4,656 matches
-
și un îndemn adresat cititorului de a se apleca el însuși, meditativ, asupra aspectelor care i-au atras atenția poetului, făcându-l să reflecteze în legătură cu ele. De altfel, caracterul reflexiv al poeziilor atestă, așa cum am afirmat de la început, un spirit frământat de formele mai mult sau mai puțin mărețe ale lumii, cărora le consacră atenție și efort, dându-le posibilitatea intrării, grație scrisului, într-o altă dimensiune, păstrând memoria clipei și lăsând în urmă doar umbra unui gol. Valentin Talpalaru: Poemele
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
oarecare Hugo de Versailliis. Fără îndoială, pentru a se ajunge la ceea ce reprezintă astăzi castelul și domeniul Versailles în tezaurul patrimonial francez, dar și universal, a trebuit să treacă foarte multă vreme. Iar timpul istoric francez a fost în permanență frământat de tot felul de întâmplări, unele prielnice, altele dimpotrivă. Se cade să consemnăm, între altele, daunele provocate de Războiul de 100 de ani. Au fost distruse casele din micul sătuc, iar locuitorii au fost siliți să-l părăsească. Cu o
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92341]
-
nu a contenit și că forța credinței asigură biruința Binelui. Biscornet s-a adâncit și mai mult în gânduri. Sumedenie de întrebări au început a i se învălmăși în minte, amețindu-l: „Oare voi reuși vreodată?” era întrebarea care îl frământa cel mai tare. A mai privit o dată ușile. Chiar pe cea centrală era reprezentată Judecata de apoi. Un diavol cu rol de portar, împodobit cu două coarne frumoase și o coadă lungă, arunca priviri deloc prietenoase către un înger. Diavolul
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92335]
-
lumii sunt în așa fel cârmuite de soartă și de Dumnezeu încât, cu toată înțelepciunea lor, oamenii nu pot să le domine și nici nu au vreun remediu împotriva lor. S-ar putea crede, așadar, că nu trebuie să te frămânți prea mult în viață și că este mai bine să te lași călăuzit de soartă. Părerea aceasta a găsit mai multă crezare în vremurile noastre, date fiind marile răsturnări care s-au văzut și care se văd încă în fiecare
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
tot omul fiind de acord că și născocirile fac parte din viață. Care viață ar fi mult mai seacă dacă imaginația nu ar mai lua-o, din când în când, razna pe unde poftește ea. în acel Ev Mediu deosebit de frământat de tot felul de războaie, nimeni nu se putea considera înconjurat numai de prieteni. Nici chiar Charlemagne, care nu mai era un împărat oarecare. între adversarii lui, fățiși sau ascunși, a apărut, la un moment dat, unul mai îndârjit decât
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92334]
-
să alcătuiască nu mai puțin de 52 de comisii de experți: juriști, istorici, finanțiști, geografi, militari, industriași, comercianți, profesori. 1646 de ședințe au fost necesare până ce s-a ajuns la niște concluzii și s-au elaborat documentele. într-un context frământat de contradicții iscate de interese proprii, relațiile dintre Clemenceau și I.I.C. Brătianu s-au tensionat, sporind vehemența orgoliosului prim-ministru francez, care nu putea accepta vreun afront, mai ales din partea unei țări mici, cum era considerată România. Disputa principală se
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]
-
egal. Raiul imaginat de om a avut ca model spațiul în care el își duce existența. Desigur, și iadul. La Réunion, natura oferă ochiului, minții și sufletului, zilnic, spectacole de gală. Spectacole de lumină și culoare pe fundalul unui relief frământat în chip măiestru de natura aflată într-o perpetuă stare de prefacere. Aici, totul este viu și divers colorat: vegetația foarte bogată în flori, fauna specifică zonei, relieful, îmbrăcămintea oamenilor. De la nivelul oceanului albastru, la nisipul cenușiu-gălbui sau roșu, continuând
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92343]
-
El, Și I-a zis: "Doamne, nu-Ți pasă că soră-mea m-a lăsat să slujesc singură? Zi-i dar să-mi ajute." 41. Drept răspuns, Isus i-a zis: "Marto, Marto, pentru multe lucruri te îngrijorezi și te frămînți tu; 42. dar un singur lucru trebuiește. Maria și-a ales partea cea bună, care nu i se va lua." $11 1. Într-o zi, Isus Se ruga într-un loc anumit. Cînd a isprăvit rugăciunea, unul din ucenicii Lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
