țâțele de piept!" se perpelea ea, oțărâtă că îndârjirea americancei împotriva flăcăului rămânea învăluită în mister. Ce să se fi întâmplat de fapt între ei acolo, la Roma? Aducătorii veștilor spuneau că fata nu era frumoasă și că plesnea de grasă; cum de putuse atunci Rică să se încurce cu una ca
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
dezamăgiri din sinea junei. Una din mâinile multașteptate de fată se scufundă în buzunarul blugilor soioși și, după o căutare prelungită dinadins, extrase o splendidă brațară, cum nu văzuse Marieta decât prin reclamele firmelor de lux, și i-o întinse. Flăcăul privise mai întâi pe furiș împrejur, să nu-i vadă cineva. Nu-i zise decât "vezi, ai grijă de ea, că nu-i maglavit!" și apoi își văzu de drum, fără vreo explicație, întrebare, sau constatare oarecare la adresa ei. Mai
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
fragment cu fragment, pe la diferiți cunoscători parțiali, dintre care Rică nu era decât unul; și lumea poveștilor își are patimile ei. În orice caz, iată partea aflată în posesia lui - așa cum, maleabilă, ea s-a insinuat în memoria imaginativă a flăcăului în felul unui metal prețios devalorizat și de aceea întors, printr-o gură nouă de galerie apărută salutar în cale-i, la întunericul de obârșie al minei lui întru odihnă. După ieșirea din Casa di reclusione di Rebibbia, Rică era
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
-se departe de autostrăzile supravegheate electronic și traversând în schimb sate și târgușoare atât de tihnite încât și ochiul legii moțăia, toropit, prin ele, în monotona prezență a ordinii păzite de rutină. "Ei, fir-ar mama ei de viață!" oftă flăcăul cu încântare. Altfel se vedea lumea din spatele unui volan de SAAB, mângâiat pe întrecute de aerul condiționat și canapelele de piele ca mânușa. Nu-i mai venea să coboare din mașină de teamă să nu sune pe-afară vreun ceas
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
al bărbatului, absorbind în făptura ei pericolul, pe postură de bodyguard voluntar al lui. Fulgerător, mimă cu măiestrie o indispoziție violentă aproape înainte ca el să-și recunoască eșecul; i-l fură, practic, de sub nas, atribuindu-și-l explicit. Între flăcăul speriat și mareea de neputință pe cale de a-l cuprinde, femeia plonjă prompt și strălucit, ca etrava unei șalupe de salvare. Fața ei frumoasă se schimonosi histrionic într-o grimasă de durere, ce dădea impresia că o migrenă i-ar
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
am crede că s-au ridicat cândva Împotriva regimului comunist - sate din Moldova, Muntenia, Oltenia. Nu m-am gândit că voi găsi aici Dăbulenii. Impresionante sunt fotografiile unor victime: țărani bătrâni, cu fețe bătute de ani și geruri, femei Îmbrobodite, flăcăi În prag de maturitate, fete foarte tinere. Majoritatea Îmbrăcați În straie locale, naționale. Nu se Împotriveau ideologic unei alcătuiri străine, ci luptau să-și apere agoniseala lor de-o viață, adunată prin efortul mai multor generații. Ne putem gândi imediat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
acesta circulă, timid, pe internet, și-l trimit unii-altora oamenii discreți, anunțând dispariția unei lumi, a unui mod de viață. Nu conține nimic spectaculos, nimic care să șocheze sau să inducă teama de un pericol iminent, se Înfățișează ca un flăcău tomnatec care nu a cunoscut bine viața și are ticurile unui timid care se teme să nu inoportuneze. Un ins care trăia după precepte desuete („Lumea e a celor care se trezesc dimineața”, „Nu consuma mai mult decât ai”, „Nu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
