3,139 matches
-
Polonia) este un fost jucător de fotbal și antrenor polonez. Prima oară a jucat la Zawisza Bydgoszcz, iar mai târziu la Widzew Łódź. Boniek a fost trecut de Pelé pe lista FIFA 100 ca fiind unul dintre cei mai buni fotbaliști în viață. Boniek s-a transferat la gigantul fotbalului italian Juventus în anul 1982. În același an el a câștigat o medalie de bronz (al treilea loc) cu Polonia la Campionatul Mondial din 1982. Cu Juventus a câștigat Cupa Cupelor
Zbigniew Boniek () [Corola-website/Science/316537_a_317866]
-
a insucceselor poate fi considerată că echipa a fost creată în perioada dificilă de după război. Pe parcursul a trei sezoane echipa a fost condusă de Serghei Eriomin. El era ajutat de Gheorghe Mocanu, care ulterior a edificat o generație întreagă de fotbaliști moldoveni și a fost desemnat antrenor emerit al Republicii Moldova. Din rândul jucătorilor acelei perioade s-a remarcat Serghei Kornilov, care, peste ani, devenind antrenor, s-a distins și el cu titlul de antrenor emerit al republicii. În 1950 Dinamo a
FC Zimbru Chișinău () [Corola-website/Science/316505_a_317834]
-
de moscoviți, în timpul care a rămas de jucat, a marcat de trei ori prin Iuri Korotkov și o dată prin Eduard Danilov, și a adus partida la egalitate, scor final 4-4. În acea periaodă în componența echipei Burevestnik au excelat asemenea fotbaliști, precum Iuri Korotkov, Mihail Muhortov, Vitali Vațkevici, Mihail Potapov și Valentin Mirgorodschi. În anul 1958, echipa și-a schimbat numele în "Moldova" și din același an echipa s-a ales și cu o bază sportivă - pe același loc, unde este
FC Zimbru Chișinău () [Corola-website/Science/316505_a_317834]
-
finlandeze" de lemn și două terenuri. În această perioadă s-a remarcat atacantul Vladimir Țincler, legendă vie a fotbalului moldovenesc. Evoluând pentru formația Moldova, el a devenit primul și unicul jucător al clubului, inclus în topul celor mai buni 33 fotbaliști ai Campionatului URSS. El a evoluat și în selecționata olimpică a Uniunii Sovietice. În componența echipei Moldova, de asemenea s-au remarcat Nicolae Esin, Vladimir Vostroilov, Evgheni Larin, Anatol Morărița, Valeri Volostnîh, Valeri Colbasiuc și Anatol Mironov. În 1964 echipa
FC Zimbru Chișinău () [Corola-website/Science/316505_a_317834]
-
în liga secundă, echipa nu putea promova din nou în eșalonul superior. Antrenorul principal al clubului, Ivan Zolotuhin, a declarat pe această temă în ziarul calendaristic-informațional pentru anul 1966: "”Doar în zilele noastre rareori poți să mai auzi de la unii fotbaliști: - Este greu de jucat pe stadionul nostru. Unii suporteri încă de la începutul jocului sunt porniți împotriva noastră. Ei s-au plictisit probabil de aceleași nume și doresc de fiecare dată să vadă pe cineva nou”". În anul 1966 echipa și-
FC Zimbru Chișinău () [Corola-website/Science/316505_a_317834]
-
deschide o nouă filă în istoria Galeriei Zimbru"” în sectorul 16 al stadionului Zimbru. Aceasta este poziționarea clubului conform IFFHS, la 1 martie 2013: Acesta este coeficientul UEFA al clubului pentru anul 2015: "Cele mai bune performanțe:" Jucătorii Zimbrului desemnați „Fotbalistul moldovean al anului” Jucătorii Zimbrului care au obținut titlul de golgheter al Diviziei Naționale Serii "Actualizat 23 Martie 2016" "Actualizat 23 Martie 2016"
FC Zimbru Chișinău () [Corola-website/Science/316505_a_317834]
-
Iván Luis Zamorano Zămora (n. 18 ianuarie 1967, Santiago) este un fost jucător chilian de fotbal. Alături de Elías Figueroa și Marcelo Sălaș, el a devenit unul dintre cei mai cunoscuți fotbaliști chilieni. A fost un membru al echipei naționale de fotbal a statului Chile jucând la Campionatul Mondial din 1998. A jucat pentru două cluburi mari din Spania, Sevilla și Real Madrid C.F. dar și pentru clubul italian Internazionale Milano. A
Iván Zamorano () [Corola-website/Science/316551_a_317880]
-
2 în meciul cu Scoția); Uniunea Sovietică avea să fie eliminată în cea de-a doua etapă a grupelor, după ce a încheiat pe locul doi, după Polonia, pierzând calificarea în semifinale la golaveraj. Datorită performanței sale, Dasaev a fost numit Fotbalistul sovietic al anului și portarul sovietic al anului în 1982. În anul 1986, Dasaev a fost prezent la cel de-al doilea Campionat Mondial din carieră, cel din Mexic. A terminat pe primul loc în grupa A, după ce a primit
Rinat Dasaev () [Corola-website/Science/316528_a_317857]
-
ultimul meci, scor 4-0, chiar câștigătoarea grupei, Camerun. În primul meci, Dasaev a fost învins de două ori de către românul Marius Lăcătuș. În 1991, după ce a evoluat în aproape 60 de meciuri în Spania, s-a retras din activitatea de fotbalist.