Dumnezeu iarba, care astăzi este pe cîmp, iar mîine va fi aruncată în cuptor, cu cît mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puțin credincioșilor? 29. Să nu căutați ce veți mînca sau ce veți bea, și nu vă frămîntați mintea. 30. Căci toate aceste lucruri Neamurile lumii le caută. Tatăl vostru știe că aveți trebuință de ele. 31. Căutați mai întîi Împărăția lui Dumnezeu, și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. 32. Nu te teme, turmă mică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
se dovedea nesecat. Acum, iată, va să fie cel de al șaselea, cu care se și încheie acest periplu istoric deosebit de interesant, nu doar ca informație, dar și ca oglindă în care se relevă imaginea unui timp istoric anapoda de frământat și măcinat de tot felul de întâmplări, care mai de care, mai edificatoare în privința devenirii istorice a românilor trăitori în acest perimetru românesc cu numele de Iași. Iașul fiind doar punctul central, din care se desprind o sumedenie de direcții
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
care a fost găsită mănăstirea lui Aron Vodă - stare pe care el însuși o descrie - ci faptul că “mănăstire de la Halchi” a rămas “lipsită de agiutorul ce ave de la acest metoh al său”. ― Nu este singurul voievod pe care îl frământă doar grija față de mănăstirile de la locurile sfinte. I-am mai întâlnit și o să-i mai întâlnim. Aceste ultime cuvinte, bătrânul le-a rostit - cum mi s-a părut mie - cu oarecare semne de osteneală. Eu am îndrăznit să mai adaug
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cât să am ce lăsa moștenire... “Asta-i taman ca în zicala ceea: Bate șaua, să priceapă iapa” - m-a luat în primire gândul de veghe. “Poate vrei să fii mai limpede?” “El ți-a ghicit gândurile care hojma te frământă. Așa că toate treburile curg după dorința și privegherea sfinției sale. De ce? E ușor de priceput. Aici te afli într-o mănăstire și tot ce mișcă în curtea și în jurul ei este sub regim călugăresc. Imaginează-ți ce s-ar întâmpla dacă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
încerc să scriu câte ceva despre toate cele câte le-am dezghiocat aici. Și mulțămita cea mare se cuvine sfinției tale, părinte, pentru o sută de motive... Bătrânul mă asculta, dar vedeam bine că era cotropit de alte gânduri. “Nu-ți frământa mintea cum să pătrunzi în gândurile bătrânului, fiindcă nu ai nici o șansă. Mintea unui călugăr poate avea multe ascunzișuri, pe care noi, muritorii de rând, nu le putem pătrunde” - m-a atenționat gândul de veghe. Am rămas ca omul care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
O scurtă istorie a timpului” de Stephan Hawking - un matematician care stăpânește legile fizicii universului, așa cum știu eu tabla înmulțirii. Din expunerea lui savantă, dar presurată cu exemple simple pentru profani ca mine, s-au desprins câteva întrebări esențiale ce frământă omul din momentul când gândirea sa este capabilă să-și privească mama ca pe Dumnezeu. Când află însă că și mama își întoarce privirile cu același sentiment spre bunica și bunica spre străbunica până în veacul tuturor veacurilor, nedumerirea se amplifică
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93043]
-
fără să bănuiască, măcar, că au plecat, cândva, odată cu dânsa. * 'tui pământul măsii, că o să mă înghită și o să mă uite. * Viața este o zi cu soare. Moartea - o noapte fără lună. Noi? Componenții vii ai clisei pe care o frământăm în picioare. * Moartea este o dovadă certă că omul este produsul naturii, din moment ce împărtășește soarta tuturor vietăților. * Vorbele nu se încopciază la dosar. * Dumnezeu a dat omului graiul pentru a-și putea ascunde gândurile. * Ia-mi, doamne imaginația și dă-
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93037]
-
că bănuiala lui era întemeiată. A stat un timp acasă. De câte ori ridica receptorul auzea acum respirația aceea șuierătoare și un mârâit. Se simțea din ce în ce mai singur și mai hăituit. Soției sale i se făcuse la început milă de el și se frământa sfătuindu-l să fie atent. Apoi, când i-a încolțit gândul că din cauza lui ar putea pătimi și copiii, și-a schimbat atitudinea și a încercat să-l convingă să lase totul baltă. Dar cum el se încăpățîna, i-a
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