seama că scăpasem ca prin urechile acului; cu toate acestea, eram mulțumită că săvârșisem un gest cu-adevărat gratuit". Într-o altă seară, tânăra îl ispitește din nou pe diavol, acceptând să joace o partidă de minifotbal "cu un tânăr flăcău care avea obrazul brăzdat de o cicatrice roz". Înșelându-se cu privire la intențiile fetei, băiatul o invită să tragă cu pușca la țintă și insistă să plătească toate partidele. Îi face cunoștință cu un prieten de-al lui și-i oferă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cei doi băieți insistă s-o conducă pe Simone pe jos până acasă. Am avut grijă să le explic că nu aveau să se aleagă cu nimic, povestește gânditoarea, dar degeaba. Pe strada Cassette, când dădeam colțul pe strada Rennes, flăcăul cu cicatrice m-a prins de talie: Când ne mai vedem? Când vrei", am răspuns eu, ca o lașă. A încercat să mă sărute, m-am zbătut să scap". La vederea a patru polițiști pe biciclete care-și făceau rondul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pe drumuri! Asta nu-mi convine! Meriți o lecție", o amenință el. Nu arăta prea bine: urma ori să mă lovească, ori să mă sărute fără înconjur, și nu știu de ce mi-era mai frică". În cele din urmă, prietenul flăcăului intervine și rezolvă neînțelegerea pe cale pașnică. Haideți, vă puteți înțelege, explică el. Îi e ciudă pentru că a cheltuit bani cu tine, asta-i tot". La început, derbedeul, cu fața schimonosită de mânie, nici nu vrea să audă, dar sfârșește totuși
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
fi putut să se interpună, persecutânduămă cu ceva. Să mă atingă cineva, să mă bată? Nici vorbă! s-ar fi făcut luntre și punte, cum se spune, și m-ar fi apărat de oricine ar fi devenit persecutorul meu. Eram flăcăul lui tata, și în sinea sa simțeam, se mândrea. Vroia să cresc drept, ca bradul spunea el când era cu chef mamei, mă vedea merg ând la școală înaltă să lucrez ca domnii, nu ca el la mină târâș sau
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
coborâse și trăsnetele se țineau de mână, înaintam încet resemnați și ochind calea după fiecare fulger. Era tot o apă și vântul îmi răcea toate mădularele. După fiecare trăsnet, după fiecare poticneală prin gropile cu apă și glod, unul din flăcăi suduia pe Dumnezeu, el spunea că-i glumă și-l chema Nică. Era târziu, pe aproape de miezul nopții, când am ajuns la bariera târgului. M-am dus tot înainte în celălalt capăt al orașului, la mătușa Irina. Porțile încuiate, târgul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
prea proaste. Odată întorși acasă acasă însă, ei înțeleg să-și răscumpere zilele de muncă grea a pământului, pe lapoviță, ploaie, vânt, soare, căldură și brumă, prin petreceri nesfârșite. De la Crăciun și până la Sf. Toader gem crâșmele de gospodari și flăcăi, iar muzicile fac să răsune, duminica și sărbătorile mai ales, toate mahalalele. Îndeosebi, horele de la Crăciun, Sf. Vasile și Bobotează, că și nunțile din câșlegi, au fastul lor aparte, atrăgând prin originalitatea costumelor și a obiceiurilor pe curioșii târgului. Altădată
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și nunțile din câșlegi, au fastul lor aparte, atrăgând prin originalitatea costumelor și a obiceiurilor pe curioșii târgului. Altădată, mai ales fetele și nevestele, se distingeau prin purtarea salbelor de aur, „lefții” , a barizurilor și a cațaveicilor, iar bărbații și flăcăii prin căciulile de astrahan, contășele bine îmblănite și cizmele cu taban și creți. V. Migrațiunea sezonală a bulgarilor hușeni, în căutarea de locuri bune de cultivat zarzavatul , se face pe două căi: A. Prima cale, și cu procentul cel mai
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ce bucătărește Panaiota", zise Grigore și o luă spre bucătărie să se informeze. Să nu ceri meniul, Filip, aici mănânci ce ți se dă, adică ce mănâncă și patronii. Și plătești la sfârșitul lunii sau când poți... El e un flăcău de pe-aici, Panaiota e din Creta. A venit să se trateze la sanatoriu. Tratamentul, de care încă mai are nevoie, a ținut-o pe loc și, în vremea asta, s-a măritat cu Grigore. O să vezi, șchiopătează ușor. Între
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
că n-a așteptat. Pe celălalt îl cunoșteam mai puțin, dar știu că i-a murit nevasta de curând și preotul a acceptat să facă înmormântarea pe gratis, că n-avea un ban. Ca spioni, nu erau prea grozav plătiți flăcăii ăștia. Locotenentul mai rămase o clipă să-și asculte prietenii care nu conteneau să deplângă situația critică a pescarilor, și își luă rămas bun: În seara asta, sunt obosit, Constantin, dar o să trec pe la tine într-una din zilele următoare