Rinat Dasaev () [Corola-website/Science/316528_a_317857]
-
Josef Dieter Maier (născut 28 februarie 1944, Metten, Germania), cunoscut mai bine ca „Sepp” Maier, este un fost fotbalist german. Născut în Metten, Bavaria, și-a petrecut întreaga carieră de jucător la FC Bayern München, câștigând Bundesliga de patru ori și Cupa Campionilor Europeni de trei ori la rând. Între 1966 și 1977 a jucat neîntrerupt 422 de meciuri
Sepp Maier () [Corola-website/Science/316533_a_317862]
-
jucător la FC Bayern München, câștigând Bundesliga de patru ori și Cupa Campionilor Europeni de trei ori la rând. Între 1966 și 1977 a jucat neîntrerupt 422 de meciuri fiind un record nebătut nici astăzi în Germania. A fost votat fotbalistul Germaniei de vest de trei ori (1975, 1977 și 1978). Porecla lui era "„Die Katze von Anzing”" („pisica din Anzing”) datorită reflexelor sale incredibile. Maier a jucat la juniorii lui Bayern München începând cu anul 1958. A debutat pentru Bayern
Sepp Maier () [Corola-website/Science/316533_a_317862]
-
Din 1966 și până în 1977, Sepp Maier a reușit un record greu de egalat: a jucat 422 de meciuri consecutive pentru Bayern München, devenind una din legendele clubului bavarez și, în același timp, al primei ligi din Germania, nici un alt fotbalist nereușind până în ziua de astăzi să îi depășească performanța. În 1967, Sepp Maier s-a calificat, alături de Bayern Munchen, în finala Cupei Cupelor. A reușit să închidă poarta celor de la Bayern, bavarezii câștigând printr-un gol marcat în a doua
Sepp Maier () [Corola-website/Science/316533_a_317862]
-
departajare de Antonin Panenka. Acesta a executat celebra sa scăriță, lăsându-l mască pe Maier, care sărise în partea stângă. A mai evoluat și la Campionatul Mondial din Argentina, din 1978, iar în 1979 s-a retras din activitatea de fotbalist profesionist după ce a suferit un accident de mașină. A rămas la Bayern în postura de antrenor cu portarii, retrăgându-se din această activitate în 2008.
Sepp Maier () [Corola-website/Science/316533_a_317862]
-
(n. 5 septembrie 1951, la Kolbermoor, Bavaria) este un fost fotbalist german, selecționat de 48 de ori în echipa națională a țării sale. În prezent, este jurnalist și are funcția de consilier al clubului de fotbal Bayern München. a debutat în Bundesliga în sezonul 1970-1971, când a evoluat în 21 de
Paul Breitner () [Corola-website/Science/316544_a_317873]
-
petrecut un singur sezon ca jucător profesionist, retrăgându-se la sfârșitul sezonului 1982-1983, la vârsta de nici 32 de ani. Paul Breitner a debutat la echipa națională în anul 1971, la vârsta de 20 de ani. Peste doar un an, fotbalistul german avea să participe la turneul final al Campionatului European, turneu câștigat de echipa Germaniei. Breitner devenea astfel campion european, evoluând și el în finala împotriva Uniunii Sovietice. Peste doi ani, la Campionatul Mondial de Fotbal 1974, desfășurat chiar în
Paul Breitner () [Corola-website/Science/316544_a_317873]
-
(n. 8 mai 1960, Travagliato, Provincia Brescia, Italia) este un fost fotbalist italian și antrenor la echipele de tineret ale AC Milan. Lui Baresi i se spunea „piscinin”, ceea ce în dialectul milanez însemna „cel mic”, el fiind fratele mai mic al legendei lui Internazionale Giuseppe Baresi. Numărul purtat de el la AC
Franco Baresi () [Corola-website/Science/316547_a_317876]
-
(n. 10 mai 1973, Korkuteli, Antalia, Turcia) este un fost fotbalist turc, care a jucat pe postul de portar la Antalyaspor, Fenerbahçe, Barcelona și Beșiktaș. Reçber a avut un rol cardinal în succesele echipei naționale de fotbal a Turciei la Campionatul Mondial de Fotbal 2002, unde aceasta s-a clasat pe
Rüştü Reçber () [Corola-website/Science/316559_a_317888]
-