vârstă. Cu toate că, repet, nu mai era un joc. Iată de ce când Eleonora mi-a zis din nou, venind de la telefon, că a început procesul, am înțeles că acesta era, de fapt, un pretext pentru a discuta despre cele întîmplate. O frământau amintirile, soarta judecătorului și se întreba, poate, în ce măsură nu avea și ea o vină în sfârșitul lui, în cazul în care amenințarea de care se temuse se dovedise reală. Așa că mi-am luat în serios rolul de balanță a dreptății
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
Dar, oare, n-au făcut tocmai asta? Pustiul e în stare să sălbăticească un om. Aici, dacă nu ești sfânt, riști să devii îmblînzitor. Nimic nu înrăiește, poate, mai mult decât zădărnicia. Așa am ajuns la o ipoteză care mă frământă acum. Dacă există într-adevăr îmblînzitorii din mlaștină, oare nu sânt ei, cumva, cei care au dirijat altădată trenurile în gară? Au suportat cât au suportat pustiul și zădărnicia până ce n-au mai putut. Atunci au îngenuncheat în fața capului de
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
plină noapte pe un câmp împădurit. De o parte pădure, de cealaltă tot pădure. Două pete lungi de întuneric în care foiau, poate, primejdiile, la fel ca în viața mea. Viață străbătută printr-un tunel. Dar acum, întrebarea care mă frământă era de altă natură. Câtă istorie mai știam? Mai puteam oare să judec un proces al lui Robespierre? Dacă puteam, însemna că nu mă schimbasem prea mult între timp și nu eram deocamdată în pericol să uit totul, s-o
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
Cu o mărturisire. Știu că asta e împotriva uzanțelor, dar un procuror e și el un om. Nu poate judeca în numele unor principii uscate, în afara experienței și problemelor sale. Și cred că e de datoria mea să mărturisesc ce mă frământă. Nopți întregi, în care am studiat acest dosar, m-am gândit cu spaimă la scândura eșafodului și la faptul că niciodată n-am știut să iau hotărâri. Aici a fost mereu punctul meu vulnerabil. Am ezitat să ajung la o
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
de unde veneau strigătele și ridica din umeri. La închisoare, el a cerut prin semne temnicerului să-i dea pană și hârtie. Dar porunca era să i se refuze orice prilej de a scrie. Astfel că nu știm ce gânduri îl frământau atunci. În aceeași dimineață, tribunalul a stabilit identitatea prizonierilor. Acestora le mai rămânea un singur drum de făcut: spre ghilotină. L-au parcurs, duși în trei căruțe, pe străzi unde răsunau fără încetare strigătele de veselie și imprecațiile. Interpretați, oare
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
acesta este un lucru preasfînt între jertfele de mîncare, mistuite de foc înaintea Domnului. 4. Dacă vei aduce ca jertfă de mîncare un dar din ceea ce se coace în cuptor, să aduci niște turte nedospite, făcute din floare de făină, frămîntate cu untdelemn, și niște plăcinte nedospite, stropite cu untdelemn. 5. Dacă darul tău, adus ca jertfă de mîncare, va fi o turtă coaptă în tigaie, să fie făcută din floarea făinii, nedospită și frămîntată cu untdelemn. 6. S-o frîngi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
nedospite, făcute din floare de făină, frămîntate cu untdelemn, și niște plăcinte nedospite, stropite cu untdelemn. 5. Dacă darul tău, adus ca jertfă de mîncare, va fi o turtă coaptă în tigaie, să fie făcută din floarea făinii, nedospită și frămîntată cu untdelemn. 6. S-o frîngi în bucăți, și să torni untdelemn pe ea; acesta este un dar adus ca jertfă de mîncare. 7. Dacă darul tău adus ca jertfă de mîncare va fi o turtă coaptă pe grătar, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
frîngi în bucăți, și să torni untdelemn pe ea; acesta este un dar adus ca jertfă de mîncare. 7. Dacă darul tău adus ca jertfă de mîncare va fi o turtă coaptă pe grătar, să fie făcută din floarea făinii, frămîntată cu untdelemn. 8. Darul de mîncare făcut din aceste lucruri să-l aduci Domnului și anume să fie dat preotului, care-l va aduce pe altar. 9. Preotul va lua din darul de mîncare partea care trebuie adusă ca aducere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
aibă pentru el pielea arderii de tot pe care a adus-o. 9. Orice jertfă de mîncare, coaptă în cuptor, gătită pe grătar sau în tigaie, să fie a preotului care a adus-o. 10. Iar orice jertfă de mîncare, frămîntată cu untdelemn și uscată, să fie a tuturor fiilor lui Aaron, a unuia ca și a celuilalt. 11. Iată legea jertfei de mulțumire, care se va aduce Domnului. 12. Dacă cineva o aduce ca jertfă de laudă, să aducă, împreună cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]