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ani. <...> Odată cu această vizită se va deschide în capitala Angliei sezonul de iarnă, care în acest an se va numi sezonul românesc”. Marți,8 noiembrie. Ziua onomastică a lui Mihai. Presa publică articole omagiale. Unul dintre aceste articole era intitulat Flăcăul nostru drag, pentru că „așa ne place nouă, plugarilor să-i zicem Măriei Sale Marelui Voevod Mihai de Alba Iulia”, justifica autorul. „Flăcăul nostru drag, flăcăul drag al țării, are acum 17 ani. El este fala noastră de azi și nădejdea noastră
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
românesc”. Marți,8 noiembrie. Ziua onomastică a lui Mihai. Presa publică articole omagiale. Unul dintre aceste articole era intitulat Flăcăul nostru drag, pentru că „așa ne place nouă, plugarilor să-i zicem Măriei Sale Marelui Voevod Mihai de Alba Iulia”, justifica autorul. „Flăcăul nostru drag, flăcăul drag al țării, are acum 17 ani. El este fala noastră de azi și nădejdea noastră de mâine”. Voievodul Mihai s-a identificat cu poporul, peste care va fi chemat să domnească, pentru că a fost „crescut de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
noiembrie. Ziua onomastică a lui Mihai. Presa publică articole omagiale. Unul dintre aceste articole era intitulat Flăcăul nostru drag, pentru că „așa ne place nouă, plugarilor să-i zicem Măriei Sale Marelui Voevod Mihai de Alba Iulia”, justifica autorul. „Flăcăul nostru drag, flăcăul drag al țării, are acum 17 ani. El este fala noastră de azi și nădejdea noastră de mâine”. Voievodul Mihai s-a identificat cu poporul, peste care va fi chemat să domnească, pentru că a fost „crescut de mâini românești, învățând
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
românesc.<...> În această frumoasă zi de toamnă târzie, a Sfântului Arhanghel Mihail, un popor întreg de plugari ... ridică ochii... către cerul albastru și roagă pe Cel ce toate le face și toate le ține, să aibă în paza Lui, pe flăcăul nostru drag, al țării, pe Marele Voevod Mihai - trup din trupul țării și suflet din sufletul nostru - și să-i dăruiască lui înțelepciune, sănătate și viață lungă”. Comandantul Străjii Țării cheamă copii neamului „să se întoarcă spre datina străbună, înlocuind
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
năframă și un pahar de rachiu sau vin. Nașa rupea un colac și-l arunca în patru părți. Fetele care mai de care se străduiau să prindă o bucată de colac, semn că se vor mărita curând. La luarea miresei, flăcăii cereau mirelui "vulpe" (vin, țuică sau bani) ca să-i dea mireasa. Când venea mirele cu nașii după mireasă, ea trebuia să se ascundă și mirelui i se prezenta o babă împodobită cu paie, urzici, ca să producă haz. Mirele căuta mireasa
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
sensibili și chiar mai sentimentali. Pentru ei, sentimentul de dragoste nu e doar o simplă afecțiune, trecătoare, ci foarte puternică. Nu puține sunt cazurile când tinerii săteni s-au dovedit foarte statornici în iubire. La Costișa, se întâmplă, ca unii flăcăi să-și fure iubita, înainte de nuntă, pentru a fi siguri de ea. De obicei, acest lucru se baza pe înțelegerea ambelor părți. Un băiețan chipeș și bogat, de pe Hlineț iubea o fată frumoasă de-a Puiuțului, de pe gârlă. Aceasta însă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
așezat pe bănci în ograda noastră și-au început să cânte. Răsuna tot satul. Cu mic cu mare, au venit la noi, la horă, invadând toate ungherele. S-a încins un joc ca în poveste. Vremea fiind prielnică, au venit flăcăi și fete din satele vecine (Frătăuții Vechi și Noi, Dornești, Iaz, Măneuți, Gălănești și Bilca). În timp ce tinerii bătătoreau iarba înfocați într-o sârbă sau horă, tata cu câțiva prieteni de primărie s-au retras într-o cameră din casă. S-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mâna vărului Iordachi Râșcanu camin(ar) Încredințăz că pentru multă dragosti ci avem Între noi și ori pentru ci l-am poftit nu mé au stricat hatârul, și mai ales botezându-i și un copil, anumi Toader, Îi afierosăsc un flăcău de țigan, anumi Costandin herar, ficiorul lui Anton, nepot de ficior lui Dumitru și a Radéi, și nepot de fată a lui Costandin Hăma i a fimeii sali Ileana, pe cari țigan Îl am cumpărat de la Sultan mezat, Înpreună cu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]