mai bun portar al anului 2002 și a fost inclus în ”"UEFA Team of the Year 2002"”, prin votul publicului. În 2004, el a fost inclus în lista FIFA 100 de către Pelé, ca fiind unul din 125 cei mai buni fotbaliști în viață. Rüștü s-a retras din fotbalul internațional după Euro 2008, având la activ 120 de meciuri internaționale, dar a fost convocat să joace contra Spaniei pe 28 martie 2009 și 1 aprilie, și ulterior și-a jucat meciul
Rüştü Reçber () [Corola-website/Science/316559_a_317888]
-
da Silva (născut pe 6 mai 1983 în Juazeiro), cunoscut și ca Dani Alves, este un fotbalist brazilian, care joacă în prezent pentru clubul italian Juventus din Serie A și pentru echipa națională a Braziliei. Înainte ca el să ajungă la catalani, a mai jucat șase ani la FC Sevilla, unde a câștigat de două ori Cupa
Daniel Alves () [Corola-website/Science/316548_a_317877]
-
(n. 10 noiembrie 1974, Isaccea, Județul Tulcea) este un fotbalist român. Evoluează pe postul de portar. Ultima echipă la care a jucat a fost FC Dinamo București. Și-a început cariera la Farul Constanța, pentru care a debutat în Liga 1 la 22 noiembrie 1992, într-un meci cu Oțelul
Cristian Munteanu () [Corola-website/Science/316572_a_317901]
-
Hendrik Johannes Cruijff (n. 25 aprilie 1947, Amsterdam - d. 24 martie 2016, Barcelona), cunoscut ca , a fost un fotbalist și antrenor de fotbal olandez. A primit Balonul de Aur de trei ori (1971, 1973, 1974), record deținut alături de Michel Platini, Marco van Basten, Cristiano Ronaldo și Lionel Messi. Cruyff este cunoscut ca cel mai bun exponent al filozofiei Fotbal
Johan Cruyff () [Corola-website/Science/316570_a_317899]
-
Eredivisie (prima ligă din Olanda). Deși Ajax a pierdut meciul, scorul fiind 3-1 pentru Groningen, Cruijff marca unicul gol al „lăncierilor”. Astfel, după 10 partide bifate pentru „lăncieri” și 4 goluri marcate în Eredivisie, Cruijff își încheia primul an de fotbalist profesionist. Nu fusese însă un an foarte grozav pentru Ajax Amsterdam, deoarece echipa a încheiat sezonul pe locul 13, cea mai slabă clasare de când Ajax era un club profesionist. Sezonul 1965-1966 a fost însă primul sezon prolific făcut de Cruijff
Johan Cruyff () [Corola-website/Science/316570_a_317899]
-
partide în Eredivisie și marcând 25 de goluri. În sezonul următor, Cruijff nu a reușit să își treacă în palmares al patrulea titlu de campion consecutiv, însă avea să câștige pentru al treilea sezon consecutiv titlul de cel mai bun fotbalist din Eredivisie, după ce în 29 de partide a marcat 24 de goluri. Chiar dacă nu a câștigat titlul, Cruijff a avut parte de o lungă aventură în Cupa Campionilor Europeni, care s-a încheiat numai în finala de la Madrid. În primul
Johan Cruyff () [Corola-website/Science/316570_a_317899]
-
de 3-2 în fața celor de la ADO Den Haag. A venit și al cincilea titlu de campion, iar contractul semnat pe o durată de șapte ani cu Ajax părea să îl țină la echipa lăncierilor pe durata întregii sale cariere de fotbalist. În acest sezon Ajax a participat în Cupa Intercontinentală, Cruijff adăugându-și un nou trofeu la palmares după victoria, scor 3-0, reputată în fața celor de la Independiente (în tur, în Argentina, scorul fusese egal, 1-1). De data aceasta cu Ștefan Covaci
Johan Cruyff () [Corola-website/Science/316570_a_317899]
-
său copil, căruia avea să îi dea un nume cu rezonanță catalană (Jordi). Peste două decenii, Cruijff avea să își conducă fiul de pe bancă, Jordi evoluând și el câteva sezoane pentru FC Barcelona. La finele anului, avea să devină primul fotbalist care primește de trei ori Balonul de Aur. Chiar dacă a evoluat pentru FC Barcelona cinci sezoane, totalizând 143 de meciuri jucate în tricoul blau-grana și marcând un număr impresionant de goluri în Primera Division, 48, Johan Cruijff nu a reușit
Johan Cruyff () [Corola-website/Science/316570_a_317899]